Page 27 - 1875-08

prin impregiurarea, ca turcii se dovedescu preste din care institutu si scrietoriulu acestoru orduri -si vani’a; si fiindcă acesta lege noua atinge mai de
aşteptare slabi in mesurele loru contra resc61ei. trase mai antaiu nectarulu scientiei in limbele: ro­ aprope tote classele poporului din tierra; este de
mana, ungurbsca si germana. lip83, câ publiculu celu mare se cunbscs catu se
Dbca, precum se p6te prevedb, nu-i va suc­
Intentiunea-mi e, câ se aratu publicului ro- pote de bine acesta lege, si folosulu celu mare,
cede Pbrtei ottomane a stinge catu mai curundu
manu progressulu in scientia a tenereloru nbstre ce-lu pote trage din institutiunea notariatului publicu.
foculu insurrectiuuei hertiegovene, ce atunci ? Ma­
mladitie, cu ocasiunea exameneloru de vbra tienute D’in acestu puntu de vedere am cugetatu a face
rile poteri se voru uită deocamdată cu ochi neutrali unu bunu serviciu poporului romanu. dbca in o mica
intra 21 si 22 Iuliu a. c. st. n. manifestatu, si si
la turci, cum acesti’a se voru sfortiâ de a nadusf ceva-si despre starea materiala a acestei scble. brosiura spre orientare si invetiatura i vomu face
rescdl’a. Potease-va 6re estinde acbst’a neutralitate Mercuri (21) la 7 bre demanbti’a tbta teneri- cunoscutu inainte de tote favorulu si folosulu celu
cu succesu si asupr’a stateloru de sub suzeranitate, mea merse in ordinea la s. beserica spre a asiste mare, ce este impreunatu cu institutiunea notariatului
intielegemu, asupr’a Muntenegrului, Serbiei si Ro­ la s. liturgia si la „Imperate cerescu." La 9 bre publicu, apoi terrenulu de activitate alu notariloru
din di se aduna bspeti si anume: Rss. domnu ca- publici si in urma i vomu enumerâ tacsele ficaate
mâniei? pentru lucrulu notariului publicu.
nonicu si inspectore şcolare diecesanu M i c h a i l u
Aci ne intdrcemu brasi la effectele possibile
S i e r b a n u , câ esmisu din partea V. consistoriu I. F o l o s u l u i m p r e u n a t u c u n o t a r i a t u l u
ale susatinsei politice de neutralitate, si intrebamu,
din Gherl’a, M. on. d. Demetriu Varn’a inspectore p u b l i c u i n g e n e r e .
ca 6re le va succede celoru trei imperatii a face şcolare tractualu, od. dni: A. Cosmutia preotu, I. Notariulu publicu reg. e unu organu autenticu,
impossibilu unu amestecu alu principateloru numite Muresianu cancelistu reg. ung. si dnii invetiatori redicatu prin stătu pre sbm’a publicului tierrei
in favorulu hertiegoveniloru. Apoi bre este acbst’a din Siomcut’a-mare (Chiorii) precum si cei dela pentru a regulă si isprăvi trebile si afacerile de
infrenare in planulu fia-carei'a dintre acele trei po­ scbl’a de stătu ungurbsca din locu, alţi mai mulţi dreptu privatu ale partiloru singuratice indata Ia in-
domni si dame etc. După „Imperate cerescu" se
teri? Ni se assecura de o parte, ca principele Mi- ceputulu loru.
inceph examenulu cu class’a I si II, si dură pana
lanu alu Serbiei a dusu cu sene din Vien’a pre la 12 bre, dela 12 bre pana la 5 se continuă cu Intre motivele ministrului de justiţia cu cari
lenga anelulu frumbsei sale fidantiate si consiliulu class’a III si IV. Respunsurile cele bine nimerite, a substernutu dietei proiectulu de lege despre no­
urgentu alu contelui de Andrâssy, ca bine se se precise si tbte fbrte practice ne incantara pre toti, tariatulu publicu, se cuprindu urmatoriele:
ferească de a intrâ cumva in „inimiciţie" cu tur- asia, incatu cugetai, ca nu se potu pune intrebari „Notariulu publicu e o persona investita prin
acestoru elevi, câ ei se nu le resolvbsca. Mai mare stătu cu autenticitate publica, a carui-a chia-
culu, ca-ci intr’unu asemenea casu si-ar’ atrage tbta mare e; ca despre affaceri si despre fapte, cu cari
ne au fostu suprinderea, candu si cei mai micuţi
mani’a mariloru poteri. Este inse neutralitatea lui sunt iupreunate urmări de dreptu se compună do-
din class’a I si II dedera asiâ bune respunsuri din
Milanu cu a celorulalti si in planulu cabinetului mesurile nbue metrice, cari le sciau asia hotaritu cuminte cu potere publica si autentica," — mai
russescu? Nu se j6ca bre aci unu jocu duplu? si bine, incatu ne prea indestulira pre toti cei pre- departe:
Un’a vedemu, ca regimulu sesbescu si munte- senti. Cercandu scrisorile de proba, acele erau ce- „Diliginti’a, punctualitatea si conscientiositatea
negrinu se gerbza neutralu, dbr’ nu pbte sbu nu vasi si mai multu, ca trasurile cele metodice, prac­ suntu acele insusiri, cari legea si juramentulu le
tice si bune, fracturile cele bine nimerite ne tra- pune de datorintia notariului publicu. Nepartiali-
voiesce se oprbsca pe sutele de supusi ai sei de a
sera atenţiunea tuturor’a, bâ unu teologu teneru tatea este fundamontulu increderei in institutiunea
alergă sub stendartulu insurrectiunei, si ale duce
nice nu voiâ se crbdia a fi lucrulu eleviloru, inse notariatului si in legătură cu acest’a indatorirea
hertiegoveniloru arme si uţunitiune cu carrele. Pu- in momentu crediuse, convingundu-se. Respunsurile notariului publicu, câ la compunerea documinteloru
tbv’oru 6re aceste guverne se pună stavila pop6re- din calculare, cantulu pre note si gimnastic’a bra se nu fia numai unu factoru mechanicu, ci se spri-
loru atunci, candu mişcarea bellica le va fi cuprinsu de nou ne îmbucurau, vediendu-se progressulu celu ginbsca părţile cu sfatulu seu juridicu câ juris con-
asiâ, incatu se nu se mai pbta retienb de a sarf mare, incatu pre la 5 bre după ambdia-di toti ne sultu."
departaramu dela scbl’a cea frumbsa cu unu etaju Prin urmare; notariulu publicu reg. peste totu
cu micu cu mare in ajutoriulu fratiloru asupriţi?
incantati si de progressulu frumosu aratatu. Cu se pote privi de consultatoriu. svatuitoriu si scrii-
Este claru, regimele principateloru tributarie,
unu cuventu: nu sum in stare se potu descrie pro­ toriu alu poporului in tote affacerils sale de dreptu.
nu voru cutediâ a declară resbelu turcului, pana gressulu facutu in toti ramii de scientia după me- Notariulu reg. deci are dreptu si datorintia a com­
nu voru fi impinse cu necessitate la passulu acest’a ritare, bâ si bucuri’a mea si a totororu bspetiloru pune, a srcie tote documintele poporului cu potere
de catra pop6ra. Eventualitatea ast’a inse e mai precum erâ. autentica si nerestornavera, pentru o tacsa neîn­
1
neincungiuravera, Muntenegrulu mai cu sbma este După examene la 5 / se dede unu prandiu semnata, indata ce densulu la acest’a este provocatu
2
deja acum cu unu petioru in resbelu. in onbrea bspetiloru. prin cine-va.
Cestiunea cea mare a orientului merge catra Joi (22) Mărire intru cei de susu. La şco­ En sb vedemu acum’a, ce insusire si ce potere
lari se cetiră apoi classificatiunile si se impartira are unu atare documentul
o solutiune, care mai cu sbma pre romani nu-i pbte
premiale. 1. Documintele făcute de notariulu publicu reg.
lasă n i c i d e c u m u n e p ă s ă t o r i . — N e u t r a l i t a t e a
In privinti’a materialului acbsta scbla sta fbrte au potere de documentu publicu si autenticu.
provisoria a celoru trei poteri mari devine ominbsa.
reu, dâ fbrte reu! Si cum nu? . . Candu professo- Din Acest’a urmeza de sine, ma spune apriatu
— Ce atitudine va luă Romani’a facia cu immi- rele diriginte abia are 350 fi. v. a. salariu, pro- si legea notariala, ca autenticitatea si validitatea
nent’a isbucnire a confiagratiunei orientale? Mai are fessorele are numai 200 fi. Si bre de unde mai precum si cuprinsulu unui documentu notarialu dbca
valbre bre intr’unu asemenea casu testamentulu lui multu ?. . Se capeta din arend’a prateriului scblei acestu-a este provediutu cu tote recerintiele prescrisse
300 fi. pe anu si dela Associatiunea transilvana in lege, nu se pote trage la indoiela nici înaintea
Stefanu celu mare? Nu este Romaui’a chiaru aceea,
200 fi., mai atatea-su tbte venitele si spessele. judecătoriei, nici afara de jadecatoria, prin urmare
care e chiamata in concordia solidaria a jocâ rol’a
Mai este si una mica fundatiune; si si pucina cum celu ce are unu documentu publicu in mana, —
principala in concertulu poporatiuniloru orientale? e, nu-i acie nirnene starea, manipularea, ca este, este scutitu de ori-ce procesau, in ceea ce privesce
Pbte ea renuntiâ la acbsta rola, fia si pe unu mo­ ori peritau. Deci me rogu, — in interessulu no­ subscrierea, oblegatiunea si cuprinsulu acelui docu­
mente fora câ se pericliteze interessele sale cele stru si si celu comunu — de Prea S. S’a si bu- mentu.
mai vitali? Aceste intrebari voru formă obiectulu nulu nostru archiereu Pavelu, si de Magnificulu Insa-si acesta impregiurare este unu folosu
domnu Gabrielu Mânu advocatu in Deesiu, câ de
unui articulu viitoriu. forte mare pentru cei ce vendu, cumpera, schimba
intemeietoriulu scblei, se bine voibsca a face toti ce-va, ori se deoblega pentru împlinirea cutarui
paşii necessari, câ fundatiunea de si mica a acestei lucru, ori platirea cutarei summe.
scble, in intielesulu cuventului, se se pună pre pe­
S a b e s i u , 20 Augustu 1875. 2. Notariulu publicu este indatoratu a sci si
tioru bunu, câ si progressulu scientieloru; câ se a cunosce forte bine tote legile tierrei.
In 16 Augustu a. c. s’au intemplatu si aici pbta avb invetiatorii unu salariu corespundietoriu
alegerile pentru diet’a ung. pestana. In cerculu I starei loru, ca-ci densii acum nu invbtia pentru înainte de a compune documentulu partiloru,
au votatu 230 sasi pentru Zay (nationalu), cei 235 plata, ci cum se vede numai din iubirea catra po- este datoriu a se convinge despre adeverat’a dorintia
romani au facutu passivitate absoluta, chiaru si pre- porulu romanu celu asupritu. Se se reguleze odata a partiloru, mai departe a-i lumină si invetiâ despre
siedintele rom. alu comis, scrutinetbria s’a retrasu. acea fundatiune si se se marbsca câ se pbta pro- aceea, ce ibrta legile patriei uostre, si ce nu. Dreptu
In cerculu II romanii după multa framentare au vedb pre 4 invetiatori cu salariu, si nu numai pre aceea se presupune nu numai, ci chiaru se si pre­
alesu cu 55 voturi pe Kâllay (senyeistu), 8 romani doi, ca-ci altmintrelea noi vomu trai si vomu vedb tinde de la elu, ca documintele se le compună in
au facutu passivitate. Saşii 35 au votatu pentru caderea acelui institutu atatu de folositoriu natiunei intielesulu legiloru, se incungiure espressiunile dubie,
precum si cuvintele cari aru potb nasce vreo neîn­
Steinacker. pe aici, cea ce nu o a-si voi alaturea cu capulu. ţelegere, ori processu. Aceste se pretindu dela
In cerculu II passivitatea a fostu victim’a ne- E de grigitu, ca scbl’a de stătu ungurbsca pre di notariulu publicu prin lege, deorace elu este res-
intielegeriloru acute intre romani. Vorbele sibde ce merge se intaresce, propasiesce si va luă anta- pundietoru cu postulu si cu cauţiunea sa depusa la
si poveştile minunate despre luptele in cerculu II iatatea in cercu si apoi si numai cu atata suntemu tribunalu pentru tbte daunele, cari s’aru nasce par­
suntu multe si prea caracteristice. C o r e s p . perduti si decadiuti din aventulu celu avemu cu tiloru din smint’a sbu neingrigirea lui. Notariulu
acestu institutu de mântuire a limbei nbstre. Nu­
mai vbia, zelu, ca-ci tbte se potu învinge 1 publicu reg. nefungundu câ advocatu, nu representa
numai un’a sbu alfa parte, ci standu peste interes­
E x a m e n i l e d e l a s c b l ’ a p r i n c i p a l e r o m a n e Mai multe cu alta ocasiune despre acestu sanc- sele partiloru representa vointi’a împrumutata, si
gr. cat. din L a p u s i u l u - u n g u r e s c u . tuariu alu scientiei si alu natiuuei nbstre. interessele ambeloru parti, elu esplica si talmacesce
„ U n u b s p e . “
Terminulu tienerei exameniloru la acbst’a scbla legile pentru ambele parti.
curatu romana, la acestu institutu atatu de folosi- 3. Notariulu publ. totdeaun’a si neintreruptu
toriu, care a crescutu in tempu de 18 ani mai tbta Invetiatura sta spre dispusetiunea publicului. —■ Dreptu acea,
intelligenti'a nbstră, a acestui tienutu si giuru, si părţile nu suntu silite pentru ori-ce lucru neinsam-
care instiiutu -si vbrsa radiele scientiei sale cultu­ p e n t r u p o p o r u l u r o m a n u d e s p r e l e g e a natu d. e. pentru legalisârea subscrierei, autenti-
rali incaldiendu, desceptandu si indestulindu pre a d u s s a i n p r i v i n t i ’ a n o t a r i l o r u p u b l i c i carea copiei, — adicere de arenda, pentru admoni­
toti, câ si sbrele naturalu — -lu aşteptai cu mare r e g e s c i . ţiune etc. a merge la judecătoria si a asceptâ acolo
neastemperu si doru, câ se potu luă si eu parte, se Legea despre notarii publici regesci cu 1 Aug. cu dîlele si cu septemanele intrege, pana candu i
fiu presente, martoru oculariu la acestu examenu, 1875 intra in vietia in tota Ungari'a si Transil­ se implinesee dorinti’a, precum asceptau pana acum’a