Page 28 - 1875-08

la organele publice, cari, firesee din caus’a, ca erau departe in voi’a partiloru da a-si face documintele baţi din Romani’a, asiâ ca numirea sa promite cele
prea occupate cu alte lucruri mai ponderose, erau, loru si la advocatu, preutu ori invetiatoriu, ddr’ mai mari servicie causei romane."
impedecate de a implini assemene lucrări secundare ; firesee astfelu de documente nici din departe nu „Felicitandu diu totu sufletulu pe dlu E m i -
ci voru merge de la 1 Augustu incolo la notariulu potu avd aceea potere, ce are documentulu notarialu, l i u P i c o t , aducemu omagiele nâstre de recunos-
publicu, oare numai decatu va plini acele lucruri. — precum arretaramu in cele înşirate pana acum’a cintia gloriâsei Francie."
4. Notariulu publ. este datoriu a tiend in se- — Cu tote aceste legea enumera cate-va caşuri, „Cursulu va incepe in lun’a lui Noemvre vii-
cretu tote afacerile partiloru. La acest’a l 1 obldga unde documentulu in totu casulu, si negressitu tre­ toriu, si se voru face regulatu cate trei lectiuni pe
legea si juramentulu seu. Si deorace la facerea bue sâ se faca prin notariulu publ., ca-ci la din septemana."
documinteloru, dbca notariulu publ. cunosce părţile contra documentulu n’are nici o potere nici o val6re „Fiindu ca dlu P i c o t , doresce se instruiască
in pers6na, nu se recere nici unu marturu: urmeza adeca: unu astfelu de documentu, fi facutu in pe auditorii sei si asupr’a istoriei si geografiei tie-
de sine, ca secretulu despre afacerile partiloru sale scrissu sâu cu gur’â, se privesce de atare, câ si riloru romane, solicita dela romanii invetiati si iu­
juridice este garantatu din destulu. candu nici nu s’ar fi facutu. bitori de progresau, tramiterea toturoru documinte­
5. Documentulu originalu, ce s’a facutu prin Caşurile, in cari negressitu trebue sd se faca loru si materialeloru esacte, cari ar’ potâ se i fia
notariu si s’a subscrissu prin parti, se pastreza in documentu notarialu, sunt urmatoriele: utili la cursulu seu." —
locu siguru in archiv’a notariului publ. Părţile ca­ a) contractele de casatoria, cari se făcu intre
pota dela elu editiune autentica, care după lege mire si miressa, barbatu si socia, ori intre părinţii
totu aceea potere o are, câ documentulu originalu. acestoru-a in privinti’a zestrei, mai departe: despre (Ca As8 o c i a t i u n e ! ) Dela Muresiuosiorheiu
Si ddca partea perde editiunea autentica: pote capetâ vindere si cumperare despre, donatiune (dăruire), se face cunoscutu onorat, membri calatori la aduna­
dela notariu unu duplicaţii. In acestu casu inse despre schimbare, si desprd imprumuturi ce se faca rea generale a A s s o c i a t i u n i i transilvane ro­
editiunea perduta trebue amortisata prin judecătoria. intre personele acum numite: mane etc., ca cei, cari sosescu in Muresiuosiorheiu
Din acest’a urmeza, că documintele partiloru nu se b) recunoscinti’a si attestarea de primirea ze­ cu trenulu de demandtia la 7 6re, potu indata plecâ
potu falsifică, deorace orginalulu se pastreza in strei, precum suntu: recunoscintia (adeverintia) Ia 8 6re cu fiacaru la Reginu, ca-ce fiacarole pldca
archiv’a notariului publicu. despre summ'a baniloru, ce i-a primitu barbatulu regulatu in t6te dilele la 8 si sosescu in Reginu
6. Documintele notariale se potu essecutâ jude- dela socia sa, ori dela părinţii ei câ zestre; inven- la 9 7 bre, cu pretiu de una persâna 1 fi. 20 cr.
2
catdresce fara nici unu processu. Acest’a este cea tariulu facutu despre obiectele zestrei, etc. Totu asia si cu acelu pretiu se potu reintdree la
mai favorabila si cea mai salutaria dispositiune in c) documintele orbiloru, mutiloru, surdiloru, 4 6re. Pana la 40 pers6ne potu astfeliu merge si
legea notariala. Va se dica: celu ce are unu ast- (ddca acesti-a nu sciu scrie), precum si a surdo retornâ deodata.
felu documentu notarialu in mana, in care se cu­ mutiloru.
prinde vre unu contractu de arenda, de liferare, de T6te aceste afaceri, dela l-a Augustu 1875 Nr. 3/desp. II — 1875.
vindere si cumperare, de întreprindere ori obligaţiune, incolo numai atuncia au potere de documentu si Convocare.
etc. — indata ce in acelu documentu sa spune valdre, dbca s’au facutu prin natariulu publicu. Comitetulu despartiamentului II alu Associa-
apriatu obiectulu oblegamentului si terminulu im- Nu sufere indoibla, ca legea notariala, candu tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul-
plinirei, nu mai este silitu a urdi si a urmări pro­ documintele de sub a) si b) le-a dechiaratu de com- tur’a poporului romanu, face cunoscutu: cum-ca
cessu înaintea judecătoriei in coritr’a datorasiului, petinti’a eschisiva a notariului publicu, a voitu se adunarea generale a acestui despartiamentu se va
nu mai este silitu a cheltui o mulţime de bani tiend D o m i n e c a i n 2 6 S e p t e m b r e 1875 st.
pentru timbrulu processului, si pentru lucrulu advo­ faca possibilu, de a se incungiurâ insielatiunile cele nou in comun’a V o i 1 ’a.
multe, ce se faceau pana acum’a cu contractele de
catului nici nu trebue se ascepte cu lunele cu annii casatoria, cu adeverintiele despre primirea zestrei, Deci invitamu pre toti on. membri ai Associa-
intregi pana candu se finescu tote pertractările, si cu transcrierea averei bărbatului pre numele sociei, tiunei, catu si on. intelligentia si poporulu acestui
aduce sententi’a, se appelesa si de doua-ori, etc. ci etc. Se scie, ca dbca părţile căsătorite voiau se despartiamentu, câ se binevoidsca a partecipâ la
este indreptatitu, pre basa unui documentu notarialu, insiele pre creditorii bărbatului: acdst’a o poteau siedenti’a menţionatei Adunări la 10 6re a. m.
a cere indata, la terminu, essecutiune judecatoresca. face pana acum’a fârte usioru si fara de a potd fi
Essecutiunea are se se si efeptuesca fara amenare, pedepsiţi, ca-ci faceau intre sine contracte de casa­ Din siedenti’a comitetului despartiamentu­
si ddca essecutulu ar face esceptiuni in contr’a toria, adeverintie false despre primirea zestrei, si lui II.
essecutiunei: acest’a nu impedeca nici transferirea puneau la documentu unu datu de mai inainte adeca: Fagarasiu in 18 Augustu 1875.
objecteloru miscatorie la altu locu, ci impedeca pre se antedatau. Asemenea doeuminte apoi se intabu­ A l e s a n d r u M i c u , N e g r e a P o s c o r t i a n u ,
unu scurtu timpu numai licitarea averei essecutate. lau in cartea funduala sdu se incepeâ processu si directore. actuariu.
Din poterea essecutabila a documinteloru notariale se efeptuâ essecutiune falsa in contra bărbatului, si
urmeza de sine, că la imprumuturi de bani este cu prin acestu abusu firesee creditorii cei adeverati erau Nr. 3938/civ. 1875.
multu mai bine si mai practicu a face obligaţiune eludaţi si iusielati, ca-ci pentru essecutarea preten-
la notariulu publicu, decatu a subscrie atare cambiu siunei loru nu mai erâ nici o avere. FnMicare.
(politia, Wechsel, vâlt6), deorace politi’a la ter­ Din partea subscrisului tribunalu regiu se face
minulu platirei trebue mai nainte a se improcessuâ Asemene insielatiuni si eluderi dela l-a Aug. cunoscutu: cumca din nou denumitulu notariu regiu
la tribunalu, a se pertractâ si numai atunci se pote incolo nu se mai potu intemplâ, si nici părţile că­ publicu pentru territoriulu acestui tribunalu domnulu
face esscutiunea adeverata ddca după tote aceste sătorite nu mai potu fi suspicionate, ca au facutu Z â g o n i G - â b o r au deschisu cancelari’a notariale
forme si afaceri pricessuale creditoriulu are sentin» documentu falsu si neadeveratu intre sine, prin care iu urbea Fagarasiu in piatia la cas’a comerciante-
tia valida in mana; pre candu la obleg&tiunea are se insiele pre creditori, pentru-ca asemenea do- lui N e h r e r in 4 Augustu a. c.
racuta prin notariu se ordina si se efeptuesce esse­ cuminto dela l-a Augustu incolo numai atuncia au Fagarasiu in 14 Augustu 1875.
cutiunea fără nici o acţiune, pertractare, ascultare potere, dbca suntu făcute prin notariulu publ.
de marturi, mandatu, de platire, ori sentintia, ap- Negresitu este bine si consultu, câ neamurile Din s i e d i n t i ’ a t r i b u n a l u l u i
pelata; prin urmare nu se recere nici timbru, nici deaprâpe, precum tat’a si fetiorii, fraţii si sororile, r e g e s c u .
alte spese processuale. cumnaţii, etc. se-si faca t6te documintele loru dea-
dreptulu si numai la notariulu publicu, ca-ci prin
7. Notariulu publicu in prim’a linea este res- Mal nou.
ponsabilu pentru timbrulu ce trebue pusu pre do­ acest’a nu numai ca au in mana unu documentu,
cumintele si essibitele făcute prin elu. Acesta dis- ce nu se p6te atacâ, ci totodată scapa de suspicio- In Serbi’a, noulu ministeriu inca nu e com-

pusetiune a legei este de mare folosu pentru poporu, narile cele multe si nu li-se mai p6te dice, ca au : pusu. Risticiu nu-lu pdte compune numai din si-
ca-ci esperinti’a de tote dilele ni-a arretatu din facutu contractu falsu si neadeveratu, ma scapa si nulu partitei lui, 8i asia va esf unu min. de coa-
destulu, catu de mulţi au suferitu pana acum’a de o mulţime de processe, ce li s’ar’ potd face din litiune. —
pedepse grele de tacse îndoite si întreite cari, ne partea altoru neamuri ori din partea creditoriloru. — Insurgenţii hertiegovineni luara in 21 Au­
fiindu versaţi in legile timbreîoru si a tacseloru, Totu din aceste motive ar’ fi bine si de do- gustu fortulu Kertsak — pe calea catra Nicsis, si
au aplicatu timbre necorespondietorie actului facutu, ritu, câ t6te documintele private, ce s’au facutu mai multe blocade cu arme, tunuri si munitiune.
— sdu că au facutu, tardiu aretarea acteloru, după pana acum’a intre persânele pomenite, — se se Unu telegramu in „Times" din Constantino*
cari se arruuca tacs’a erariala la officiulu de contri- prefaca in documente notariale; ceea ce in § 81 alu pole 21 Aug. adeveresce, ca Pdrt’a a primitu pro­
butiune. — Părţile dara, caroru-a notariulu publ. legii notariale este ertatu. punerile poteriloru nordice, si asia consulii acestora
va face doeuminte, nu voru fi espuse la astfelu de (Va u r m â.) din Bosni’a se voru duce la insurgenţi si le voru
urmări grele. spune, ca n’au ce conta dela poteri la nece unu
8. Este mare bunetate pentru poporu si im- sprijinu, si li se va dâ consiliu a depune armele
pregiurarea, că tacsele notariului publicu pentru Catedra de Ihuto’a si Hteratur’a si a-si supune caus’a unei comissiuni speciali denu-
lucrulu seu suntu ficsate, si hotarite. Aceste tacse romaaaa Io IParlsw* minde. După „Times" e denumitu comissariu Ser­
suntu forte mice si neinsemnate, precum acest’a se Citimu cu multa plăcere in „Alegatoriulu li- ver Pasia.
va vedd mai la vale din essemplele ce se enumera. beru" din Bucuresci: „Suntemu informaţi in mo-
Din acest’a urmeza, că cu notariulu publicu nu se dulu celu mai positivu, ca s’a creatu in Parisu, la
pote face nici o tocinâla'ori pogorire in privinti’a Sc61’a de limbe orientali vii, o catedra de limba si Csirsisirile
pretiului pentru lucrulu seu. Totu insulu scie inainte literatura romana/ la bursa in 24 Augustu 187S stâ asia:
ce si catu are se platesca notariului publ. si asiâ „Totu, Franci’a, care a pusu pdtr’a fundamen­ 5 fl. 28 ,
1
nu pote avd temere, că va fi tacsatu cu o summa tale la edificiulu nostru politicu, totu ea a trebuitu Galbini ixnperatesci — —•
mai mare decatu ce compete după lege. se aiba onârea, de a se face precursârele ideieloru Napoleoni -— — — 8 n 93
II. D e s p r e d o c u m e n t e l e c e n e g r e s s i t u si sentimenleloru romane in Occidente." Augsburg — — — 101 n 75
s u n t u a s e f a c e p r i n n o t a r i u l u p u b l i c u . „Pentru ocuparea acestei catedre este chiamatu Londonu ■— — — 111 ! > 80
Nu e silitu nimenea a-si face documintele sale unu invetiatu emininte, dlu E m i 1 i u P i c o t, care Imprumutulu naţionala — 72 n 85
la notariulu publ. Legea notariale a lassatu si mai numera intre cunoscuţii sei, pe cei mai distinşi băr­ Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 70 r —
0

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
l  G O B t T i n j R B S I A N t r . IOANE GOTT si fliu HENEICC.