Page 3 - 1875-08
P. 3

nunciulu  mortiei  neevitabile,  la  care  fora  deosebire   directorelui  scdlei  pentru  de  a  se  pune  unadata  te-   ticululu  de  fondu  alu  gazetei  sale  din  24  Iuliu
         trebue  se-si  dă  tributulu  seu  totu  ce  viăza;  totuşi   meiu  stabile  si  securu  acestui  institutu  romanescu   d u p ă   alegerea  dela  Miercurea.  Se-i  fia  de  bine
         o  dorere  si  găle  adunca  lovi  pre  toti  audiţii,  pre­  de  cea  mai  mare  importantia  culturale  nationale-   mileniu   vota   alu   jupanului   vicenotariu   Ale-
                                                                patriotica,  spre  cea  mai  plăcută  bucuria  ne  apro>   manu din Toparcea. Pace tie!
         cum  causăza  m 6rtea  unui  parente  dorere  animeloru
                                                                mise,  ca  va  efeptul  si  va  dispune  in  celu  mai  scurtu   Brasiovu 29 Iuliu 1875.
         fiiloru  sei.  Defunctulu  Regentu  M.  S.  imperatulu
                                                                tempu  possibile  coadunarea  comitetului  şcolare  si
         si  rege  Ferdinandu  va  remană  neuitatu  in  urm’a   regularea  flnancieloru  ei  gignite,  ca-ce  e  sciutu,  ca                        I o s i f u   T r a u s c h ,
         fapteloru  sale  umane  si  măreţie,  pana  in  cele  mai   fora  acăsta  mai  multu  nu  se  p 6te  aşteptă  ceva  în­                         proprietariu.
         tardie  generatiuni.  Suntu  regenţi,  cari  se  reintorcu   aintare,  si  ca  decumva  acăsta  nu  se  va  intemplă
         triumfători  din  campulu  de  lupta  si  adaugu  pro­  curendu  —  voru  se  se  pronuncie  cuvintele:  —  Pe-
                                                                rirea  ta  din  tine  Israile  —.  Constatamu,  cumca                       A l b ’ a - I u l i ’ a ,  25 Iuliu 1875.
         vincia  de  provincia  la  unu  intregu,  si  pentru  de  a
                                                                professorii  dela  acestu  institutu  romanu  intre
         le  remană  numele  nemoritoriu,  li  se  redica  statue                                                           Prlni’a     adunare      generala      estra-
                                                                t6te  lipsele  materiale,  numai  din  iubire  catra  popo-   ordinarla a Associatiunii transilvane etc.
         de  pdtra  si  metalu,  cari  vestescu  tempu  indelungatu   rulu  romanu  incordandu-si  t 6te  poterile  pătură  re-
         glori’a  loru,  —  inse  mai  pre  susu  de  acele  monu­  siste pana adi navaliriloru inimice.                    In  18  Iuliu,  fiindu  domineca,  după  celebrarea
                                                                                                                       liturgici,  ospetii  si  membrii  sau  adunatu  in  beseric’a
         mente  trecatdrie  i  se  redică  gloriosului  monarchu     —  Nu  potu  aminti  aci  t 6te,  —  destulu  se  fia   romana din piatiu.
         unu  monumentu,  care  e  impodobitu  cu  trei  dintre   aceste  pucine  cuvinte  luate  din  impressiunea  ce  ve-   La  11  ore  representantii  comitetului  centrale
                                                                diuramu  arâtandu  III.  Sa  in  scdl’a  Lapasiului-un-
         cele  mai  scumpe  petre,  precum:  adorarea  lui  Dum-                                                       din  Sabiiu  D.  D.  Bolog’a  v.-presied.,  Rusu  secre-
                                                                gurescu,  care  ne  intaresce  cu  speranti’a  resultatului
         nedieu,  umanitatea  si  filantropi’a.  Dreptatea  a  fostu                                                   tariulu  II  si  Stezariu  casariu,  insociti  de  membrii
                                                                favorabile din lupt’a continuata si continuanda.
         incingat6rea  c6pseloru  sale,  adeverulu  si  fidelitatea,                                                   comitetului d’aici au intratu in beserica.
                                                                     Cu  ocasiunea  esameneloru  si  antisti’a  opidana
         legatur’a  intre  sene  si  poporu.  Astfeliu  de  virtuti   —  la  rogare  —  darul  pentru  premia  4  fi.  v.  a.   După  asceptare  de  pucine  minute,  in  care
         se  potu  privi  mai  multu  de  unu  monumentu  eternu,   precum  si  Spl.  d.  Iacobu  Voith  magistru  poştale   tempu  beseric’a  se  implu  c’o  mulţime  de  romani
                                                                                                                       d’aici,  si  galeri’a  cu  o  prea  mandra  cununa  de
         decatu  monumentele  făcute  din  metalurile  cele  mai   1  fi.  25  cr.  Primăsca  toti  aceştia  multiamita  fer-   dame  romane,  Dlu  Bolog’a  deschise  siedinti’a  cu
         durabile. —                                            binte  a  tinerimei  şcolare.  Numai  pucinu  si  Prea-   unu  scurtu  si  nimeritu  discursu,  prin  care  repeţi
                                                                onoratele  Redactiuni:  „Economulu",  „Transilvani’a",
               Oratorele  caracterisasa  mai  departe  cu  trasuri                                                     dorerea,  ce  sentiesce  associatiunea  si  fia-care  ro­
                                                                „Revista  scientifica",  Convorbiri  literari©",  „Buco-
         viie  si  poternice  domnirea  Mai.  Sale  a  imperatului                                                     manu  la  perderea  binemeritatului  presiedinte  bar.
                                                                viner  Pedagogische  Blătter",  „Predicatoriulu  Sati­
         Ferdinandu  si  se  cobăra  la  tempulu  acel’a,  care   nului"  si  „Federatiunea"  pentru  deruirea  gratuita   L, Yasiliu Popu.
         fusese  criticu  pentru  Austro-Ungari’a.  Sapientulu   a  pretiuiteloru  sale  diuaria  primisca  recunoscinti’a   Aceasta  trista  intemplare,  pre  cum  si  seriăsele
         regentu  se  convinse,  ca  pentru  regimulu  tronului   n6stra,  cu  atatu  mai  vertosu,  ca  intru  lipsele  sc61ei   pronunciatiuni  si  observatiuni  a  supr’a  tienendei
                                                                                                                       adunări  generale  la  Lugosiu,  a  indemnatu  comitetulu
         seu  e  de  lipsa  neincungiuravera  o  potere  mai  te-   numai prin părtinirea toturoru potemu progresă.    centrale,  conformu  statuteloru,  a  convocă  acăsta
                                                                     Lapusiulu-ungurescu in 24 Iuliu 1875.
         nera,  —  astfeliu  abdise  de  domnire  cu  resignatiune                                                     adunare  estraordinaria,  care  să  decidă  asupr’a  locu­
                                                                                              C o d e u s,
         si  predede  domirrea  regentelui  presente  Mai.  Sale                                                       lui  si  tempului  viitorei  adunări  generale.  Si  acăst’a
                                                                                            prof. diriginte si catechetu.
         F r a n c i s c u   I o s i f u   I.  Astfeliu  de  fapte  aflamu                                             cu  atatu  mai  vertosu,  fiindn  că  in  părţile  Logosiu-
                                                                                                                       lui  sunt  fărte  pucinu  membri  ai  associat.  transilv;
         in  istoria  numai  ici  cole,  ca-ci  acel’a,  care  a  por-
                                                                                                                       deci  acolo  alegerea  presiedintelui,  negresitu,  este
         tatu  corbn’a  si  s’a  podobitu  cu  sceptrulu,  cu  anev 6ia   „ M  a g y a r   P o l g a r "   s i   a l e g e r e a   d e l a    mai pucinu corespundietoria cerintieloru.
         se  p6te  dedă  de  a  vietiuf  cu  si  intre  poporu.  Pen­       M  i e r c u r e a  din 22 Iuliu 1875.
                                                                                                                            După  acăsta  nimerita  motivare  a  adunării  gen.
         tru  astfeliu  de  fapte  măreţie  -lu  gelesce  pre  de­   In  art.  de  fondu  din  24  Iuliu  vorbesce  „Ma­  estraordinarie,  cetesce  program’a  compusa  de  corni-
         functulu  monarchu  cu  anim’a  infranta  de  dorere   gyar  Polgar*  despre  alegerea  dela  Miercurea  din   tetu,  saluta  membrii  presenti  si  ii  invita  la  desba-
         intrăga  Austri’a  si  Ungari’a;  toti  locuitorii  acelor’a   22  Iuliu  1875,  numindu  program’a  mea,  conceputa   terea obiectului.
                                                                in  limb’a  romana  si  impartita  la  alegatori,  o  nai­
         de  fia-care  religiune  si  confessiune,  limba  si  naţiune.                                                     La  propunerea  Dlui  Mezeiu  adunarea  aclama
                                                                vitate ridicula.
         Elu  portă  in  anim’a  s’a  invetiatur’a  lui  Israelu,  alu                                                 pre Dlu Patitia de notariu.
                                                                     Cu  cateva  dile  inainte  de  acăsta  alegere  am
         cărei  principiu  eră,  asemene  a  invetiacelului  Aron,                                                          Dlu  A x e n t e ,   luandu  cuventulu,  dîce,  că  s’au
                                                                facutu  cunoscintia  cu  unulu  din  cei  doi  invetiati
          —  care  iubesce  pacea,  se  nisuesce  după  pace,  —   dela  „Magyar  Polgar,“cari  veniseră  la  Miercurea  se   auditu  păreri,  după  cari  acăsta  adunare  să  se  trans­
         care  iubesce  ămenii  si  i  aduce  la  credinti’a  cea  a-   agiteze  pentru  alegerea  d.  Moritz  Păi.  M’am  bu-   forme  in  ordinaria  si  se  alăga  presiedintele;  inse
                                                                                                                       acăst’a  este  contra  statuteloru,  deci  neci  nu  se
         deverata a lui Dumnedieu.                              curatu,  ca  in  cerculu  II  electorale  alu  Miercurei,   pote face.
               Mai  inainte  de  tdte  se  simte  comun’a  israelita   in  care  suntu  numai  doi  germani,  ăr’  ceilalţi  ale­  Elu  a  fostu,  dîce  Dlu  Axente,  care  la  Dev’a
                                                                gatori  toti  romani,  aflai  emissari  de  ai  lui  „Mag.
         bes.  de  aci  îndatorata  de  a-si  esprime  sentiemen-                                                      a  propusu  tienerea  adunării  la  Logosiu,  inse  acum’a
                                                                Polgar";  pentru-ca,  de  ar’  fi  fostu  ceva  in  stare  a
         tele  sale  de  multiamire  si  aducere  aminte,  ce  le   induplecâ  pre  alegatori  se-si  dă  voturile  loru  si  se   ăra  Dsa  vine  si,  din  motive  plausibile,  a  propune,  că
         nutresce  facia  de  marele  defunctu,  care  pdrta  nu­  aldga  unu  deputatu  dietale  germanu,  una  că  acdsta   adunarea  gener,  ordinaria  să  se  tiena  in  orasiulu
         mele  nemoritoriu  „Ferdinandu  benignulu,"  ca-ci     s’ar’  fi  potutu  efeptul  mai  bine  prin  emissari  de  ai   Reghinu,  loculu  celu  mai  potrivitu,  pentru  a  aduce
                                                                                                                       omagiale  umbrei  defunctului  presiedinte,  ale  cărui
         acest’a  a  fostu  monarchulu,  care  inainte  cu  40  de   lui  „Magyar  Polgar"  ce  ranjea  si  colindă  cu  mă­
                                                                guliri printre alegatori.                              oseminte jacu acolo imormentate.
         ani  s’a  induratu  prin  o  decisiune  prealabila  din  16
                                                                     Durere,  ca  in  aceeaşi  di  si  in  aceeaşi   6ra,  in   Mezeiu  partinesce  propunerea  lui  Axente,  Care
         Maiu  1837  a  asecurâ  comunei  israel,  bes.  de  aici,                                                     se si primesce cu unanimitate.
                                                                care  i  am  intalnitu  in  Miercurea  au  si  disparutu
         a  cărei  drepturi  erau  din  caus’a  prea  multoru  pre-
                                                                amendoi  emissarii  lui  „Magyar  Polgar";  si  i  am  in­  La  desbaterea  asupr’a  hotarirei  tempului  Axente,
         judeciuri  religi 6se  desconsiderate,  esistintia  stator­  talnitu  la  intdrcerea  mea  dela  Miercurea  in  diu’a   din  consideratiunea  profesoriloru  si  a  economiloru
         nica  si  neconturbata.  Astfeliu  vomu  inaltiâ  pentru   de  alegere,  adeca  in  22  Iuliu  in  Secelu,  unde  le   propune  diu’a  de  27/15  Augustu.  Protopopulu
         mântuirea  sufletului  nemoritoriului  nostru  defunctu,   am  comunicatu  resultatulu  alegerii  si  ei  -mi  spu­  Elechesiu  observa,  că  atuncia  este  serbatore  mare  si
         care  se  p 6te  numi  cu  dreptu  cuventu  parentele  pa­  seră:  ca  asia  dăra  s’a  alesu  candidatulu   l o r u   Mo­  mulţi  preuti  voru  fi  impedecati  a  partecipâ;  pro­
                                                                ritz Păi.                                              pune  diu’a  de  28/16  Aug.  Protop.  Tordosianu  pro­
         triei,  din  adunculu  animei  o  rogatiune  catra  dom-                                                      pune  că  mai  potrivita  diu’a  de  29/17  Aug.  După
                                                                     Reportulu  despre  adunarea  de  alegatori  con-
          nulu domniloru.                                                                                              scurta  discusiune  a  supr’a”serbatori!oru,  postului  si  a
                                                                chiamata  de  mene  pe  Dumineca  18  Iuliu  se  basdsa
               Dlu  cantore  Rosenberg,  inca  a  contribuitu  la                                                      calendariului,  la  care  discusiune  iău  parte  D.  D.
                                                                asia  dăr’  numai  pe  vorbe  flottante,  si  nu  pe  cea-ce
         frumseti’a  cultului  divinu  prin  cantarea  sea  frumăsa   au  vediutu  cu  ochii  loru  aceşti  doi  domni.  „Mag.   Mezei,  Tacitu,  profes.  Stezariu,  Balintu,  prot.  se
         si  fărte  potrivita,  de  drace  in  aceea  se  manifestă   Polgar"  inchia:  „si  glum’a  s’a  finitu*  si  priD  a-   decide diu’a de 29/17 Augustu a. c.
          pietatea,  ce  o  simte  fia-care  pentru  defunctulu  in-   căsta  caracterisaza  „Magyar  Polgar"  conceptulu  seu   Dlu  Bolog’a  deci  enuncia  conclusulu,  că  con-
                                                                despre  alegerea  dela  Miercurea.  Cuvintele  din  re-   clusulu  adusu  la  adunarea  din  Dev’a  se  modifica
          altu  domnitoriu  Maiestatea  Sa  Ferdinandu  benignulu
                                                                portu:  „De  altmintrele,  cum  se  pare,  mai  seriosu   intr’acolo,  că  prossim’a  adunare  generala  ordinaria
          si care o p6rta fia-care in anim’a s’a. —                                                                    a  Associat.  transilvane  se  va  tienă  in  29/17  Aug.
                                                                a  luatu  lucrulu  d.  Iosef  Trausch,*  nu  me  potu
                                                                irrită.                                                si dilele urmatărie in orasiulu Reghinu.
                                                                                                                            La  propunerea  Dlui  M.  Cirlea  se  alege  unu
               M  u l t i a m i t a   p u b l i c a .   —  Illust.  Sa  d-lu   „Magyar  Polgar"  a  jocatu  mai  de  multu  cu   comitetu  de  trei  membri  (D.  D.  Tordosianu,  Mezeiu
          episcopu  alu  diecesei  Gherlei,  M  i c h a e l u   P a v e l u    mare  successu  pe  democratulu  rosiu,  acum  tramite   si  Al.  Comanescu),  cari  se  inacrie  membrii  nuoi  si
          —  cu  ocasiunea  trecerei  prin  opidulu  nostru  ne  fe­  doi  emissari,  că  se  veneze  votulu  vicenotariului  din   se primăsca tacsele.
          licită  cu  înalta  S’a  visitare  la  sc61’a  principale  ro­  Toparcea  pentru  candidatulu  regimului,  carele  afara
          mana  din  locu,  candu  se  îndură  preagratiosu  a  da­  de acăsta este omu bogatu.                             D.  Axente  propune  suspinderea  siedintii  pre
          rul  pentru  cumpărarea  cartiloru  si  spre  a  se  impartl   „Magyar  Polgar"  se  vede  ca  crede,  cumca  cine   una  Ya  dra,  io  care  tempu  să  se  faca  înscrierile
          că  premia  intre  şcolari  cu  ocasiunea  essamineloru   voiesce  se  se  pună  in  cointielegere  cu  concetatianii   si să se compună procesulu verbale spre verificare.
          10  fi.  v.  a.  Pentru  care  fapta  parintăsca  primăsca   sei,  trebue  se  fia  unu  copilandru  cu  idei  retecite   După  redeschiderea  siedintii  Dlu  Mezeiu  repor-
          multiamita  filiale  a  totorora.  Momentulu  acesta  ne   de  pe  la  1848,  carele  vrea  se-si  aduca  la  desertu   tădia,  ca  s’au  inscrisu  membrii  nuoi  ordinari  si  au
          aduse  cea  mai  mare  bucuria,  mai  vertosu,  ca  nea-   pre  unu  Aristo,  pre  care  „Magyar  Polgar"  pana   depusu  tacsele  recerute  D.  D.  A.  Molnar,  M.  Cirlea
          vendu  cunoscintia  previa  despre  acăsta  inalta  visi-   acuma  l’a  crutiatu  si  acuma  lu  protege.  Cine  a   candid,  de  advocatu.  A.  Yelicanu  jude  la  tribuualu
          tatiune  intru  surprindere  ne  intari  in  credintia  de­  fostu  insusi  pitulatu  după  cuptoriu,  cauta  si  pe  al­  toti  diu  Alb’a-Iuli’a,  Laur.  Bercianu  notariu  comun,
          spre  zelulu  si  iubirea  ce  pastrăsa  totu-deaun’a   111.   ţii  după  cuptoriu,  său  pe  romania:  „Lupu  -si  schimba   in  Vaideiu,  Petru  Oprisiu  adv.  si  secretariu  la  direct,
          nostru  archiereu  facia  de  progressulu  culturale  alu   perulu, dăr’ naravulu nu."                       telegrafica  in  Canisi’a-mare,  Ionu  Grhibu,  inspectoru
          tinerimei  fiiloru  sei  sufletesci.  Cu  acăsta  ocasiune   „Magyar  Polgar"  p 6te  se-si  aprinda  la  aceste   la banc’a „Transilvani’a", si alţi.
          111.  Sa  se  convinse  despre  lupt’a  ndstra  facia  cu   cuvinte  sugar’a.  Eu  nu  suntu  curiosu  a  află  ce   Notariulu  cetesce  procesulu  verbale,  si  după
          vitregimea  tempului  si  cu  cuvinte  parintesci  ne   voiesce  elu  si  ce  s c i e   elu  se  dica,  de  drace  crede   pucine  observări  făcute  de  Bolog’a,  Secul’a  si  Axente
          apromise  poşibile  ajutoriu,  si  la  ferbintea  rogare  a  in  istorii  simple  si  deformate  si  le  tiparesce  in  ar-  se verifica.
   1   2   3   4   5   6   7   8