Page 5 - 1875-08
P. 5

Gazet'a  eae  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                       8e pronumera la poştele o. si r., si pe Îs
                    Fâi'a, candu concedu ajatâriale. — Pretmlu;            ÂnMn mvm.                                      DD, corespondenţi. — Pentru serie 8 or.
                    pg 1 anu 10 fl., pe */j 8 fl. w a. Tieri esterne 12 fl.                                                Tacs’a timbrala a 30 or. de flacare pu­
                                         1
                    v. a. pe mm arm sdn 2 /? gaibini mon. sunatdris.                                                                     blicare.


              ir. 53                                        Brasiovn 5 Augustn 24 lnliu                                                 1875.



                                                                 pare  pentru  theologia  la  catholici?  âra  noi?  S’au   voru cunâsce totu-odata, ca in asemenea casui: mc
                                                                 vediutu  candidaţi  de  theologia,  cari  nu  sciâ  nici  se   jâca fârte desu mani străine, careu nu vrea se aud).,
                                                                 citâsca  romanesce,  si  au  trebuitu  se  apuce  dela   de civilisatiune romanâsca.
                                    t
                                                                 A.  b.  c.  Ei  sciâ  alte  dâue  limbi,  numai  roma­      Se ne resumamu.
               ISrasiovu   2   Augustu.   Duminec’a   trecuta    nesce  nu.  Dâra  sciţi  dv.  ca  tocma  unii  câ  aceia    Amu  cautatu  lege  electorale  asia  cum  se  ne
          sub  pontificarea  I  prota  Rss.  d.  I o s i f u   B a r   a c u    suntu  fârte  bine  veniţi  la  multe  comune,  nu  popo­  convină  nâue,  in  beseric’a  cea  mare  a  Resaritului
          cu  preutii  se  celebră  după  ritulu  orientalu  in  be-   rului,  ci  boieriului,  care  e  in  stare  se-i  dă  indata   si nu o amu aflatu.
          serica  la  S.  Nicolau  unu  p a r a s t a s u   după  Maiest.   din  alu  seu  competenti’a  de  32  jugere  pamentu   O  cautaramu  in  istori’a  nâstra  speciale  eccle-
          Sa  imperator.  si  regele  ap.  Ferdinaildu,  re-     bunu.  Vedeţi  apoi  ce  tragemu  cu  vreo  doi  proto­  siastica si-i vediuramu numai umbr’a ei.
          pausatu  in  Domnulu,  cu  cea  mai  alâsa  si  mai  so-   popi  si  cativa  preoţi  de  calibrulu  acestora.  Candu   O  amu  cautatu  apoi  la  popârale  moderne  a-
          lemnela  modalitate,  aflanduse  de  facia,  afara  de   episcopii  voru  fi  in  stare  se  presente  fia-carei  co­  junse  departe  in  civilisatiune  impacata  cu  christia-
          mulţimea  poporului  romanu  gr.  or.  si  auctoritatile   mune  cate  trei  candidaţi  crescuţi  in  seminariu  loru,   nismulu,  si  o  aflaramu  acolo.  Se  apucamu  pe  calea
          militari  si  civili  in  plina  parada.  Omagiulu  adusu   trecuti  prin  t 6te  probele  necessarie,  atunci  individii   acâsta;  se  mergemu  alaturea  cu  popârale  in  adeveru
          cu  acâsta  occasiune  de  catra  romani   C a s e i   î n ­  de  caracteru  religiosu  si  naţionale  aequivocu  nu  se   civilisate.  Se  ne  castigamu  noţiuni  juste  despre
          a l t e    i m p e r a t e s c i   află  expressiunea  in  dorerile   voru mai potâ furisiâ in turma.         dreptulu  electorale  si  se-i  damu  definitiune  precisa,
          animeloru,  ce  se  cetea  pe  feciele  publicului,  după   Unii  zaloti  se  temu,  ca  rigârea  prea  mare  in   de  care  apoi  se  ne  folosimu  nu  numai  pe  terrenulu
          perderea  inaltei  persâne  a   A c e l e i a ş i ,   care  va   examinarea  candidatiloru  va  caus'â  treceri  dela  una   besericescu,  ci  si  pe  celu  politicu.  Se  cunâscemu
          rernanâ  eternisatu  sub  numire  de   „ F e r d i n a n d u    beserica  la  alfa.  Lasa-ti’i  se  trâca;  se  vedemu,   odata  peutru  totu-deauna,  ca  dreptulu  electorale
          i n d u r a t u l u   s i   b e n i g n u l u . „      care  archiereu  si  care  consistoriu  va  avâ  curagiulu   este  practicabile  intru  adeveratulu  sensu  alu  cuven-

                     Fia-i tieren’a usiâra si memori’a eterna!!!  inprudente  câ  se-i  recâpa  la  sine,  câ  se  impună   tului  numai  acolo,  unde  existe  libertatea;  unde  a-
                                                                 manile  la  cei  lapedati  de  altu  archiereu  din  cause   câsta  este  opressa,  insultata,  unde  domina  sclavi’a,
                                                                 grave.  Se  credemu  domniloru,  ca  toti  archiereii   nu  pâte  fi  vorba  de  drepturi.  Suntu  si  pe  la  noi
                      Paciue iiotSs&nS despre dreptul a          romanesci  suntu  gafa  se  o  rupă  in  acesta  cu  trecu­  âmeni,  cari  se  tienu  ca  au  invetiatu  ceva,  si  totuşi
                       electorale in lieseric’a orientale si
                                                                 tulu,  in  care  amu  cunoscutu  si  âmeni  fara  carac­  cauta  modellu  de  dreptu  electorale  in  secuii,  in  cari
                           anume in cea din iitici’a.
                                                                 teru,  cari  au  trecutu  de  cate  dâue  si  trei  ori  dela   domnise  tirani’a  cea  mai  feroce  preste  poporulu  ro-
                                (0 a p e t u.)                   una  la  cealalta  confessiune.  Afara  cu  ei,  faca-se   manescu  si  preste  beseric’a  lui.  Dreptulu  electorale
                Se  ne  concentramu  t 6te  poterile  n 6stre  intru  jidovi  sâu  ce  voru  vrea,  dâra  beseric’a  romanâsca   este  f u n c ţ i u n e   a   l i b e r t a t i e i ,   f u n c ţ i u n e   a
          asecurarea  dreptului  nostru  electorale,  nu  orbecandu   se  nu  mai  fia  degradata  la  midiulocu  de  specula-   i n d i v i d u l u i   o m u ,   c a r e   e s t e   s i   s e   s i m t e
           prin  trecutulu  celu  intunecosu,  ci  la  facli’a  lumina-   tiuni  miserabili.  Chiaru  in  momentele  de  facia  a-   p e   s i n e   l i b e r u  f i s i c e s c e   a i  m  o r a l i c e s c e.
          t6ria  a  scientiei  moderne,  pe  basa  larga  si  sigura,   vemu   dâue   exemple   precatu   de   scandalâse,   Voi  inse  -mi  vorbiţi  de  dreptu  electorale  acolo,
           buna-âra  precum  se  vede  in  statutulu  provinciei  ar-   pre  atatu  de  instructive  pentru  oricine.  Una   unde  legislatori  selbatici  au  proscrisu  pe  naţiunea
           chiepiscopesci  gr.  resaritene  orthodoxe,  in  proiectulu   comuna  gr.  catholica  din  cele  mai  mari  ame-   intrâga  si  religiunea  ei,  unde  diet’a  tierei  avuse
           archiepiscopescu  gr.  catholicu  alu  Albei-Iuliei  si  in   rintiase  dicundu;  De  nu  ne  veţi  dâ  altu  popa   neaudit’a  neruşinare,  câ  se  dictedie  clerului  roma-
           cele  mai  multe  parti  ale  proiectului  discutatu  in   in  loculu  acestui  betivu  si  docente  pe  care-lu  vomu   nescu  dogme,  canâne  si  disciplina  besericâsca,  unde
           congressulu  r.  catholiciloru.  Prin  legi  electorali,   noi,  ne  facemu  neuniti.  In  alta  comuna,  totu  asia   principii  tierei  au  supusu  pe  metropolitii  romaniloru
           eumu  suntu  acelea,  din  care  ese  congressu  generale   de  numerâsa  dâra  gr.  resaritâna,  striga  âmenii  de   la  episcopii  calvinesci,  'iau  degradatu  de  vicari,  ba
           compusu  din  clerici  si  mireni,  congressu  protopo-   cateva  lunii  dâca  nu  ne  hirotoniţi  pe  eandidatulu   chiaru  de  capellani  ai  loru  si  le-au  inpusu  cathe»
           pescu  si  congressu  parochiale,  fia-care  cu  comitetele   cerutu  de  partit’a  nâstra,  ne  duceffiu  la  Blasiu  si   chismulu  calvinescu  cu  dogme  calvinesci,  mai  in
           sâu  delegatiunile  loru,  se  asigura  existenti’a  bese-   ne  facemu  uniţi.  In  casulu  de  antaiu  protopopulu   scurtu,  ii  făcuseră  calvini,  si  dâca  nu  se  supunea,
           ricei,  se  desvâlta  poteri  morali,  intellectuali  si  so­  neunitu  a  scosu  pe  tramisii  unitiloru  frumusielu  pe   ii  proscriâ,  batea  si  omorâ  câ  pe  metropolitii  Io-
           lidaritatea   interesseloru   nâstre   neasemenatu   mai   usia  afara,  spunendu-le  cateva  lucruri,  de  care  se   restu,  Sava  s.  a.,  âra  preotimea  romanâsca  fh  oprita,
           bine,  decatu  prin  agitaţiuni  volburâse,  de  care  se   le  pocnâsca  urechile.  Speramu,  ca  si  celu  unitu  va   câ  se  nu  cutedie  sub  grea  pedâpsa  a  reintârce  dela
           intempla  la  alegeri  de  candidaţi  in  tâte  caşurile,  in   face  totu  asemenea.  De  altumentrea  libertatea  tre-   apostasia  pe  acea  mulţime  nenumerata  de  romani,
           care  j6ca  la  midiulocu  interesse  locali  si  familiarie.   cerei  dela  una  beserica  la  alta  este  regulata  bini-   cari,  câ  se  scape  de  barbarele  persecutiuni,  trecea  la
           Dâra  se  temu  unii  de  nepotismulu  ce  s’ar’  incuibâ   sioru  prin  legi  sancţionate  *);  si  apoi  in  fine  liber­  legea  calvinâsca  cu  miile,  pana  candu  li  se  dede  si
           de  su8u  in  diosu?  Se  p 6te  si  acâsta;  noi  inse  tie-   tatea  conscientiei  nu  trebue   bo  remana  vorba  gâla;  superintendente separatu.
           nemu  asemene  nepotismu  de  unu  reu  neasemenatu    fia-care  p6te  crede  aceea  ce  i  dictâdia  lui  conscien-   Din  tâte  aceste  inchiamu,  câ  dâca  voimu  a
           mai  micu,  decatu  ar’  fi  celu  intinsu  preste  cele  mai   ti’a  sa;  dâra  se  desvatiamu  pe  âmeni  a  trece  dela   ne  regulâ  afacerile  nâstre  besericesci  asia,  câ  bese­
           multe  parochii.  Ca  d 6ra  9—10  membri  ai  cutarui   una  la  alta  beserica  exclusivu  numai  pentru  inte­  ric’a  se  fia  totu-odata  si  aparatâri’a  existentiei  nâ­
           consistoriu  nu  voru  avâ  siepte  optu  sute  de  nepoţi.   resse  personali  si  familiarie,  pentru  ochisiorii  cei   stre  naţionale,  se  ne  cautamu  modelle  cu  totulu
           Si  nici  se  nu  ne  mai  impedecamu  de  toti  nepoţii,   frumoşi  ai  fetei  curatorului,  pentru  fetiorulu  popei,   airea,  âra  nu  in  tempurile  intunerecului,  nici  la
           ci  se  distingemu  fara  passiune  intre  buni  si  rei.   câ  se  nu  mai  ambie  fara  capeteiu,  ori  si  din  cau-   popâra  barbare,  si  nici  chiaru  la  popâra  civilisate
           Apoi  in  fine,  de  ce  trâba  voru  fi  congressele,  că  se   s’a  beţiei  unui  popa,  sâu  a  brutalitatei  celui-laltu   din  periodulu  extremei  corruptiuni  in  care  cadiu-
           nu  vâdia  si  se  nu  audia  nimicu  ?  In  locu  de  atatea   si  altele  câ  acestea.  Cea  mai  mare  blastematia  se   sera.  Vechimea  unei  institutiuni  nu  este  nici  de
           prepusuri  si  temeri  de  âmeni  cu  sânge  negru  si   intempla  atunci,  candu  ii  silesci  se  faca  scâla  si   cumu  criteriu  de  ajunsu  pentru  bunatatea  ei.  Pe
           pessimisti  desperaţi,  cu  fierea  catu  unu  puiu  de  ie­  ei  -ti  amerintia  cu  trecerea.  Dâra  si  acâsta  bar­  langa  multe  institutiuni  antice  bune  si  salutarie
           pure,  mai  bine  se  ne  resfrangemu  cu  totii  mani-   baria  se  pâte  extermină  fara  mare  dificultate  din   suntu  si  altele  rele,  periculâse,  ruinatârie  pentru

           cele,  se  adunamu  barbatesce  la  capitaluri,  se  ne   momentulu,  in  care  archiereii  si  congressele  roma­  omonime;  Ddieu  inse  de  aceea  ne-a  datu  raţiunea,
           largimu  si  inavutimu  seminariele  asia,  in  catu  nici   nesci  de  ambele  confessiuni  se  voru  pune  pe  ter-   pentru  câ  se  le  supunemu  pe  tâte  la  criteriulu  ei,
           unu  candidatu  de  preoţia  se  nu  mai  invetie  pe  la   renulu adeveratei civilisatiuni c h r i s t i a n e ,   s i  totu-odata  se  corregemu  histori’a  in  părţile  sale
           sc61e  străine,  precum  voise  odiniâra  guberniulu  celu                                                    falsificate,  si  in  fine  se  ne  dedamu  a  distinge  si
           calvinescu,  si  precum  din  mare  nefericire  mai  avemu   *)  Vedi  mai  alesu  art.  53  din  1868,  care   alege,  cu  multa  agerime  de  spiritu,  institutiunile
           inca  destule  caşuri  de  acelea.  Ati  vediutu  dvâstra   consta  din  24  §§-fi.  De  altumentrea,  dâca  archie­  aparatârie  din  cele  ruinatârie  intre  impregiurarile
                                                                  reii  si  preotimea  romanâsca  se  simte  obligata  a  face
           vreodată  clerici  r.  catholici  esiti  din  scâle  calvinesci,                                              si  in  situatiunea,  in  care  ne  vomu  fi  aflandu.  Pre
                                                                  proseliti  religioşi,  atunci  noi  ’iamu  rogâ  câ  se  se
           sâu  popi  calvinesci,  cari  se  -si  fia  facutu  cursulu                                                   candu  sate  intregi  erâ  indemnăte,  seduse,  fortiate  de
                                                                  ocupe  inainte  de  tote  mai  vertosu  cu  planulu,  cum
           loru  gimnasiale  la  catholici?  Nu  ati  vediutu,  afara   se  intârca  dela  calvinia  pe  mai  multe  câ  diece  mii   possessori  calvini  si  de  ciocoii  loru,  câ  se  se  dâ  la
           dâra  de  cate  unu  proselitu.  Si  candu  vreodată  lu­  de  familii  romanesci,  care  pana  in  an.  1700  s’au   calvinia  si  li  se  recomendâ,  câ  se-si   a l â g a   candi­
            teranii au tramisu pe clamidatii loru câ se se pre­   calviuitu si apoi s’au ai maghiarisatu,                datu calviuitu in scâl’a calvinâsca, âre potea se
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10