Page 6 - 1875-08
P. 6

convină  archiereului  romanescu  dreptulu  electorale   catu  mane.  Limbagiulu  officiosului  „Peşti  Napl 6“  este  mai  colosale  de  catu  t 6te  zidurile  lumei,  este
           in  parochii?  Acdsta  specie  de  patronatu  se  o  aba-   este  scosu  din  tesaurulu  limbistjcu  de  pre  tempulu   n e î n c r e d e r e a .   Acestu  zidu  numai  aceia  -lu
                                                                                                                         potu  derimâ,  cari  au  poterea  in  mana,  dra  noi  nu­
           temu din t6te poterile dela besericele roinanesci.     impacatiunii  dela  1867;  inse  este  dejâ  tardiu  a  se   mai  a  ne  feri  vomu  nisul  câ  se  nu  ne  „sfarime"
                                                          15.     folosi  acum  de  unu  asemene  limbagiu,  pentru  ca
                                                                                                                         petrele  din  inaltime,  ca-ci  orbi  si  ologi  nu  voimu
                                                                  lucrurile  stau  cu  totulu  altmintrelea.  La  an.  1867   se trai mu.
                                                                  Austri’a  se  aflâ  intr’o  situatiune  silita,  unde  deli­  In  corespondintiele  mele  totu-deaun’a  am  fostu
                                  ISrasiovn, 3 Augustu st. n. 1875.
                                                                  berarea  libera  nu  avea  locu.  Astfeliu  Austri’a  a   condusu  de  sinceritate,  de  a  spune  fara  sfidla  ade-
                 Din  cele  ce  amu  inregistratu  pana  acum  in   facutu  o  i m p a c a t i u n e   n e f a v o r a b i l e   s i   f o r a    verulu,  a  numi  faptele  după  numele  loru  celu  ade-
           coldnele  acestui  diurnalu,  onorabilii  cetitori  au  avutu   d e   n i c e   u n u   s c o p u   d e   s t ă t u .    Prin  urmare   veratu  si  a  aretâ  fratiloru  maghiari  gresielele  si
                                                                                                                         pecatele,  ce  ei  comitu  fara  dreptu  si  fara  ansa  in
            ocasiune  a*si  face  o  idea  despre  seriositatea  si  in-   astadi  trebue  se  incepemu  lucrulu  drasi  dela  ince-
            semnetatea  negotiatiuniloru,  sdu  mai  bine  disu  a   putu.  Trebue  se  punemu  întrebarea:  ca  ce  orga-   contra n6stra.
                                                                                                                              Cu  mare  plăcere  asiu  fi  comunicaţii
                                                                                                                                                                       v r e - o
            polemieloru  si  capacitariloru  restite,  ce  se  tiesu  in­  nisatiune  de  stătu  este  acdst’a,  care  totu  la  diece   fapta  a  loru  imbucuratâria  pentru  noi,  mai  cu  sdma
            tre  Pest’a  si  Yien’a  acum  in  ajunulu  reînnoirii  ce­  ani  se  nimicesce  spre  a  se  reformâ  din  reu  in  mai   in  aceste  tienuturi,  inse,  dorere,  neci  odata  n’amu
            lebrului  pactu  dualisticu.  Inse  precum  din  cele   reu?  Astfeliu  de  organisatiuni  dubiâse  nu  p 6te  su­  ajunsu in acea fericita pusetiune.
            dejâ  comunicate,  catu  si  din  cele  ce  reproducemu   portă  nice  unu  stătu.  Ori-care  alta  organisatiune   In  diuaristic’a  de  aici  amu  cetitu  neincetatu
            aici  mai  la  vale  se  vede  apriatu,  ca  divergintiele   de  stătu,  fia  ea  si  mai  defectu 6sa,  este  de  prefe-  totu  numai  insulte,  calumnie  si  minciuna  de  celu
            ce  esistu  intre  fraţii  siamesi,  se  afla  numai  in  sta-   ritu.“                                      mai  greu  calibru  in  contra  naţiunii  romane.  In
            diulu  de  nascere,  ele  nu  suntu  inca  bine  lemurite,   Astfeliu  se  tratdza  fraţii  siamesi  astadi,  si  se   vidti’a  publica  politica  am  vediutu  numai  batjocorite
            ddr’  cu  t 6te  aceste  natur’a  loru  gingasia  si  suscep­  p6te  intemplâ,  câ  mane  se  se  id  chiaru  si  de  peru.   si  dripite  justele  pretensiuni  si  postulate  ale  roma­
                                                                                                                         niloru,  si  in  t 6te  celelalte  mişcări  sociale  de  vidtia
            tibila  ne  face  a  conchide  inca  de  pre  acum,  ca  de   După multa sfada urmdza neaperatu parudla.     naţionala  ne  am  sentitu  ofensaţi  si  tractati  câ  nesce
            aici  se  potu  nasce  lucruri  mari,  lucruri  ce  potu                                                     parii indiane.
            sdruncinâ  t6te  sc6bele  dualismului  si  potu  creâ  o                                                          Tdte  aceste  pentru,  ea  voimu  se  traimu  si  se
                                                                                             S a b e s i u ,  30 Iuliu 1875.
            situatiune  cu  totulu  n 6ua.  Dreptu  aceea,  interes-                                                     morimu câ demni fii ai naţiunii romane.
            sele  nâstre  cele  mai  vitali  ne  inddmna  se  fimu  a-   Iu  conferinti’a  romaniloru  acestui  scaunu  si    Nimicu  nu  ne-a  scutitu  in  contra  acestoru-a,
                                                                  orasiu,  tienuta  eri  aici,  după  discussiune  îndelun­
            tenti  la  ceea  ce  se  petrece,  câ  se  nu  fimu  nepre­                                                  cu atatu mai pucinu ne-a scapatu ce-va de ele.
                                                                  gata  si  seridsa,(?)  maioritatea  preponderanta  s’a  de-
            gătiţi pentru eventualitati grave.                                                                                Singuru  numai  mangaierels  n 6stre  reciproce
                                                                  chiaratu  pana  acuma,  pentru  principiulu  activitatii,
                 Diurnalistic’a  este,  precum  se  scie,  mediuloeulu   facia  de  diet’a  pestana.  Cei  mai  mulţi  romani  din   ne  mai  alimentă,  si  speranti’a  firma  in  tempuri  mai
            prin  care  pre  de  o  parte  se  formdza,  dra  pre  de   orasiu  au  absentatu  dela  conferintia.  S’a  decisu   favoritârie  ni  dâ  potere  in  acdsta  lupta  fara  pro-
                                                                                                                         portiuni.
            alta  parte  se  manifesta  si  esprime  opiniunea  publica   solidaritatea  toturoru  alegutoriloru  de  aici  si  convo­  Limb’a  floriloru  n’am  aflatu  de  lipsa  a  o  a-
           la  pop 6ra.  Astfeliu  pana  candu  divergintiele  intre   carea  la  teinpu  potrivitu  a  unei  alte  consultări.   plicâ.  Am  nisuitu,  câ  resunetulu  se  fia  fidelu  vo-
                                                                  Reportulu speciale va urrnâ la tempulu seu.
           fraţii  siamesi  voru  remand  in  stadiulu  de  fermenta-                                                    cei  ce  l’a  provocatu,  ca-ci  este  însuşirea  sclavului
                                                                                                           C o r e s p.
           tiune  si  pana  candu  ele  nu  voru  ajunge  se  capete                                                     numai  a  cantâ,  candu  cine-va  ataca  in  modu  bar-
            forme  espresse  si  precise,  noi  vomu  duce  contu  mai                                                   baru sentiemintele cele mai publice.
                                                                                                                              Romanulu  cu  conscienti’a  de  sine  trebue  se  fia
            vertosu  de  opiniunea  publica,  de  dispositiunea  spi-                             Clusill, in Iuliu 1875.
                                                                                                                         in  veci  si  pururea  Romanu  verde  si  se  platdsca  ori
            riteloru in castrele unguresci si nemtiesci.                Deocamdată  pre  urma  scriu  d’aicia.  Agendele   cărui după ostenelele si meritele sale.
                 Officiosulu  „Peşti  Napl 6“  publica  unu  articlu  mele  in  acestu  orasiu  s’au  terminatu  in  pucine  dile,   Ceste  din  urma  mai  cu  sdma  la  adress’a  sur-
           imflatu,  relativu  la  acdsta  cestiune,  din  care  estra-   si nu sciu candu voiu mai fi silitu a me reintdrce.  diloru  de  aici  si  aiurea,  cari  si  acum’a  credu,  ca
            gemu urmat6riele :                                          Sum  convinsu,  ca  pene  mai  destere  voru  su-   in  lupt’a  pentru  alu  meu  si  alu  teu,  capulu  lucru­
                                                                  plenl  a  mea  debila  in  viitoriu,  care  sierbitiu  fara
                 „Apucaturile  si  amenintiarile  austriaciloru  nu                                                      lui  ar’  fi  etichet’a,  sdu  fraculu,  sdu  manusiele  de
                                                                  amenare  trebue  adusu  spre  înaintarea  causei  naţiu­
            speria  pre  unguri.  Austri’a  se  amagesce  amaru,                                                         glagde.
                                                                  nii nâstre din Ardealu.
            ddca  crede,  ca  noi  vomu  mai  fi  asiâ  de  nebuni,  se                                                       Eu  tienu,  ca  e  dubiosu  resultatulu  luptei  se-
                                                                        Astadi,  fara  indoidla,  aici  este  centrulu,  in  care   ridse, portate in glande contra maciucei.
           subscriemu  unu  contractu  leoninicu.  Noi  o  svatu-   se  reflectddia  limpede  tdte  mişcările  politice  din  a-
           imu  in  interessulu  ei  propriu,  câ  in  decursulu  ne­  cestu mare principatu.                                 In  fine  fraţii  maghiari,  ddca  seriosu  si  din
           gotiatiuniloru  cu  noi,  guvernulu  seu  se  fia  mai  sin-   Acestu  orasiu  este  anim’a  maghiariloru  arde­  anima  dorescu  pace  si  buna  intielegere,  curatidsca-si
                                                                                                                         sufletulu  de  tâte  cugetele  rele  si  stricatidse;  ochii
           ceru,  cercurile  financiari  mai  indulgente  si  mai  pu-   leni,  incungiurata  de  miile  romaniloru  de  secuii  ne-   loru  atunci  se  voru  limpedf  si  se  voru  convinge,  ca
           cinu  pretensive,  dra  press’a  mai  moderata,  ca-ce  pre   numerati,  si  aici  poţi  imediatu  observă  fia-oare  vi­  romanii,  numai  câ  romani  adeverati,  au  fostu,  suntu
                                                                  brare a sângelui, fia-care batere de pulsu,
           langa  procederea  de  pana  acum  prea  usioru  se  pdte                                                     si  voru  reraand  asemene  fideli  si  sinceri  fii  ai  ace­
           intemplâ,  câ  se  dsa  lucrulu  la  unu  resultatu  cu  to­  Tendintiele  niauintiele  ai  dorintiele  maghiare   stei patrie comune.
                                                                  aici  se  plamadescu,  capeta  vidtia  si  de  aici  se  im-   „Inter duos litigantea tertius jure gaudet!*
           tulu  neasteptatu.  Atatu  in  cestiunea  vamale,  catu
                                                                  prascia  in  largulu  tierei  ndstre,  Aici  le  poţi  cu-   —  Romanii  de  aici,  cari  prin  nisuinti  1 a  si
           si  in  cestiunea  bancei  naţionale  austriacii  mergu
                                                                  nâsce  si  judecă  fara  gresidla,  ca  ci  se  născu  si  ae&-   dilliginti’a  loru,  sporescu  in  multe  privintie,  de
           asiâ  departe,  incatu  nice  nu  e  sperantia  de  a  ne   vâlta înaintea ochiloru.                          vre-o  cativa  ani  mai  alesu  in  desvoltarea  si  întări­
           potd  intielege  cu  dinsii.  Ei  vorbescu  câ  si  candu   Aici  deci  asiu  dorf  se  petrdca,  multu  pucinu,   rea  conscientiei  naţionale,  cate  trebue  se  indure,
            „trosculu  n’ar’  fi  eruptu  in  Yien’a,  si  câ  si  candu   fia-care  dintre  acei  romani,  cari  nu  suntu  in  chiaru   merita,  după  mine,  t 6ta  laud’a.  După  imbucuratd-
           noi  amu  avd  neaperata  lipsa  de  ei,  câ  se  li  ceremu   inca  cu  relatiunile  politice  ale  natiuuiloru  patriei.   riele  semne  de  pana  acum’a,  nu  dorescu  alt’a  de
                                                                  Ei  in  curundu  s’ar’  convinge  despre  zadarnici’a   catu  numai  paciintia  si  indulgentia,  si  am  firma
           elemosina  pentru  statulu  si  tidr’a  n 6stra.  Inse  a-
                                                                  optimistiloru  noştri  dela  natura  si  de  professiune;   sperantia,  ca  in  scurtu  tempu  va  fi  multu  mai  bine,
           cestu  calculu  e  facutu  fara  de  birtasiu.  Noi  scimu,
                                                                  despre  imaturitatea  politica  a  favoritiloru  de  sârte,   ca-ci  scâla  despre  teori’a  nduei  politice  a  fostu  de
           ca  vecinulu  nostru  nu  ni  dondza  nimicu,  si  nice  nu
                                                                  ceea  ce  aceştia  dovedescu  prin  ingamfarea  loru.  Si,   ajunsu.
           ne  trebue  donurile  lui,  inse  pana  candu  vomu  fi   după  mine,  acest’a  este  isrorulu  nesecatu,  din  care   Tenerimea  romana  studedsa  dela  institutele  de
           noi  domni  la  noi  acasa,  nice  noi  nu  vomu  da  drep­  gresielele  politice  ale  maghiariloru  curgu  in  abun-   aici  imple  anim’a  cu  bucuria.  Toţi  fara  osebire,
           turile n6stre loru spre prada.                         dantia, pana ce i va cuplesf si innecâ.                traiescu  in  pace  si  iubire  la  olalta,  si  -si  inmul-
                Intre  noi  si  intre  ei  legea  este  dreptulu  jude-   In  diuaristica,  in  vidtia  sociala  publica  si  pri­  tiescu  cu  zdu  cunscintiele  din  anu  in  anu.  Limb’a
                                                                  vata  n’am  aflatu  altu  ce  de  catu  creeri  infierbentati,   si  naţiunea  li  e  scumpa,  o  cultiva;  direcţiunea  loru
           catoriu.  Ori-ce  svercolire  rabulistica  este  in  daru.
                                                                  lipsiţi  de  t 6ta  calmitatea  necessaria  in  combinatiuni   este  cea  adeverata  romana  patriotica.  Ei  se  ardta
           Mistificatiunea  legii,  ca  adeca  din  caus’a  cuotei  nu
                                                                  si  enunciatiuni.  Si  aici  am  aflatu  inradecinatu  ve-   demni  fii  ai  parintiloru  buni  si  aleşi,  si  povatiuitori-
           potemu  se  anunciamu  conventiunea  vamale,  si  din   chiulu  pecatu  resbunatoriu  alu  maghiariloru:   s i n -   loru loru binevoitori.
           caus’a  valutei  nu  potemu  se  infiintiamu  banca  na­  a m a g i r e a .                                        Este  forte  de  doritu,  câ  tenerimea  romana,
           ţionale,  si  alte  inventiuni  de  acdsta  natura  nu  ajuta   Ingamfarea  si  sînamagirea,  sorori  dulci,  nu­  celu  .  pucinu  .din  Ardealu,  se  concurgă,  după  po-
           nimicu,  pentru  ca  legea  este  chiara  câ  sdrele,  pre   trite  si  desvoltate  mai  cu  sdina  prin  imensulu  con-   tentia  la  universitatea  d’aici,  unde  pre  langa  mai
           care  nu-lu  poţi  acoperi  cu  sdrentie....  Inse  poli-   tingentu  de  spurcaţi  renegaţi  de  totu  soiulu,  a  ca-   pucine  spese  si  cu  ajutoriulu  diligintii  si  a  studearii
                                                                  roru  patria  este  f61ele  si  credinti’a  pung’a  im-   seriose  potu  cascigâ  asemene  conoscientiele  teoretice
           c’a,  care  urmaresce  acdsta  cale,  va  aduce  lucrulu
                                                                  pluta.                                                 necesarie.  Universitatea  este  ardeleana,  fia  daci
           acolo,  ca  Ungari'a  -si  va  perde  patienti’a  si  nu  va
                                                                       Aceste  negre  lipitori  au  infectata  sângele  na­  aceea.
           mai  sta  de  vorba  cu  Austri’a,   c i . . .   .  va  anunciâ
                                                                  ţiunii  maghiare  si  au  implutu  corpulu  ei  cu  ranele   Spera,  ca  catedr’a  pentru  dreptulu  canonieu
           conventiunea  vamale  si  va  redicâ  banc’a  naţionale   expusiloru din s. scriptura.                       alu    besericei   resaritene,   eonfWflin   leg*e§,
           independenta  .  .  .  Vointi’a  naţiunii  maghiare  este   Si  pana  candu  pucinii,  ddr’  adeveratii  maghiari   inca  se  va  deschide  pentru  viitoriu,  daca  nu,  apoi
           destulu  de  poternica,  incatu  se-si  p 6ta  pastrâ  drep­  voru  suferi  la  sinulu  loru  aceste  cangrene,  pana   se voru face reclamatiunile necesarie.
           turile si aperâ interessele.*                          atuncia  vedemu,  ca  nu  potemu  trai  in  pace  si  iu­   Catedr’a  pentru  limb’a  si  literatur’a  romana
                 „Neue  freie  Presse*  din  Yien’a  respunde  la   bire,  pentru  ca  renegaţii  suntu  ce  impedeca  apro-   este  unu  decoru,  si  spre  onorea  universităţii.  II-
                                                                  piarea  si  intielegerea.  Yorbele  loru  de  pace  suntu   lustrulu  professoriu  se  distinge  in  zelu,  diligintia,
           aceste  espectoratiuni  unguresci  intr’unu  tonu  totu
                                                                  amestecate  cu  fiere,  cele  de  iubire  cu  veninu  si   labore asidua si conoscientie solide.
           asiâ de bruscu si de categoricu.
                                                                  tâta  suflarea  loru  seamena  miasmei,  ce  ucide  in      Pucinele  prelegeri,  la  cari  am  potutu  luâ
                 „Diurnalele  unguresci  —  dice  numit’a  f 6ia  —   germine  totu  ce  este  bunu,  nobilu,  folositoriu  si   parte  din  diligintia  propria,  mi-voru  remand  pre-
           o  spunu  pre  facia,  ca  unguriloru  li-ar’  placd,  ddca   fromosu.                                       tiose  si  asiu  dorf  se  le  potu  ascultă  in  tota  viati’a
           legaturile esistenti s’ar' rupe mai bine astadi, de*        Zidulu,  ce  renegaţii  au  sciutu  redicâ  intre  noi,  mea.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11