Page 7 - 1875-08
P. 7

Amintescu  inca  in  trâcatu,  cA  tenerii  magiari,   Aurelianu  P.  directorele  scâlei  de  agricultura;   acâsta  parte  a  sciintiei  este  din  cele  mai  importante
          nu  sciu  din  ce  motive,  se  pârta  prea  indifirentu   Boliacu  Cesaru,  deputatu;  Cantacuzinu  Al.  princip,   pentru  o  tiera,  care  aterna  aprâpe  exclusivu  de  agri­
          faci»  de  cunoscienti’a  limbei  si  a  literaturei  romane.   membru  la  cassatia;  Cantacuzinu  Grig.  C.,  depu­  cultura ei.
          Unu  fenomenu  acestu-a,  din  care  se  esplica  usioru   tatu;  Cantacuzino  I.  A.,  directorulu  „Monitorului";   De  se  faceau  mai  de  timpuriu  observări  si  cer­
          f6rte  multe  defecte  de  ale  loru  in  viati’a  publica,   Cernatescu,  professoru;  Cretiescu  A.,  membru  la   cetări,  nu  s’ar  fi  pradatu  atatea  regiuni  întregi  de
          in  cugetarea  si  judecarea  loru  a  supr’a  stării  si   curtea  de  cassatia;  Davila,  doctoru  in  medicina;   pădurile  loru  si  nu  amu  avâ  asiâ  de  desu  recolte
          causei naţiunii nâstre.                                Felix,  medicu;  Florescu  Ioanu  Generalu,  ministru   nefavorabile.  Deca  nu  se  voru  opri  cu  tâta  energi’a
                La  lucru  deci  betrani,  tenori  la  carte,  toti  u-   de  resbelu;  Lahovari  George,  directorulu  posteloru   taiarile  de  păduri,  vomu  vedâ  clim’a  nâstra  in  cu­
          niti in cugete si sentiri.                             si  telegrafeloru;  Lahovari  Grigore,  membru  la     rendu  periclitata  in  modulu  celu  mai  amenintiatoriu.
                „Concordia  parvae  res  crescunt,  discordia  etiam   curtea  de  cassatia;  Lahovari  I.,  maioru;  Laurianu,   Devastarea  paduriloru  la  munte  sâca  isvârele,  si
          maximae diiabuntur!"                                   professoru;  Maiorescu  Titu,  ministru  de  culte;    produce  surpări;  devastarea  loru  la  siesu  usucă
                                                                 Mandrea  Nicolau,  membru  la  curtea  de  cassatia;
               Remasu  bunu  Clusiu,  care  ai  antecipatu  diece                                                       campiele si preface pamentulu roditoriu in pustia.
          ani  cunoscientieloru  mele  pentru  viati’a  ulteriâra;   Mânu  George  Colonelu,  primarulu  capitalei;  Mânu    Nu  de  mai  pucina  importantia  suntu  studiile
          eu nu te voiu uită! C o r e s p o n d i n t e l e .    Grigore,   administratoru   la   domenie;   Marcovici,   zoologice,  botanice  si  mineralogice,  care  potu  avă
                                                                 doctoru  si  professoru;  Melidonu,  directorulu  scâlei   cea  mai  simtita  influentia  asupra  vietiei  nostre  eco­
                                                                 normale;  Milo  Petre,  deputatu;  Negri  Nicolae,     nomice  naţionale.  Se  ve  fia  datu  a  deprinde  tierâ
                                                                 fostu  deputat;  Nica  Theodoru,  directoru  la  ministe-
                  O n .   R e d a c t i u n e !                                                                         la  ameliorarea  raseloru  nâstre  de  animale  si  a  plan-
                                                                 rulu  de  culte;  Odobescu  Alexandru,  fostu  ministru;
               Vediendume  atacatu  de  unu-corespondinte  ano-   Orescu  Alexandru,  senatoru;  Robescu  C.,  ingineru   teloru  nâstre  de  hrana.  Se  ve  fie  datu  a  desgropâ
          nimu  in  nr.  50  alu  „Gazetei"  ve  rogu  a  dâ  locu   silvicultoru;  Roseti  Theodoru,  ministru  lucrariloru   prin  -o  buna  charta  geologica  comorele  ascunse  in
          urmatârei                                              publice;  Siaicariu,  professoru  la  Matheia  Bassarabu;   pantecile  pamentului.  Gum  a  fostu  cu  potintia,  câ
                           D e c h i a r a t i u n e :           Soccecu,  libraru  editoru;  Stefanescu  Grigore,  profea-   minele  nâstre  de  metaluri,  isvoarele  nâstre  tama-
                                                                                                                        duitârie  se  ne  fi  remasu  nâe  si  Europei  aprâpe  necu­
               Subscrisulu  priinariu  alu  comunei  Tokanulu    soru; Vacarescu Theodoru, deputatu;                    noscute?  Ca  petroleulu  nostru,  care  se  pâte  mesurâ
          vechiu  dechiaru  prin  acesta,  ca  d.  Ioane  Ratiu  din   Era  D-nii  membri  absenţi  suntu:  Algiu  I.,   cu  celu  pensilvanicu  —  ca-ci  aci  câ  si  acolo  este
          Branu  nice  singuru,  nice  insocitu  de  altu  cineva  n’a   locotenentu-colonelu  ;  Bacaloglu  E.,  professoru;   in  asiâ  gradu  inflamabilu,  in  catu  se  aprinde  la
          venitu  in  caus’a  alegerei  de  deputatu  dietale  in  co-   Barozzi,  colonelu;  Berendei  A.,  colonelu;  Brateanu,   simpl’a  apropiare  a  unei  flăcări  —  se  nu  fi  facutu
          mun’a  nâstra,  si  t 6ta  corespondinti’a  anonima  nu   capitauu;   Brateanu   George,   deputatu;   Brateanu   inca  pe  continentu  concurentia  celui  americanu?  Este
          coutiene altu ceva decatu scornituri reutatiâse.       Ioan  C.,  deputatu;  Cantacuzino  Ioanu  C.,  fostu  mi­  de  neaperâta  trebuintia  a  ne  gândi  seriosu  la  ese-
               Nu  voiu  a  trece  cu  vederea  neci  nerus.  de-   nistru;  Cantacuzino  Ioanu,  Ingeneru  la  municipali­  cutarea  unei  charte  geologice:  prin  o  asemenea  lu­
          nuntiare  a  corespondintelui  anonimu,  ca  d.  Ratiu   tate;  Capitaneanu,  capitanu;  Cogalniceanu  Mihailu,   crare,  societatea  geografica-si  ar  asiediâ  unu  adeveratu
          mi-a  pusu  in  cârciuma  o  litra  de  vinarsu  in  mana,   deputatu;  Cretiulescu  Etn.,  deputatu;  Draghiceanu,   monumentu.  Atunci  in  scurtu  timpu  sarea  nâstra
          si  eu  câ  omu  ne  espertu  temendu-mi  postulu  de   ingineru  de  mine  la  ministerulu  de  finantie;  Falcoianu   gemă,  despre  care  nu  se  scie  inca,  dâca  se  tiene
          jude  a-si  fi  adunatu  cu  juraţii  alegatori,  —  cumca   St.,  locotenentu-colonelu,  directoru  la  ministerulu   de  periâd’a  triasica  sâu  este  din  epoc’a  terţiara,
          eu  de  si  imbracatu  tieranesce,  dâra  in  privinti’a   lucrariloru  publice;  Filipescu  George  C.,  agentu   cear’a  de  pamentu,  chihlibarulu  nostru  celu  negru,
          mentale  credu  a  posede  mai  multa  minte,  câ  co­  diplomaticu;  Frollo,  professoru  la  liceulu  Matheiu'   straturile  nâstre  cu  cărbuni  de  pamentu,  puciâs’a
          respondintele,  pentru  ca  abstragundu  dela  aceea,  ca   Bassarabu;  Frunza  D.,  ingineru  la  ministerulu  lu­  vediuta  la  suprafacia,  marmor’a,  voru  ajunge  a  fi
          de  candu  suntu  am  uritu  orce  influintiare  asuprami,   crariloru  publice;  Frunzescu,  amploiatu  la  statis­  cunoscute departe peste granitiele României.
          fia  aceea  prin  vorbe  sâu  alte  mediulâce  de  corup-   tica ; Ghica Ioanu D., fostu ministru; Ghica Deleanu
          tiune,  —  totu-deauna  consciinti’a  si  raţiunea  mea   C.,  deputatu:  Ghica  Vladimiru,  deputatu;  Golescu    Secţiunea ethnologica va observă moravurile si
          mi  a  dictatu,  ce  se  făcu  si  ce  se  lucrediu,  si  to­  Al. G., deputatu; Jtiajdeu, pruieBaiuu, -----------------------,  datinile,  traiulu  si  portulu  poporului  nostru  din
                                                                                                                        punem ue veucno ouuu..uv»
                                                                                                                                                                      . . . .
                                                                                                                                                                 .
                                                                                                                                                                t
          tuşi  numindume  corespondintele  de  omu  neespertu,   colonelu;   Ştirbei   Alexandru   Princip,   deputatu;   loru amanuntitu, se faca comparaţia cu alte popâre.
          eu -lu dechiaru pe dinsulu de hebeucu.                 Sturza  Dimitrie  A.,  fostu  ministru;  Sutiu  Mihailu     Cercetările archeologice, care suntu deja ince-
                                                                 C.,  directoru  generalu  la  ministerulu  de  finantie;
                                    I o s i f u   M  a i e r u t i u ,                                                  pute cu multu zelu si cu bunu resultatu de catra
                                             jude.               Teclu,  tipografu;  Urechia  V.  A.,  directoru  de  in-   Archeologii noştri, ne voru da materialulu doritu
                                                                 stitutiune privata;
                Din  acestea  ronduri  ve  veţi  convinge,  D.  Re-                                                     pentru a descrie si a judecă starea culturei nâstre
                                                                      Se  da  citire  processului-verbalu  alu  ultimei
           dactoru,  despre  starea  adeverata  a  lucrului  si  apoi,   siedintie  pregatitârie  din  9/21  Iuniu  curentu  si  se   celei mai vechi.
          incatu  mai  poţi  fi  in  dubietate,  me  provocu  la  acei                                                       Cum  vedeţi,  D-lor,  campulu  activitatii  D-vâstre
           dăscăli,  cari  se  dice,  ca  ii  am  dusu  cu  mine  in   adâpta. D.  secretariu  generalu  inmanuâza  M.  Sale  statu­  este  fârte  intinsu  si  timpulu  ce  ve  mai  remane  in
           Fagarasiu  si  mai  vertosu  la  Siancu  si  Danila  din                                                     anulu  acest’a  prea  scurtu.  Ya  fi  totuşi  cu  potintia,
           Tohanulu  vechiu,  cari  câ  pmeni  străini  si  departati   tele definitive ale societăţii.                 prin  ajutorulu  lucrariloru  de  pana  acum,  se  se
           de  presinte  de  pe  aici,  credu,  ca  voiendu  a  vorbi   Harfa   sa    Domnitorulu     saluta    pe      alcatuâsca  unu  conspectu  generalu  asupr’a  fapteloru
           adeverulu  inca  nu  voru  dechiarâ  pe  anonimulu  co-   membrii societăţii cu urmatâri’a cuventare:        geografice  relative  la  tiera  nâstra,  asiâ  in  catu  se
           respundinte  de  altu  ceva,  decatu  de  unu  calumnia-      D o m n i l o r u l                            potemu  fi  bine  representati  la  congresulu  din  Paris
           toriu.  —  -Mi  vine  a  crede,  ca  ehiaru  dlui  au  fa-   „Salutandu  societatea  geografica  Romana,  a   care  s’a  convocatu  in  acestu  anu  prin  initiativ’a
           cutu  acele  ce  mi  le  imputa  mie,  si  pâte  ca  nu  i   cărei  infiintiare  ideplinesce  un’a  din  vechile  mele   societăţii  geografice  fraucese,  din  care  suntemu
           s’au  recunoscutu  meritele  pe  deplinu  câ  in  timpulu   dorintie,  bucuri’a  Mea  este  cu  atatu  mai  mare,  cu   mândri a face parte.
           lui M  a d a y  si pentru aceea arunca cu tina in mine.  catu  suntu  incredintiatu  ca  lucrările  ei  voru  fi  de   Fia  câ  j  un’a  nâstra  societate  geografica  se  se

                Din  altele  nu  denegu  infaciosiarea  mea  la  a c -   unu  folosu  nemarginitu  pentru  viitorulu  tierei,  a   asocieze  intr’unu  modu  demnu  celoru  alte  societăţi
           tuld  alegerei,  pentru  ca,  câ  notariu  am  fostu  in-   cărei  desvoltare  economica  si  politica  o  urmaresce   instituite  in  mai  tâte  tierile,  si  din  parte-Mi  nu  ma
           drumatu  a  me  infaciosiâ  cu  consemnatiunile  alega-   Europ’a  cu  unu  interesau  crescendu.  Terenulu   indoescu,  ca  spriginita  prin  barbatii  noştri  de  sci-
           toriloru  in  mana  la  loculu  de  alegere,  apoi  dâca  d.   deschisu  esplâtarei  D-vâstre  scientifice  este  fârte   intia  —  ea  si  va  îndeplini  missiunea  ei  si,  prin
           capitanu  supremu  la  prandiulu  datu  de  alesulu  de­  intinsu,  si  o  munca  de  diecimi  de  ani  va  fi  de   charti  si  opuri  geografice  îngrijite,  va  scâte  tiâr’a
           putatu  a  redicatu  si  unu  pocalu  in  sanetatea  mea,   trebuintia  pentru  a  ajunge  la  esactitatea  cunoscin-   din regiunea necunoscutului".
           credu,  ca  aceea  nu  strica  nici  intr’o  parte,  avendu   tieloru  neaperate  in  asemenea  întreprinderi.  Inse   D.  vice-presiedinte  A.  A.  Cantacuzino  in  nu­
           a  nutri  si  cresce,  pe  lunga  detorintiele  ce  le  amu   impartirea  D-vâstra  in  secţiuni  va  pune  o  regula   mele  membriloru  societăţii,  respunde  M.  Sale  cu
           implenitu  si  mai  amu  se  le  implinescu  facia  de   in lucrări si le va simplifică.                     urmatoriulu cuventu:
           fraţii  mei,  pe  cari  i-am  crescutu  in  scâle  mai  in-   Secţiunea  matematica  si  astronomica  este  chia-                 (Y a u r m â.)
           alte  si  mai  buni  romani  câ  d-ta  dle  corespundente,   mata  a  se  pune  in  legătură  cu  acea  ratiea  de  ad­  t     , r  -                •  >    -     •     i     j     *     •
           — inca o familia frumâsa de 6 suflete.                 mirabile  cercetări  scientifice,  care  au  coprinsu  si
                In fine mai adaugu cumca eu suntu multiu-         au  ilustratu  intregulu  nostru  globu  terestru  si  ob­          S c i r i   d i n   p r o v i n c i e .
           mitu cu positi’a mea actuale, si dâca totuşi asiu      servările  D-v6stra  se  voru  potâ  esecuta  cu  succesu,   In  30  Iuliu  s’a  tmnutu  adunarea  despartie-
           venâ postu de szolgabirau, ce gresiala mare asiu       indata ce veţi posede instrumentele trebuintiâse loru.
           face, pentru-ca amu mai imbracatu acelu postu vreo          Cu  deosebita  plăcere  vedu,  ca  mai  mulţi  din   montului  XVII  alu  Associatiunei  in  Sz.-Raginu,  unde
           6—7 ani cu on6re, si caderea mea n’a urmatu pen­       oficierii  noştri  de  statu-majoru  au  intratu  in  socie­  s’au  pusu  totulu  in  ordine,  pentru  câ  adunarea  ge­
           tru vreo crima ori ca nu mi-am preceputu chiama-       tatea  geografica  si  s’au  inscrisu  in  secţiunea  ei   nerala  si  in  anulu  acest’a  se  aiba  una  decurgere
           rea sâu in fine câ asiu fi perdutu încrederea popo­    matematica.  De  la  zelulu  si  silintiele  D-loru  sum   catu  se  pâte  ,  de  frumâsa.  Intelligenti’a  in  sene
           rului, pe care l’am condusu, fara din ambiţiunea       in  dreptu  a  asceptâ,  ca  voru  esecuta  in  modu  siste-   mica  la  numeru  e  entusiasmata  pentru  onorulu  of-
           unora, cari nu -si potea face mendrele de mine         maticu  redicarea  planului  trigonometricu  alu  tierei.   feritu  de  adunarea  estraordinaria  dela  Alb’a,  cu  tâte,
           după cum le placea.               I o a n e   R a t i u .  Lucrările  de  triangulare,  întreprinse  anulu  trecutu   ca  timpulu  de  pregătire  e  cam  scurtu!  Impartesi-
                                                                  in  judetiele  Suceava  Botosiani  si  Dorohoi,  suntu  unu
                                  . ‘ • i o !  . ; n •  V I  ,111(0*18                                                  toriulu  spera  aceste:  ca  va  fi  lucru  frumosu  si  pen­
                                              !
                Societatea geografica romana in                   inceputu  bunu  pentru  acâsta.  Se  speramu,  ca  in   tru străini impunetoriu. Vomu vedâ program’a.
                                                                  curendu  chart’a  de  statu-majoru  a  Moldovei  se  va
                             JSwciaresci.                                                                                     Tempulu  e  frumosu  prestetotu;  recolt’a  buna,
                                                                  termină  si  aceea  a  Valahiei  se  va  supune  unei
                Processu verbalu âlu siedintiei solemne de inaugu­  noue  prelucrări.  Ele  împreuna  vor  formă  oper’a   âr’  cucurudiulu,  câ  nici  odata.  Mulţime  de  stru­
                    rare din 15/27 Iuniu 1875 sub presiedinti’a   demna si frumâsa a junelui nostru statu-majoru.       guri cu bâbe mari se vedu mai petutindeni.
                         Inaltimei Sale Domnitoriului.                 Mai  usiora  este  sarcin’a  sectiunei  fisicale,  câ   In  R o m a n i   ’a  se  iviseră  in  9  judecie,  sâu
                 La  5  âre  după  amâdi  M.  Sa  Domnitorulu  so-   un’a  ce  pâte  deja  dispune  de  ore  care  materialu.   districte  locustele,  inse  mosurele  după  lege  le  au
            aindu  la  palatulu  Academiei,  a  fostu  intempinatu   Prin  deosebitele  cârti,  cari  inse  ceru  o  prelucrare
            de  d.  ministru  de  culte  si  instrucţiune  publica  si   mai  esacta  si  o  complectare  in  detaliuri,  se  potu   mai exterminatu, candu inca erâ olâge.
            de biuroulu societăţii.                               fixă  aproximativu  relatiunile  orografice  si  hidrogra­  Pe  la  bălti  inca  se  mai  afla.  La  Cahulu  stri­
                 Mari’a  Sa  Domnitorulu  declarandu  siedinti’a   fice.  Nu  totu  asiâ  de  inaintati  suntemu  in  atmos-   cară  36  falei,  pogâne  (delnitie)  cucurudiu  si  80
            deschisa,  d.  secretariu  generalu  face  apelulu  nomi-   ferografia  si  mai  alesu  in  Climatologia,  cureia  i  s’a   grâu.  Pe  la  Ismailu  si  Bolgradu  începură  a  sburâ,
            nalu, la care respundu 31 d-ni membri si anume;       datu  pana  acum  prea  pucina  atenţiune,  de  si  tocmai  inse  fura  gonite  spre  Sulina  si  Turcia,  Tempera-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12