Page 8 - 1875-08
P. 8
tur’a 0 rece si in Romani’a câ si pe aici de vr’o tululu IX se ocupa cu transcomptarea (prefacerea) Concurentele, cari voru dovedi ca sciu si vre
2 sept., demindtia 15 grade R. Grandin’a n’a mesuriloru vechi in n 6ue, a celoru n 6ue in vechi una din celelalte ddue limbi ale patriei se voru
si a pretiuriloru loru. In fine capit. X tractdza preferi.
stricatu asia multu, numai in vro cateva locuri in
metodulu computului iu sc61’a elementara in urm’a Terminulu de concursu se statoresce la 18
Munteni’a si a aratatu furi’a, de altumintrenea a-
introducerei sistemului metricu, aratandu mai an Augusta 1815 c. n.
nulu se va numerâ intre cei bine roditori preste taiu planulu de invetiamentu, apoi tractarea meto Concurentele -si voru îndreptă petiţiile loru de
totu orisontele romanimei. — dica a mesuriloru n6ue. concursu la comitetulu parochiale gr. orientalu in
Diu program’a glrnu, clin Bl asia Tendinti’a domnului autoru, carea se p 6te ur- Saliste. —
pe an. scol. 1874/5, care incepe cu „Groniculu lui marf in totu manualulu, a fostu, a emancipâ com Saliste in 15 Iuniu 1875.
Cantemiru,* facundulu cunoscutu in liniamentele putulu de tdte formele mecanice si a-lu fondâ pe
operaţiunile cugetarei logice. Din acestu punctu de C o m i t e t u l u p a r o c h i a l e g r .
sale principali, câ opu de prima importantia intre
vedere, de-si manualulu in prim’a linia e destinatu o r . i n i n t i e l e g e r e c u p a r i n -
vechii noştri scriitori, scdtemu une date, care tre- 3 t e l e p r o t o p o p u t r a c t u a l e .
pentru berbati de sc61a, elu va fi binevenitu, chiaru
bue se interesase pe verce romanu: neaperatu pentru fia-cine voiesce a -si câştigă de-
Sub direcţiunea d. canonicu teologu I o a n n e plin’a cunoscintia a sistemului diecimalu si alu cal- Nr. 628 ex 1875. 3-3
A n t o n e l l i , corpulu professorale consta din 12 culatiunei mesuriloru metrice. Si cine mai p 6te fi Concursu,
professori ordinari si 3 extraord. pentru cantu bes. astadi fara de aceste cunosciutie? Opulu deci e La scdlele reuniunei granitiaresci din fostulu
accomodatu si pentru instruirea propria si ori-cine
—, pentru desemnu si gimnastica si pentru cali regimentu romanu I, suntu a se conferi urmatd-
scie ceti se p 6te deprinde prin acdsta carte si sin-
grafia, cu totii 15. riale posturi:
guru in calculatiunile amintite.
Şcolari immatriculati fura 309, dintre cari Manualulu se p 6te trage directu, sdu prin li- 1. Siese posturi de invetiatori diriginti la scdlele
18 au desertatu si 2 au moritu. brariele cunoscute, dela editorulu V i s a r i o n u R o din Tohanulu vechiu, Tientiari, Mărgineni, Co-
La finea an. se afla 278 romani, 3 germani, m a n u in Sibiiu. pacelu, Lis’a si Racoviti’a cu salariu anuale
de cate 300 fi. v. a., cortelu, gradina si lemne
si 1 maghiaru; 23 gr. or., 3 rom. cath. si 1 lu- Pretiulu de bolta alu unui exemplariu e 50 de focu după usulu de pana acuma.
teranu. Progressulu se afla in 89 eminenţi, 163 cruceri. cu tramitere francata prin posta 56 cruceri. 2. Postulu de invetialoriu de sene la ndu’a sc61a
10 exemp. costa numai 4 fi. 50 cr.; 25 exemp.
primisti (36 secundisti si 1 tertialistu) inse spre din Baru-mare cu salariu de 300 fi. val. a.,
numai 10 fi.; 50 exemp. numai 18 fi. 50 cr. si
mare bucuria vedemu, ca 34 se dechiarara ma cortelu, gradina si lemne de focu.
100 exemp. numai 35 fi. 3. Postulu de invetiatoriu secundariu la scdl’a
turi si ad.
Sub pressa se afla de acelasiu autoru si editoru din Vaida-rece cu salariu de 240 fi. v. a., cor
Octaviu Bonfiniu al. Banfi, Basiliu Popu Masca, telu, si lemne.
Basiliu Folea, Basiliu Suciu toti deplinu Eminenţi „Sistemulu metricu“
manuaiu pentru invetiacei. 4. Cinci posturi de invetiatori adjuncţi la scdlele
maturi; Basiliu Bacila, Dionisiu Aronu, Ioane Hossu din Sin’a, Lis’a, Ohab’a, Tohanulu vechiu si
deplinu maturi cu lauda, 3 maturi cu lauda, dr’ Tientiari, si adeca in tientiari cu salariu de
ceilalţi toti maturi. (Bibliografia.) Istori’a Regimentului 200 fi., la celelalte scdle de cate 180 fi. v. a.,
Stipendiaţi fura 14 cu stip. dela 40 — 63 fi. alu II Romanescu granitiariu transilvanu, după la tdte inca cortelu si lemne de focu.
monografi’a latina din 1830 si după alte documente Doritorii de a occupâ vre unulu din posturele
si cu pane (cipai) fura provediuti 183. Eterna fia
posteridre de Gf. B. Brasiovu 1874, tip. la Rbmer aceste, binevoidsca a-si tramete suplicele instruite
memori’a benefacatoriloru respectivi!!!
et Karnner, dedicata umbreloru ostasiloru romani, cu documentele recerute pana la 15 Aagusta
Inca una rubrica parintdsca: pentru ajutorarea mnrt.i ÎMI in 1»*VU1UU»I Aii AJLO a. c. st. nou, la
1 . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . u u j / o o a i <x % f i *9 1 1 * mari, opu demnu de auctore si de umbrele mar C o m i t e t u l u scol ar iu g r a n i -
94 cr. dintr’unu fondu alimentatu de catra dd. ţiali, se mai pdte procură cu 60 cr. m. a. sdu 1 t i a r e s c u d i n f o s t u l u r e g i
parintesci professori, care dela 1861, an. întemeie francu 50 centesime dela ill. d. auctore G e o r g i u m e n t u r o m I , i n S i b i i u .
rii, a ajunsu numai cifra de 602 fi. 70 cr. si 3#. B a r i t i u in Brasiovu.
Si care reclama interessarea fia-carui romanu pe anu Activitatea Vicariloru foranei episcopesci
gr. c. din districtalu Naseudului dela infiintiarea Hlai nou. In 30. Sept. se disdlva curţile
celu pucinu cu denariulu veduvei, ca atata vomu
Vicariatului pana la vicariulu Anchedimu Popu in- judecatoresci: Abrudu trece la Alba, Fogarasiulu la
avd, catu ne vomu creâ noi prin noi si de noi, si
chisive, descrisa de Hlacedonu Popa, pre- Brasiovu, Hatiegu la Deva, Naseudu la Bistritia,
concentrandune denarii ce nu potemu face pentru positulu capitlului gr. cath. alu diecesei Gherl’a, Gherla la Deesiu, S.-Georgiu la Kdzdivâs. si Gy.-
cultur’a si ingrigirea de fiii noştri. înainte!!! — opusculu de mare interessu pentru istori’a romana, Sz.-Miklds la Ciucu.
edatu de M a s s i m u P o p u , prof. in gimnasiulu
din Naseudu (retipărire cordsa de A.) esitu in Buda
Anuiiclu literari u* pesta 1875 tip. 1. Em. Bartalits, se mai pdte inca j
procură cu pretiu numai de 30 cr. v. a. dela: 8= D E P U N E R I 9
A esitu de sub pressa
M a s s i m u P o p u , prof. gimn. in Naseudu, ori in
„ S I S T E M U L U M E T R I CU“ Budapesta la studintele in filosofla I. Oiocanu, Sta- de capitale spre fruptificare
manuaiu pentru invetiatori si toti barbatii de scdla tio Ucza nr. 1. se primescu la institutulu subsemnatu:
de B a s i l i u P e t r i . Editoru V. R o m a n u , ti» a) pre lauga anunciarea radicarii in sensulu
pariulu lu W. Krafffc in Sibiiu. ( D i n P r e d i c a t o r u l u Bateanului romanu,)
fdi’a beser. p* publicare de predice pe t 6te Dumi- statuteloru cu 6% interesse;
Manualulu cuprinde 8 c61e in octavu si se necele, serbatorile si occasiunile obveniente, Curs. 1,
compune din prefacia, introducere si 10 capitule. b) sub conditiune, de a S 8 anunciă institutului
a. 1875, esfsi fasciclulu VIII pe Aug., redactatu de
In prefacia autorulu caracterisdza pe scurtu N i c o l a e F e k e t e N e g r u t i u in Gherl’a, tipogr. radicarea depunerii la trei luni inainte, cu 6 7 %
2
forrn’a dogmatica si inductiva a propunerei, dr’ in diecesana, dimpreună cu foitia; dsa la 1 si 15 a interesse;
introducere comunica cuventarea, cu carea densulu fia-carei lune, pretiulu pe anu e 5 fi. sdu 1 galb. c) sub conditiune, de a se anunciă institutului
la 8 Fauru a. c. deschise conferintiele tienute in platitu inainte pe sem. ori cuartale. radicarea depunerii la siese luni inainte cu 1%
Orlatu cu invetiatorii granitiaresci asupra sistemu ( A n g h i r ’ a c r e ş t i n a ) s, cuventari funebrali interesse.
lui metricu, de unde -si luă indemnulu la compu pentru diferite caşuri de T i t u V e s p a s i a n u Cu privire la conditiunile b) si c) deponentulu
nerea si publicarea manualului presinte. G h e a j a , presb. gr. or. la inst. r. de cor. in
Capit. I. avendu de scopu a orientâ., trastdza Gherl’a, cu aprob. p. v. consistoriu archid. gr. or. are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ci altcumu
de mesuri si ponduri in genere. Capit. II, face din Sibiiu, tipografi’» archidiecesasa 1875, pretiulu inlocarea se va privi câ urmata sub conditiunea a).
istoriculu mesuriloru metrice. filr’ capit. III desvdlta 1 fi. 50 cr. m. a. Cuv. la t6te ocasiunile. Interessele incepu cu diu’a, care urmdza după
sistemulu diecimalu sdu decadicu, pe care se basdza diu’a depunerii, si incdta cu diu’a premergatdria
sistemulu metricu francesu espusu in capit. IV. dilei, in care se rădică depunerea cu acelu adausu
Oapitululu V enumera acele avantagie sdu preferin- inse, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
tie ale sistemului metricu, cari au facutu a se in Nr. 10—1875.
troduce astadi si la noi mesurile metrice. Legea Concursu. cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile.
pentru introducerea acestoru mesuri face obiectulu La scdl’a capitala-normala gr. or. din Saliste, Depunerile prin posta pre laDga comunicarea
capit. VI. înainte inse de a privi mai de-aprdpe se escrie concursu pentru postulu de o invetiatordsa adressei deponentelui, se resolvu totu-deaun’a in
mesurile metrice introduse, manualulu tractdza in la fetitie. diu’a primirei. Asemene se potu efeptul prin posta
capit. VII, catu se p 6te de pe largu si după prin Conditiunile suntu urmatăriale! anunciari si radicari de capitale.
cipie metodice computulu cu n u m e r i d e c i m a l i , 1. Invetiatords’a se fia dibace in t 6te lucru
aratandu noţiunea, scrierea, cetirea, resolvirea si rile de mana femeesci, si anumitu si in dexteritatea S i b i i u , 17 Iuniu 1875.
reducerea frangeriloru diecimali si cele patru spe de croitu. „ALBIN’A“
cie cu numeri diecimali. In capit* VIII, carele 2. Se cunăsca gradinaritulu de legumi.
arata computulu ou n u m e r i m e t r i c i se espunu 3. Se scie vorbf, ceti si scrie perfectu roma- Institutu de creditu si de economii
mai antaiu pe rondu mesurile liniarie, patrate, cu nesce. 4—4 in Sibiiu.
bice, de capacitate si pondurile, se enumera mem Emolumentele împreunate cu acestu postu suntu î
brii, din cari se compune unitatea fia-cărei catego a) Salariu anuale de 300 fi. v. a. in bani gafa, Cursisril©
rie si s’arata modulu, cum suntu a se scrie, ceti, sdu Ia bursa in 3 Augustu 1875 stâ asia:
resolvf si reduce mesurile respective. După acdst’a b) Salariu anuale de 250 fi. v. a. in bani gafa, Galbini împărătesei — — 5 fl. 26 cr. v. a.
urmdza cele 4 operaţiuni cu numeri metrici. Capi- cuartiru liberu naturale si 3 stângini de lemne. Napoleoni — — — 8 „ 90 „ „
Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui .
î A O O B t J M U ' R B ' S I A N t J , IOANE GOTT ei fiiu HENRICU,