Page 9 - 1875-08
P. 9

Gazet’a  eae  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                  Se premunera la poştele c. si     r., si pe Îs
                    Fdi'ft, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu:               Jknmlu IIXIIIL                         DD. corespondenţi. — Pentru       serie 6 cr.
                    pe 1 anu 10 fi., pe */s 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl.                                           Tacs’a timbrala a 30 or. da      flacare pu»
                     v, a. pe una anu sdu 2  1  /  galbini mon. sunatâria.                                                                blicare.
                                           l


             Sr. 54.                                                     Brasiovu 8 Augusta 27 luliu                                                               j375.
                                                                                                                                                        .............. ..» ;

                               SSrasîovM, 6 Augustu st. n. 1875.  Erzegovin’a  diariulu  nemtiescu  „Fremdenblatt*  si-a     „Semnulu  specificu,  trasur’a  specificş,  care  re-
                                                                 luatu  ansa  de  a  croi  unu  articlu,  care,  fiinduca  vor-   dica  pre  guvernulu  actualu  preste  tâte  partitele  si
               Polemi'a  referitâria  la  revisiunea  pactului  dua-
                                                                 besce  si  de  poporulu  romanu,  in  totu  casulu  merita   guvernele  de  mai  ’nainte,  este,  ca  elu  face  numai
          listicu  se  p 6rta  inca  cu  mare  esacerbare  si  tena­
                                                                 se-lu  cunâsca  si  cetitorii  noştri.  Numit’a  foia  dice,   si  numai  politica  naţionale  maghiara,  elu  si-a  pro-
          citate  in  diariele  maghiare  si  germane  austriaco;
                                                                 ca  se  ingrozesce  candu  cugeta  la  eventualitatea   pusu  a  realisâ  cu  orce  pretiu  idea  de  stătu  ma­
          ba  ea  incepe  a  luâ  dimensiuni  totu  mai  mari  si  a
                                                                 unei  imbucatatiri  a  Turciei,  inse  cu  tdte  aceste  nu   ghiaru  si  de  a  imblandi  elementele  naţionali,  cari
          se  manifestă  chiaru  in  adunari  publice,  conchiamate
                                                                 crdde,  câ  vointi’a,  de  a  respectă  tractatele  si  do*   nu  se  potu  împacă  cu  ideea  de  stătu  nationalu  ma­
          numai  spre  a  se  face  demonstratiuni  si  eventual-
                                                                 rinti’a,  de  a  sustiend  pacea  in  orientulu  Europei  se   ghiaru  si  gravitdza  in  afara.  .  .  .  Noi  nu  suntemu
          minte  a  se  esercitâ  6re-care  pressiune  a  supra  spi-
                                                                 mdrga  asiâ  departe,  incatu  se  se  stabildsca  princi­  mai  pucinu  buni  maghiari,  decatu  guvernulu  actualu
          riteloru  irritate  ale  unguriloru  pretenţioşi  si  mal-
                                                                 piulu,  ca  Austri’a  trebue  se  r e n u u c i e   n e c o n ­  si  partisanii  sei,  inse  după  parerea  ndstra  nice  o
          contenti.  In  Austri’a  s’au  tienutu  deja  mai  multe
                                                                 d i ţ i o n a ţ i i   l a   c u g e t u l u ,   d e   a-si  l a r g i   c o n -    partita  na  p 6te  av6  dreptulu,  de  a  monopolisâ  pen­
          adunari  de  alegatori,  cari  se  pronunciara  categoricu
                                                                 f i n i e l e   t e r r i t o r i u l u i   s e u .   Austri’a  a  perdutu  tru  sine  maghiari 8mulu.  Unu  guvernu  sdu  o  par­
          si  resolutu  contra  ori-carei  concessiuni,  ce  s’ar  face
                                                                 provinciele  italiano,  garnisănele  sale  nu  mai  ajungu   tita  constituţionale  nu  p 6te  se  faca  in  Ungari’a  de­
          Ungariei din partea guvernului austriacu.
                                                                 pana  la  Rinu  si  Main,  ba  a  perdutu  chiaru  si   catu  politica  maghiara,  inse  întrebarea  este,  ca  de  ce
               Diariulu  „Deutsche  Ztg.*  dice,  ca  ungurii  n’au
                                                                 partea  sa  in  Schleswig-Holstein,  si  acum  totuşi  se   midiuldce  se  folosesce  intru  ajungarea  scopului  po­
          nimeritu  momentulu  oportunu,  spre  a-si  realisâ  pla-
                                                                 nu  spere  a-si  largi  confiniele,  la  casu  se  i  se  ofere   liticei  sale?  Statulu  maghiaru  nu  se  p 6te  consolidâ
          nulu,  ce  tinde  la  esoperarea  unoru  concessiuni  de
                                                                 ocasinnea  binevenita?  înainte  de  ast’a  cu  21  de  ani  prin  declamatiuni  sterile,  ci  prin  fapte  si  institu-
          mare  gravitate.  Ungurii  amenintiau  pana  acum  cu
                                                                 Austri’a  a  avutu  cea  mai  buna  ocasiune  de  a-si   tiuni  sanetăse.  Conditiunea  cea  mai  esenţiale,  adeca
          uniunea  personale,  cu  redicarea  vamei  la  riulu  Laita
                                                                 întinde  confiniele  departe  in  sudu-ostulu  Europei;   Alfa  si  Omega  adeveratei  politice  maghiare  este
          si  altele,  inse  aceste  nu  mai  suntu  amenintiari.
                                                                 a t u n c i   f l a m u r i l e   A u s t r i e i   f a l f a i a u   i n    „crearea  unei  bune  administratiuni  de  stătu.“  Po­
          Numit’a  foia  asdmena  apoi  legaturele  dintre  unguri
                                                                 B u c u r e s c i   si  regimentele  austriaco  veghiau  la   litic’a  opositiunii  din  drdpt’a  nu  este  o  politica  ma­
          si  nemţi  cu  legaturele  corjugali  intre  duoi  căsăto­
                                                                 Dunarea  de  diosu.  O  resolutia  audace,  unu  cugetu   ghiara  mai  pucinu  buna,  câ  a  lui  Tisza,  inse  noi
          riţi  si  observa,  ca  nemţii  s’au  saturatu  de  acdsta
                                                                 mare  trebuiâ  si  f r u m 6s e l e   p r o v i n c i e   dela  Du­  nu  ne  genamu  a  mărturisi,  ca  nu  suntemu  de  ac-
          vibtia  conjugale  si  prefera  a  rumpe  legaturele  esi-
                                                                 narea  de  diosu,  camer’a  de  bucate  a  Europei,  pie-   cordu  cu  teori’a  lui  de  „sdrobire  si  distrugere.*
          stenti si a se desparţi.
                                                                 destatulu   naturalu   alu   Transilvaniei,   ar’   fi   Acdsta  politica,  intru  catu  se  manifesta  numai  prin
               Cu  privire  la  infiintiarea  bancei  naţionale  un­
                                                                 f o s t u   s i   a r ’   f i   i n c a   s i   a s t a d i   a l e   n  6s t r e .   cuvinte,  este  intru  adeveru  ridicula  si  nedemna.  Or­
          gureşti  s’a  schimbatu  corespondintie  inca  in  de-
                                                                 „Noi  stamu  astadi  —  dice  „Fremdenblatt*  mai  de­  dinea  de  stătu  si  aplicarea  consecuenta  a  mediulă-
          cursulu  lunei  trecute  intre  ministrulu  de  financie
                                                                 parte  —  in  relatiuni  amicali  cu  guvernulu  prin­  celoru binevoit6rie ardta totu-deaun’a resultatelo
          maghiara  si  celu  austriacu.  D-lu  Szdll  Kâlmân  a
                                                                 cipelui  domnitoriu  in  Romanica,  inse  cu  Mie  aceote   Colo mai mari, mai Tortosu pro loronulu oooliuuii
          facutu  urmat 6riele  propuneri:  Guvernulu  austriâcu
                                                                 trebue  s’o  spunemu  pre  facia,  ca  astadi  Europ’a  ar   nationalitatiloru,  precandu  violintiele  si  alte  fapte
          se-si  pună  t 6ta  influinti’a,  câ  banc’a  naţionale  din
                                                                 fi  scapata  de  multe  complicatiuni  si  multe  cestiuni   pline  de  patima,  strica  totu-deaun’a  mai  multu  de­
          Vien’a  se  rampa  din  fondurile  sale  o  suma  de  30
                                                                 s’ar  fi  resolvitu  fora  versare  de  sânge,  ddca  Au­  catu ajuta.*
          milliâne  si  se  o  destine  pentru  banc’a  naţionale
                                                                 stri’a  s’ar  fi  folosita  atunci  de  momentulu  favorabilu.   Intr’altu  diurnalu  maghiaru  aflamu  alta  voce,
          ungurdsca,  care  inse  se  fia  cu  totului  totu  indepen-
                                                                 Atunci  amu  respinsu  ofertulu  Sybillei,  se  scimu  celu   care  lamentdza  din  altu  punctu  de  vedere.  Fran-
          dinte.  Banc’a  naţionale  maghiara  va  emite  acţiuni,
                                                                 pucinu,  câ  se-lu  primimu  si  pastramu  la  a  dou’a   ciscu  Pulszky,  aruncandu  o  privire  asupra  Ungariei
          pre  cari  se  le  p 6ta  semnă  numai  indigenii  in  sen-
                                                                 ocaâiune.  Austri’a  n’ar  mai  fi  Austri’a  cea  be*   si  a  staturiloru  esterne,  esclama  cu  dorere,  ca  lu­
          Bulu  strinsu  alu  cllventului,  spre  a  se  evită  influin-
                                                                 trana,  ddca  s’ar  dechiarâ  singura  de  necapace  de   mea  din  afara  nutresce  inca  si  astadi  idei  fdrte  ra-
          ti’a  străină.  După  intrarea  sa  in  vidtia,  ceea  ce
                                                                 a face fapte mari intr’unu momentu mare.*             tecite  despre  esistinti’a  isolata  a  unguriloru,  si  cu
          are  se  se  intemple  cu  prim’a  Ianuarie  1877,  banc’a
                                                                      jâcca  neamtiulu  catu  e  de  intieleptu;  elu  nu   tdte  aceste  dinsii,  in  locu  se  db  literaturei  străine
          naţionale  maghiare  va  emite  numai    20  milliăne
                                                                 se  multiumesce  a  contestă  ungurului  dreptulu  de   ocasiune,  câ  se-si  faca  o  mai  buna  opiniune  despre
          florini  sub  numirea  de  „note  de  ale  bancei  ungu­
                                                                 completa  independintia,  ci  vrâ  inca  se  lege  fede-   unguri,  in  locu  câ  se  resfranga  si  combata  articlii
          reşti^.   După   emiterea   bancnoteloru   ungureşti,
                                                                 lesiu  si  pre  poporulu  romanu  din  Romani’a  libera.   duşmănoşi,  ce  aparu  necontenitu  in  „Augsb.  allg.
          banc’a  naţionale  austriaca  de  fia  obligata  a  garantă
                                                                 La  acdst’a  noi  n’avemu  se  reflectamu  alta,  decatu   Ztg.*,  ei  petrecu  tempulu  in  grandetia  aristocratica
          facia  de  strainetate  pentru  validitatea  si  soliditatea
                                                                 ca  neamtiulu  „F.“  a  fostu  si  remane  perfidu,  in  dara-   si  laşa  pe  tbta  lumea  se  crdda  si  se  consemta  cu
          bancei ungureşti.
                                                                 simuldza  amiciţia,  candu  profesdsa  perfidia,  ddr’  cu   baronulu  Sennyey,  ca  dieu  ungurii  suntu  barbari.
               Ministrulu  de  financie  austriacu,  d-lu  de  Pretis
                                                                 t6te  aceste  -lu  lasamu  se  ocupe  camer’a  de  bucate   De  press’a  rusdsoa  nu-i  pasa  d-lui  Pulszky  nimicu,
          respunse  la  aceste  propuneri,  ca  intru  adeveru  re-
                                                                 a Europei, ddca se semte in potere.                    ca-ci  dela  russi  nici-odata  ungurii  nu  i-au  bani  im-
          cun68ce,  ca  aceste  pretensiuni  suntu  juste,  inse  din-
                                                                                                                        prumutu;  inse  i  pasa  de  nemţi,  francesi  si  anglesi,
          sulu  nu  afla  cu  scopu  infiintiarea  unei  bance  naţio­
                                                                                                                        cari,  ddca  ar’  fi  mai  bine  informaţi  despre  unguri,
          nale  maghiare  din  motivulu,  ca  prin  acdst’a                      Aparintie rari.                        de  buna  sama  n’ar’  luâ  interesse  asiâ  grele  după
          a’ar  nasce  mari  daune  si  desavantagie  pentru  stătu.
                                                                      Precandu  diurnalele  officibse  maghiare  si  t 6ta  banii  ce  li  dau  acestor’a  imprumutu.  Deci  d-nulu
          Mai  înainte  de  t 6te  creditulu  monarchiei  s’ar  peri-
                                                                 cdt’a  coditieloru  închinate  politicei  lui  Tisza  striga   Pulszky  este  de  parerea,  câ  se  se  desfiintieze  biu-
          clitâ  cu  totulu.  Dreptu  aceea  d-sa  r 6ga  pre  col-
                                                                 in  gur’a  mare,  ca  statulu  maghiaru  este  inca  atatu   roulu  de  pressa  si  cu  banii  aceia  se  se  platdsca
          legulu  seu  din  Pest’a,  „câ  se   renuncie  la
                                                                 de  poternicu,  incatu  se-si  apere  si  valideze  dreptu­  niscari  foiletonişti  nemţi,  cari  se  arete  lumei  pe  un­
          p r i n c i p i u l u   i n f i i n t i a r i i   u n e i   b a n c e   m a ­
                                                                 rile  sale  chiaru  si  fora  învoirea  nemtiloru  austriaci,   guri in adeveratele loru colori!
          g h i a r e   si  la  ide’a,  de  a  realisâ  successivu  acestu
                                                                 si  este  in  stare  se-si  păstreze  caracterulu  seu  spe-
          principiu,  si  se-i  d&  dinsului,  adeca  lui  de  Pretis,
                                                                 cificu  maghiaru,  pre  langa  tdte  încordările  si  sub­
          o  plenipotentia  in  scrisu,  câ  se  păta  face  paşii  ne-
                                                                 minările  inimice  din  partea  agitatoriloru  din  sinulu   Despre Situatfcittea iu lioiua-
           cessari  pentru  noulu  contractu  privilegialu,  ce  este
                                                                 nationalitatiloru,  —  pre  atuuci  aparu  totu  in  diur­  ni  "a.  Diariulu  „Oâten*  din  Vien’a  publica  in
           de  a  se  inchiâ  intre  banc’a  naţionale  austriaca  si
                                                                 nalele  maghiare  nisce  articli,  cari  -si  bătu  jocu  de   numerulu  seu  de  la  i.  Augustu  o  corespondintia
          intre guvernulu maghiara.*
                                                                 t6ta  politic’a  tiszaistica  si  spunu  unguriloru  in  fa­  din  Bucuresci  cu  datulu  28  Iuliu  st.  n.,  in  care
                Ddca  ar  fi  se  resumemu  in  cate-va  cuvinte   cia,  ca  se  făcu  numai  ridiculi  si  demni  de  dispretiulu   se  comunica  lucruri  nu  numai  seridse  ci  si  curidse
           procederea  nemtiloru  facia  de  unguri,  atunci  ar   popăreloru,  candu  vreau  se  fia  giganţi,  fora  ce  con­  si  in  momentele  actuali  nu  prea  dorite.  Luandu
          trebui  se  dicemu  si  noi  câ  mulţi  dintre  unguri,   sidere, ca in forma si in fapta suntu pigmei.       notitia  despre  noutăţile  de  sensatiune  impartesite
           ea neamtiulu linge si frige.                               Astfeliu  aparii  dilele  aceste  unu  asemenea  ar­  de  corespondintele  lui  „Osten*,  premitemu  din  ca-
                Se  trecemu  inse  si  la  lucruri  de  alta  natura,   ticlu  in  diariulu  „Kelet  Ndpe,*  care  se  tiene  de   pulu  locului,  ca  noi,  cari  in  tempulu  acest’a  de
           se  vedemn  6re  neamtiu  catu  de  intieleptu  e  elu  si   partit’a  lui  Sranyey.  In  acestu  articlu  se  dice  in-   vâra  venimu  in  contactu  asiâ  de  immediatu  cu
           in alte privintie. Din incidentulu revolutiunii din  jtra altele;                                            barbati  din  capitalea  României,  cari  făcu  escursiuni
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14