Page 1 - 1875-09
P. 1

Gazet’a  eaa  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                        8e prenttmera la postole o. si r.  si pe Îs
                                                                                                                                                      ;
                    Fdi'a,  candu  coneedu  ajatdrial6.  —  Pretiulu:            Anala mm                                  DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
                    pe 1 anu 10 fl., pe  /s 3 fl. v. a. Tieri ea teme 12 fl.                                                Taes’a timbrala a 30 or. de flacare pu­
                                    3
                    v, a. pe nnn anu sdu 2Vs galbini mon, snnatdria.                                                                     blicare.


             ir. 59.                                                 Brasioira 2 Septembre 21 Augusta                                                             1875.



             D e l a   a s s o c i a t i u n e a   r o m a n a   t r a n s i l ­  a  sarcinei  loru,  sarcina  totuodata  uritidsa  din  caus’a   face  insurgintiloru  prin  midiulocirea-^^enlgjm  nu
                               v a n a  etc.                    inversiunatei  oppositiuni  ce  s’a  facutu  si  se  mai    voru  fi  deajunsu  spre  ale  asecurâ  viati’a  naţionale
               Inca  in  28  acursera  in  Reginu  o  mulţime  de     face  acestei  lucrări  din  mai  multe  parti.  D.  D.    prin reforme radicali.
         romani  si  membri  ai  Associatiunei,  cari  fura  primiţi    Laurianu  si  Maximu  s’au  fostu  retrasu  in  munţii     Poterile  nordice  nu  voru,  că  se  se  redice  inca
         cu  t 6ta  caldur’a  la  loculu  adunării  generale  de     dintre  Campulungu  si  Branu-Zernesci  pana  susu  in   cestiunea  orientului  la  ultima  resolvire  si  in  socie­
         estanu.                                                regiunile  minunatei  D e m b o v i t i d r e ,   pe  unde  a-   tate  comuna  cu  Itali’a  si  Franci’a,  a  caroru  ade-
               La  sosirea  Illustrului  nostru  barbatu  si  vice-     vura  si  ocasiune  de  a-si  mai  adună  provincialismi,    siune  la  acţiune  comuna  le  e  apromisa,  voru  sili
         presiedinte  alu  A s s o c i a t i u n e i   t r a n s .   p e n t r u     in  nomenclaturi,  in  frase  si  proverbie,  pe  care  le    pe  Pdrta,  că  se  lase  tdte  illusiunile  de  pana  acum
         l i t e r a   t u   r ’ a   s i c u l t u r ’ a   p o p o r u l u i   r o m a n u     vei caută indesiertu prin cârti.  si  se  faca  reforme  seridse  pentru  deplin’a  egale  în­
         d.  consiliariu  de  curte   I a c o b u B o l o g a ,   inteligen-   In  16/28  nu  s’a  potutu  tiend  siedintia  plena-    dreptăţire  a  populatiuniloru  creştine  din  Turci’a
         ti’a  numerdsa  in  carete  ei  dede  intempinu  de  ondre     ria,  pentru-ca  erâ  numai   8  membrii  de  facia,  ddra   intrdga,
         la  intrarea  in  orasiu,  pana  la  cortelulu  destinatu,     se  mai  aşteptă  inca  alţi  cinci,  si  credu,  ca  astadi     Pdrt’a  provocata  prin  representantii  poteriloru
         la  d.  I.  P.  M  a  i  o  r  u  ,  dr  sdr’a  i  se  făcu  unu  con-     luni va fi siedintia in regula.    primi  consiliulu  loru  si  după  sciri  din  26  din  Con-
         ductu  cu  tortie  splendidu,  fiindu  salutatu  de  d.     Din  program’a  lucrariloru  comunicata  de  catra   stantinopole  Sultanulu  a  departatu  pe  Dervisch-pasia
         advocatu  B a r b u   cu  una  cuventare  aldsa,  la  cărei    delegatiune  nu  poţi  se  prevedi  bine  extensiunea  lu­  si  a  denumitu  pe  Mahmut-pasia  mare  vizir  si  pe
         respunse cu cuvinte patrundiat6rie.                    crariloru  din  estempu,  si  unii  suntu  de  părere,  ca    Server-pasia  presiedente  alu  consiliului  de  stătu.
               In  29  demindti’a  d.  vice-presiedente  deschise    agendele  se  voru  inmultl  tare  in  decursulu  ses-    Insurgenţii  primiră  acdsta  strămutare  că  bunu  semnu,
          adunarea  cu  una  cuventare  petrundietdria  la  anime,    siunei.                                          inse  ei  acum  că  la  15  mii  bine  armaţi  nu  lesne
         despre  perderea  cea  marea   A s s o c i a t i u n e i   prin    In  primele  siedentie  se  voru  alege  comissiunile   voru  depune  arm’a  fora  garanţia,  ceea  ce  se  pdte
         mdrtea  fostului  presiedinte  L a d i s l a u B .   d e   P o p u .    regulamentarie  usitate,  dintre  care  unele  voru  avd    vedd din manifestulu loru publicatu, care suna asia:
         Expresiunile  de  dorere  după  atata  perdere  eră  ge­  a se ocupă cu lucrări prea delicate.                      „Manifestulu insurgentilorii din
          nerali;  deci  adunarea  merse  la  beseric’a  gr.  cath.,     Comissiunea  de  cinci  membri,  insarcinata  din              Ilertiegoiln’a.
          unde  odihnescu  si  ossamintele  f.  presiedente,  si  se     a.  tr.  cu  revisiunea  dictionariului  si  cu  elaborarea     Conducătorii  actiunei  din  Hertiegovin’a  au
          celebră  unu  parastasu  cu  tdta  pomp’a,  la  finea  că­  in  cateva  cdle  de  unu  altu  proiectu  modellu,  care     datu urmatoriulu manifestu:
          ruia  d.  prof.  la  universitatea  din  Clusiu  Dr.   S i l a s i ,    erâ  se  fia  oppusu  in  mai  multe  privintie  acestui  de     Cine  nu  cundsce  din  propri’a  vedere  barbari’a
          enumeră  meritele  eternisatului  presiedente,  puse  pe    acumu,  nu  se  adună  nici-odata  in  decursulu  anului,    turcdsca,  cine  nu  au  vediutu  cu  ochii  sei  suferin-
          altariulu  patriei,  natiunei  si   A s s o c i a t i u n e i   ei,    prin  urmare  nici  nu  lucră  nimicu.  Acdsta  impre-     tiele  si  torturele  poporatiunei  creştine  din  Turci’a,
         intr’unu  cuventu  panegiricu  f.  f 6rte  insemnatu,  desfa-    giurare  va  bate  la  ochi  cu  atatu  mai  vertosu,  ca     acel’a  nici  pre  departe  nu-si  pdte  face  o  idea,  ca
          siurandu  marea  perdere,  ce  a  suferitu  acdsta  reuni­  infiintiarea  acelei  comissiuni  causase  dissensiuni  a-     ce  este  una  raia,  o  f ă p t u r ă   m u t a   s u b   r a n -
          une  si  toti  romanii  prin  pretempuri’a  mdrte  a  ma­  prige  intre  membrii  societatiei;  speramu  inse,  ca     g u l u   a n i m a l u l u i   sdu  o  specie  de  dmeni,  cari
          relui repausatu.                                      publiculu  va  află  căuşele  acelei  sistări  totale  a  lu­  suntu  născuţi  p e n t r u   s c l a v i a   e t e r n a ,    si  cari
               Marea  impressiune  ce  o  facil  oratoreie  in  ani-    crariloru  comissiunii  si  atunci  nu  se  va  mai  miră.     au venitu pre lume cu blastemulu, de a fi una raia.
          mele  auditoriloru  va  fi  neuitata.  După  acestu  actu     Asia  este,  literatur’a  cu  politic’a  nu  prea  incapu  la     Neaperatu  poporulu  acest’a  nu  e  decatu  unu
         si  binecuventarea  osseminteloru  repausatului  aduna­  unu  locu.  Celu  care  vrea  a  se  ocupă  in  adeveru    ramu  din  marele  si  numerosulu  poporu  slavu,  ddra
         rea  *si  continuă  siedinti’a  pe  la  2   6re  in  Otelulu    de  literatura,  că  de  professiune,  dra  nu  că  dilet-    celu  mai  nefericitu  ramu,  ramulu  serbo-bulgaricu,
         orasiului,  unde  d.  secret.  I.  Y.  Rusu  impartesl  re-     tante,  trebue  se  renuntia  la  politica  si  se  se  re­  care  tragana  necurmatu  acdst’a  esistintia  miserabila
          portulu  affaceriloru  A s s o c i a t i u n e i   pe  anulu  tr.,    tragă  cu  totulu  din  valurile  ei,  care  adesea  suntu     spre  ruşinea  seclului  nostru  luminstu,  pre  candu
          cari  se  luara  cu  mare  bucuria  in  cunoscintia,  ca     mai blastemate decatu chiaru cele bellice.      popdrele  fratine  prosperdza  si  au  ajunsu  in  parte  dejâ
         progressele  reuniunei  suntu  imbucuratdrie.  Se  ce­      In  urmarea  concurseloru  publicate  au  intratu   la  o  desvoltare  strălucită.  E  unica  si  inspaimenta-
          tiră  apoi  reportele  cassariului  si  bibliotecariului,     si  cateva  Mspte,  anume  unulu  „Syntaxea  limbei    tdria  ndgr’a  fatalitate  ce  persecuta  atatu  de  greu
          cari  se  luara  in  plăcută  cunoscientia,  si  se  alesera     romane,"  care  se.,  aşteptă  de  cinci  ani.  Yomu  vedd    acdst’a  parte  a  poporului  serbescu.  Si  tocm’a  atatu
          comissiuni  pentru  revisiunea  reportului  cassei,  pri­  ce va dice comissiunea respectiva la acelu operatu.  de  inesorabilu  e  acestu  destinu  crudu,  pentru  ca
          mirea  de  membri  noi  si  pentru  examinarea  propu-      Eminentele  barbatu  Dr.  Anast.  Fetu  drasi  în­  chiaru  si  popdrele  înrudite  prin  sânge  si  credintia
          neriloru.                                             avuţi literatur’a ndstra cu:                           se  intorcu  dela  aceste  raiale  proscrise,  in  locu  de  a
               De  presiedente  A s s o c i a t i u n e i   fii  alesu  d.    D e s c r i e r e a   s i   i n t r e b u i n t i a r e a   a p e i    li  dă  mana  de  ajutoriu  si  scapare,  pre  candu  altoru
          consiliariu  I a c o b u    B o l o g a ,   vice-presiedente  d.   c o m u n e   si  a  apeloru  m i n e r a l i   din  Romani’a:   naţiuni  străine  le  dau  ajutoriu  si'scutu  (Russi’a).
          protopopu  I o a n n e   Y .   R u s u ,   secretariu  d.  Vi­  Moldavi’a  si  Munteni’a.  Iassi,  1874.   8-vo  pag.   S’ar’  potd  dice,  ca  plansorile  ndstre,  tiepetele  ndstre
          sa  r  i  o  n  u   R o m a n u ,   directorulu  institutului  de   637. Si                                  de  dorere  nu  au  strabatutu  pana  la  urechile  frati-
          creditu *Albina/                                            E l e m e n t e   d e   B o t a n i c a    contienendu  Ana-    loru  noştri  fericiţi,  ca  ei  nu  cunoscu  miseri’a,  in
               Sdr’a  se  tienh  balulu  Associatiunei,  care  în­  tomi’a,  Organographi’a,  phisiologi’a  planteloru,  Gteo-    care  langedimu,  si  de  acea  nice  se  intereasddia
          truni  publicu  alesu  de  ambe  sexele,  si  fiindu  multu     graphi’a  botanica  si  caracterele  toturoru  familieloru    de noi.
          animatu dură pana catra diua.                         naturali.  Iassi  1875.   8-vo  mare,  pag.  237,  inse     Ddra  s’a  vorbitu  dejâ  destulu  despre  acest’a,
                                                                numai  partea  I,  dra  opulu  intregu  va  fi  preste  50     s’au  scrisu  tomuri  asupr’a  suferintieloru  ndstre  si
                                                                cdle tip.                                              sângele  nostru  a  curau  in  abundantia.  Avisati  la
                SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.                                                                           propriulu  loru  ajutoriu  raialele  au  decisu  se  se  lupte
               B u c u r e s c i ,   30/18  Aug.  Sessiunea  anuale                                                    sdu  se  cada  pana  la  celu  din  urma  barbatu;  dreptu
          a  S o c i e t a t i e i   a c a d e m i c e   r o m a n e    se  des­  I n s u r e c t i u n e a    h e r t i e g o v i n d n a     a   acea  noi,  subscrisii  conducători  (glavari)  ai  poporu­
          chise  estempu,  conformu  conclusului  din  an.  tr.  in    ajunsu  a  fi  privita  de  unu  vulcanu,  alu  cărui  focu    lui  luptatoriu  emanamu  proclamatiunea  acdst’a  mai
          16/28  Aug.,  adeca  cu  ddue  septemani  mai  tardiu    isbitoriu  in  tdte  părţile  slavismului  pdte  aprinde    antaiu  catra  toti  fraţii  noştri  din  tierile  turcesci,
          decatu  in  anii  trecuti,  din  causa,  ca  acestu  tempu    caus’a  cea  insufiatdria  de  turburari,  caus’a  orientu­  cari  asemenea  gemu  intr’o  sclavia  nesuportabila,  că
          se  află  mai  acomodatu,  candu  adeca  precum  alta    lui,  că  se  devină  cestiune  de  resolvitu  cu  sabia    se  se  rescdle,  se  impreune  armele  loru  cu  ale  nds­
          lume,  asia  si  mulţi  dintre  membrii  societatiei  aca­  europeana,  ddca  mediatiunea  poteriloru  iubitdrie  de   tre,  spre  a  dobândi  ce  ne  va  dă  Ddieu  si  noroculu
          demice  au  apucatu  a  se  folosi  intr’unu  modu  sdu    pace  nu  va  avd  successu.  Insurgenţii  nu  ?oru  a    eroiloru  (sto  Bog  da  i  sreca  junacka  —).  E  mai
          altulu  de  ferii,  si  candu  caidurile  africane  de  sub    se  potoli,  decatu  prin  proclamarea  nedependintii    bine  pentru  ori  si  care  din  noi  se  murimu,  decatu
          acdsta  clima  a  capitalei  au  inceputu  a  se  mai  stem-    Hertiegovinei;  apoi  Montenegrulu  si  Ssrbi’a  nu  mai   se traimu mai departe, cum amu traitu pana acumu.
          perâ.  Din  toti  membrii  cea  mai  mare  necessitate    potu  retiend  pe  naţionalii  loru  a  luă  parte  la  in-     Ne  rogamu  de  Serbi’a  si  de  Muntenegru  se  ne
          de  recreatiune  avusera  cei  doi  redactori  ai  dicţiona­  surectiune,  si  passivi,  neutrali  nu  voru  a  remand,    dd  ajutoriulu  loru.  Ce  făcu  ei  pentru  noi,  făcu  si
          rului,  carii  erâ  p’acl  se  cada  sub  nespus’a  greutate  indata ce voru vedd, ca concessiunile, ce se voru  pentru ei si pentru viitoriulu loru. Mai departe
   1   2   3   4   5   6