Page 10 - 1875-09

faca pe cale telegrafica. Reflessiunile mele aci mi ISncnrcsci, 5 Septembre nou. de receptiune, la care va avea se-i respundia dn.
voiu permite ale face mai tardiu. Urmezu mai de­ SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. Mich. Cogalniceanu, dbca pana atunci va veni dela
parte direcţiunea unui reportatoriu. Destulu, ca Vien’a, unde reintorsu dela Carlsbad, -si vindeca
Reportulu anuale alu Delegatiunei acestei so­
urgenţi’» d. Mânu adunarea nu a recunoscutu-o si man’a drbpta, parte scrintita, parte si franţa in
cietăţi si program’» lucrariloru sale pentru acbsta
asiâ acesta propunere s’a predatu comissiunei de urmarea unei căderi periculbse.
sessiune anuale se publică numai in „Romanulu,* *)
moţiuni. Annalile Societatiei pe an. 1874 au esitu de
pentru-ca numai red. acelui d’ariu nu’si pregetă a
D. advocatu Simonu Calutiu reportbza in nu­ 17 cble tipariu, din causa, ca in acelea s’au pu­
cere copia de pre acele acte; dbra si delegatiunea
mele comissiunei pentru înscrierea membriloru, apoi blicatu si operatele ddloru Baritiu si Dim. Sturdza.
ar’ fi facutu bine se le db in tipariu, câ se mai
se citescu membrii de facia. Dintre membr'i noi Regularea si respective primirea in possessiune
afle si publiculu cate ceva despre lucrările Societa-
amintescu pre d. Siandru parocbu, membru funda- a legatului hereditu dela fericitulu in Domnulu ge-
tiei si se nu remana, mai alesu celu de aici, nu­
toriu, d. Orbonasiu pre vibtia, Ieremia Ladusianu neralu C. N a s t u r e l l u - C h e r e s c u inca va oc-
mai cu impressiunea satirei aruncate in brn’a tre­
pre vibtia, I. Lupu si I Maieru propr. in Topliti’a cupâ in catu-va pe Societatea academica. Obiectele
cuta asupra ei in cateva prelectiuni filologice de
ambi pre vibtia. ... acelui legatu suntu dbue moşii, adeca la comun’a
ocasiune si in altele archeologice, in care anume
S’a incinsu o disputa lunga asupra votantiloru N a s t u r e l l u , care se dedese pana aclle in arenda
literaţii ardeleni si ungureni deveniseră obiecte de
la alegerea de presiedente. Erâ întrebarea, ca cei annuale cu cate 21 mii lei noi (circa 8500 fi. v.
batjocura pentru limb’a, gramatic’», syntaxea, sti-
restanţi cu taxele de membri au dreptulu de voti- austr.) si S a t u n o u , care se dâ numai cu cate
lulu si in genere pentru tbte lucrările loru litera­
sare ori nu. In fine s’a primitu, câ toti cei pre- 300 galbini, dbra arendatoriulu mai erâ obligata
rie, bra celoru doi redactori ai dictionariului li s’au
senti se aiba dreptulu de votisare, br’ interpretarea se administre pe sbm’a curtiei boieresci fenu, ordiu
trasu destule palme erudite (nu fisice) in faci’a
unui punctu din statute a remasu pana mai tardiu. sbu ovesu si alte trebuintibse, care mai facea celu
publicului. Ci nu face nimicu, epoc’a juniei unui
Sum’a membriloru indreptatiti a fostu 52. Acuma pucinu pe atata, adeca preste totu in val. austr. la
poporu semena multu cu juni’a individului de 18
erâ se se incbpa actulu de alegere. D. presiedente 3000 fi. Danduse ambele moşii do nou in arenda,
pana 25 de ani. Va trece si acbsta „furia a te-
fiendu inca in combinatiune, fepasiesce, lasandu a se va potb luâ venitu curatu dela ele celu pucinu
neretieloru" pe terenulu literaturei. Ceea ce bate
ocupâ scaunulu presidiale celui mai betranu membru 30,000 lei n. (franci) sbu 12 mii florini, din care
prea multu la ochi este, ca comissiunea de cinci,
alu comitetului. D. prot. Hannea ocupandu-si lo- diumetate se cuvene besericei S. Yenere, bra 1 /
albsa in anulu trecutu si insarcinata de catra So­ i
culu prin o vorbire lunga recomenda adunarei a se Societatiei academice pe vecia. Atata numai, ca in
cietatea acad. cu r e v i s i u n e a c r i t i c a a proiec­
nisuf la o păşire solidaria cu privire la o pers 6na, vreo doi ani legatarii nu voru trage nici unu ve­
tului de dictionariu elaboratu de dd. Laurianu et
ce va crede a merită acestu postu insemnatu. Trage nitu, din causa, ca suntu a se platf intre altele:
Maximu n’a lucratu nimicu din ceea ce' luase asu-
atenţiunea asupra calitatiloru ce trebuesce se intru- 6000 lei n. spesele inmormentarei, tax’a de 3%
pra’si. Literatur’a nbstra nu perdh nimicu prin
nbsca o atare pers6na. . . , pentru transcriptiune in proprietatea legatariloru,
acbsta intardiare; mai alesu, ca inca nici vastulu
Siedenti’a la propunerea d. Ciato se suspinde 1000 galbini la bancariulu Halfonu, datoria pen-
acelu dictionariu nu a potutu se bssa intregu, ca-ci
pre cateva minute pentru a se intielege alegatorii dente, si alte cateva mai merunte. Se voru coperf
de' sf in anulu acest’a s’au mai tiparitu alte 40 de
asupra pers 6nei precum si de a-si înscrie numele tbte cu cea mai ferbente multiamita si intre roga-
cble dintrensulu, totuşi a esitu numai pana la cu-
pre siedule fiiendu votisare secreta. tiuni pentru sufletulu Donatoriului generosu ai alu
ventulu S o d a , prin urmare mai au se bssa inc»
Amintescu act, ca a sbra a fostu o consultare Sociei sale, modelu de virtute femeibsca, care’lu
vreo 30 de cble, si asiâ criticei ei remane tempu
confidenţiale asupra acestei cestiuni. aşteptă de multu la sine, câ se’lu faca partasiu de
de ajunsu că se se ocupe de elu si se’lu scarmene
La 12 bre se redeschide siedenti’a. Resulta- fericirea cerbsca in care se află dens’a.
ori-cum i va p l a c b ei, numai lene se nu’i fia,
tulu alegerei e: d. T. Ci par iu a capatatu 16
si se critice c u s c i e n t i a s i c u c o n s c i e n t i a . Dn. Vegezzi-Ruscalla dela Turinu, acelu mare
voturi, d. Bologa 32, d. Baritiu 1 votu, 1 votu
Cu tbte aceste remane aprbpe inexplicabile acea philoromanu, carele pe la a. 1836 caletorise prin
nelegibilu, br’ una siedula alba. Transilvani’» si Romani’a si carele de atunci incbce,
fervbre si inversiunare ce se manifestase in cursulu
D. I a c o b u B o l o g a se proclama de pre­
sessiunei trecute asupra proiectului de dictionariu adeca de 40 de ani aprbpe, n’a incetatu a sustienb
siedente. r
mai vertosu de catra unii membri, cari apoi au si caus’a natiunei romane in publicitate si chiaru pe
O comissiune de 3 invita pre presiedentele nou,
fostu aleşi inadinsu in comissiunea revisoria, cu cale diplomatica, s’a interessatu totu-odata asiâ
care ocupandusi loculu. multiumesce in terminii cei
scopu, câ se li se db ocasiune de a-si exercită tbte multu de limb’a nbstra, in catu dupa-ce o a inve-
mai caldurosi pentru increderea din nou manifestata
facultăţile si talentele loru de critici severi, bra tiatu iute si bine, apoi cu perseverantia rara o a
si pentru onbrea cu care -Iu destinsa prin acestu
ddloru nu se folosiră de aceea in totu anulu. Co­ recomendatu Italiei si toturoru popbraloru neolatine
postu onorificu.
missiunea adeca, conformu concluseloru luate, avea i la tbte ocasiunile cate i s’au datu. Auditi voi, 40
Devenindu acum postulu de vice-presiedente
se se adune de trei ori in cursulu anului, pe cate de ani! $ra acuma, in etate fbrte inaintata de 77
vacante, se alege prin aclamatiune de atare d. se- de ani, dn. Vegezzi-Ruscalla se adressbdia catra
2—3 semptemani, se lucre iinpreuna si se publice
cretariu secundariu I o a n n e Y . R u s u ; devenindu Societatea academica cu epistol’a sa din 30 Aug.
unu specimine de contra proiectu câ de 10—20 de
postulu de secretariu vacante se alege de atare d.
cble. Cumu amu diau, nu e prea tardiu, dbra co­ a. c. si pe langa ce’i multiumesce pentru cărţile
Y i s a r i o n u R o r n a n u , care primesce acestu
missiunea remane datbre natiunei cu acelu operatu, tramise dsale, vene se-si cera scusa, ca acuma, in-
postu cu conditiune de a i se dâ unu cancelistu,
si compunerea lui este punctu de onbre pentru frantu de ani, nu mai pbte lucră pentru romani si
care se se salariseze sbu remunereze cu sum’a de
densa si pentru societatea academica peste totu. — Romani’a nbstra, cumu lucrase in trecutu. Asia,
300 fi. votata secretariului, dela care densulu ab-
Pana acumu au yenitu numai 10 membrii la in locu se mergemu noi, se’i ceremu scusele nbstre
dice. Adunarea primesce cu se traibsca!
sessiune; se mai astbpta cinci inşi, cari ar’ face pentru indiferenţi’», cu care ne portamu catra bine­
Prin alegerea d. I. Y. R u s u de v.-presiedinte
fbrte bine, câ se viia catu mai curundu, se nu tiena făcătorii noştri, vinu ei câ se se scuse, ca nu potu
a devenitu unu locu vacante de unu membru alu
pe ceilalţi in locu; bra cei, cari nu potu se parti­ trai cate dbue secuii, si se faca totulu pentru noi.
comitetului. Acest’a s’a intregitu in siedenti’a de
cipe, sbu nu li se permite a participă; ar’ face si Ce sufletu nob'le!
după prandiu la propunerea dlui comerciante Filepu,
mai bine câ in sensulu regulamentului se tramita
aiegundu-se d. I. S i u l u t i u .
infomatiune motivata, câ Societatea se se scia în­
Conformu ordinei statorite resp. reformate in
tocmi. Brasiovu 7 Septembre. Reuniunea Me-
siedenti’a de eri, se stabilesce loculu si tempulu
Pana astadi membrii presenti se formara in diciloru si a scrutatoriloru naturali maghiari veni
adunarei generale pre a. 1876 si anume: S i b i i u l u
conferenţia filologica si tienendu pe fia-care dl Sambata catra sbra de catra Zizinu si in Brasiovu,
in a 2-a dumineca a lunei lui Augustu.
siedentia, se ocupara barbatesce cu anevoibs’a cer­ vro 300 la numeru si fura primiţi de brasioveui
Fiendu tempulu inaintatu se redica siedenti’a.
cetare a Manuscripteloru intrate, de care au venitu: cu semne de stima si pretiuire, cu illuminatiune la
La 4 bre se continua pana după 7. In acb-
Unu Manuscriptu asupra p â r t i e i s i n t h e - cas’a detatoriloru la semnu, care erâ frumosu deco­
sta siedentia s’au cetitu reporturile diferiteloru co-
t i c e a G r a m m a t i c e i , portandu devis’a: Littera rata si cu flamure naţionali sasesci si maghiara,
missiuni. Amintescu, ca la acbsta siedentia au par-
sermonis flda ministra meL • unde Dumineca deminbtia pe la 10 bre ae tienu si
ticipatu pucini membri, din causa, ca cea mai mare siedentia ordinari», in care se decise si loculu adu­
Unu Msptu de traductiune din Plntarchu, de­
parte s’au fostu departatu. nării pe an. viitoriu, care de maioritate fă defiptu
spre Tiberiu Grachu, venitu inse in urmarea con­
Din reporturile dd. referenţi ai comiasiuniloru cursului publicatu in 1873. la Sigetulu Marmatiei. Reuniunea de 35 ani, de
mai insemnate amintescu, ca fondulu Associatiunei candu intrase in vibtia, tienu estu tempu a XVIII
consta din 61,814 fi. 16 cr., br’ fondulu academiei Patru Manuscripte de traductiune din Titus
13,367 fi. 98 cr. v. a. Livius. adunare migratbria dela Vâlcele prin Secuime si
Ne potendu participă la intrbg’a siedentia nu Trei fasciclii de traductiune din Filippic’a lui aici; in Ardealu mai tienh si la Clusiu in 1844,
ve potu impartasf despre tbte cele pertractate. Cicerone, pentru care in sessiunea trecuta se pre- Tergu-Muresiu in 1864. Vomu cercetă după salu-
Mai veni propunerea d-lui Mânu de a se tra- miase lucrarea dlui Dimitrie A. Laurianu, (fiiulu), tariale resultate, ce le potb midiulocf acbsta reuni­
mite adresse dd. Ci par iu si B a r i t i u . . . . Ur- directoru la liceulu S. Sava. une pentru binele omenirei, si le vomu impartasf.
genti’a incetase acum. Din Brasiovu după tienerea ultimei siedentie se des­
Siedentiele s’au inchiatu cu multiumirile si Dn. Ioanu Ghica si-a presentatu discursulu seu
salutările reciproce. Discursuri alte literarie ? nu s’au părţiră membrii pe la ale sale.
ţienutu in adunarea presenta. P u b l i u . *) E opritu pentru noi aici, neci ca lu vedemu.
Red.