Page 11 - 1875-09

XBrasiovilţ 7 Septembre st. n. 1875. vinseră insurgenţii cu mari perderi din partea tut- ( C o n t r o l a ) . Consiliulu min. propuse si Dom-
ciloru câ si la Nevesinje; dr’ in Bosnia la Gradaciâtz nulu aprobă engagearea pe 3 ani a d. I. H. A1 a r d,
După vreo cateva dile de lupta diet’a s’a con-
si Bikcia inca isbucni insurectiunea cu sperantia ingineriu siefu cl. I din corpulu de poduri si sio-
stituitu. In sied. din 4 Sept. se alese ad. Grhyczy in ajut 6ria din Serbi’a, care dimpreună cu Monte- sele in Franci’a in funcţiunea de directoru alu con­
Colomanu presiedente cu 305 voturi din 327 dep. negru incuragiaza pe insurgenţi la perdurare pana trolului cailoru ferate cu 50 mii franci pe anu,
verificaţi, v. preş. Jos. Bân 6 si Ghtbricle Yârady; voru potd si ei face causa comuna, celu pucinu sub 5000 pentru intrare in compania si 4 mii trans-
BeOthy, Huszâr, Molnâr, Tombor, Orbân Balâzs si scusa înaintea poteriloru, ca nu potu retiend popo- portulu din Franci’a. — Se escrisera si oferte pen­
1
Wăchter notari. Presied. după multiumit’a pentru rulu dela colluptare pentru fraţi. — tru calea ferata Ploiesci*--Predealu, numai trans -
— Unu telegramu mai recentu din Oonstantino- verse de lemne 120,000. Clădirea se incepe cu
încredere dechiara camer’a Ungariei de constituita.
pole anuntia, ca după o depesia a lui Server-Pasia tdta seriositatea. —
Lunga partitele: cea mare contopită, cea Sien-
din Mostar insurectiunea ar’ fi pe deplinu molco­ (Fortiele armate europene). In casu de o con-
neană s’a constituita si cea dela 48 adu Kossuthiana
mită, ca insurgintii s’ar’ fi supusu mare parte, si flagratiune generale Germani’a pdte pune pe pitioru
si partit’a nedependentistiloru. Funcţionarii, după ca e sperantia câ ordinea se se restabildsca inaÎDte armata de 900,000; Austri’a 800,000; Franci’a
legea de incompatibilitate, au resignatu la posturi; de cooperatiunea faptica a consuliloru. Telegramu- 800,000; Itali’a 400,000; Augli’a 130,000 dr’
primindu mandatele de deputatu, totuşi vreo 33 re- lui acestuia nu potemu sei damu nici unu credie- Russi’a 1 milionu, in totala la 4.030,000 soldaţi,
mentu, cu t 6te ca insurgintii au suferitu in timpulu dr’ trupe defensive Germani’a are 1.500*000, Au­
masera nedecisi. fir’ alţii remasera sub cestiune in
din urma unele perderi in faci’a numer 6seloru trupe stri’a 600, Itali’a 200, Angli’a 350 mii, Franci’a
urma protesteioru date in contra alegerii, cum d. e.
ottomane. Adeveratu, ca perplesitatea in care se 1.200,000 si Russi’a 2 milidne cu totulu 5.850,000.
e Ioane Silasi, T. Sivkovics s. a. afla in momentulu de facia diplomati’a europeana (Armat’a parlamentaria) in 20 diete ale Eu-
Protoc61ele de alegere ale deput. croaţi fura facia de cestiunea orientale e incontestabila. Suntu ropii e de 6000 de deputaţi: In Franci’a 750,
respinse, pentruca cuprindea titlulu: la diet’a Un- si semne, cari ne făcu se credemu, ca Russi’a inca Angli’a 658, Itali’a 503, Svedi’a 433, Norvegi’a
gara-Croata, inse croatulu Zsivkovics observă,, ca de nu tiene timpulu oportuhu pentru de a pune in 111, Prusi’a 432, imper. germanii 397, Bavari’a
mişcare de toti temut’a COnflagratiune orientala. 159, Austri’a 353, Ungari’a 448, Spani’a 346,
la 1868 in c 6ce totu asia s’a numitu fdra cugetu
Ddca este asiâ, atunci cu greu va fi possibila in­ Romani’a 107, Greci’a 186, Elveti'a 128, Belgia si
reservatu si asia se primiră, cu adausu, câ pe vii-
trarea in acţiune a Serbiei si Muntenegrului si in­ Dani’a cate 102, Portugali’a 107, Holandi’a si Sa-
toriu se se dica: diet’a maghiara numai. surgintii desamagiti si părăsiţi de fraţii dela cari xoni’a cate 80, Baden 63 si unii prin ducatele
Croaţii se mai plangu prin diaria, ca maghia­ au cerutu ajutoriu, voru fi siliţi a se retrage in mici germane.
rii eră zeloşi se le imprastia diet’a, din causa, ca munţi si a aşteptă acolo unu momentu mai favora- — Fidentiat’a princ. Serbiei Mi la nu Dsidra
in respunsulu la cuventulu de tronu, in proiectu, bilu, pentru effectuirea g 6nei turciloru din tidra. Natali’a Kiezko, fii’a unui colonelu russu f. mare
După noi inse, lucrurile in orientu nu voru luâ unu
aratasera prea mare ingrigire din caus’a insurgen- proprietariu, rudita cu princ. Gorciakoff si princip.
mersu atatu de idillicu. Al. Muruzi, are proprietăţi in Romani’a si Russi’a
tiloru vecini, inse locurile decidetdrie nu se in-
de vro 6 milidne ruble si totuşi in 16 Iuliu a. c.
voira. —
la logodn’a avuta in Vien’a erâ imbracata cu o
Dintre deputaţii sasi se duse una deputatiune Noutati diverse. simpla haina alba fora preti 6se si de si numai de
se-si faca cortenirea la br. Paulu Sennyei si „fir- 16 ani (Milanu e de 21 ani) totuşi da exemplu de
( T e l e g r a m u n a ţ i o n a l e ) . In 15 Aug. a.
tesito* dice, ca eră vorba de fusiune cu partit’a o intieldpta economia si simple îmbrăcăminte si
c., la adunarea reuniuniloru sasesci Gustavu-adol-
lui, care ad. inca are siance a fi chiamata la potere. fiane si t 6te celelalte in Rupea, unde se află si masai La tdmna le va fi cununi’a.
expositiuni economice, industriali etc., după sieden- — Yermele vitiei de via s’a aratatu in viile
tie se dede o masa grandidsa, unde intre decora- dela Panciov’a. Phylloxera vastatris, acestu pedu-
In S e r b i ’ a se deschide diet’a in 9/9. Mini- tiunile localului erâ si marc’a scauneloru si distric- celu sdu verme e fdrte stricatiosu, ddca se încuiba.
steriuiu Ristici e compusu si intaritu: Presied. teloru vechi sasesci, si unde le sosiea telegrame — Alexiu Jakab, auctorulu scrieriloru in con­
e Stefcza Mihailovic, Ristici la externe, Gruici min. salutatdrie din mai multe parti dela fraţii loru. tra sasiloru, a imbiatu Associatiunei romane drep-
de interne. Dela Heidelberga in Germani’a erâ representati prin tulu de traducere in 1. romana pelunga 400 fi.,
Princ. Mi la nu neci ca visdza a abdice, ci Dr. de drepturi G r o s s , si din Romani’a prin prof. dice „H. Z." etc. Noi nu scimu de o atare ne-
elu conchiama la exerciţiu tota clasea I. si II., câ S c h u l z e din Bucuresci etc. Intre toaste se ac- gociare. —
la 120 mii fetiori. centuâ „ î n c r e d e r e a i n s e n e si înainte! ca cu ( A d r e s a l a d i e t a ) . Representanti’a Orasiu-
Una Telegrama spune, ca Scupcin’a sdu diet’a progressulu solidariu se castiga eternitatea vieţii. lui Fagarasiu, pe temeiu, ca a alesu deputaţi de
Serbiei s'a deschisu fora discursu de tronu, si ca Tocma se serbâ si in Germani’a in Detmold festi- partit’a regimului, si ar’ suferi mari greutati, candu
numai mai tardiu se va face deschiderea solemna. nulu generale alu germaniloru, sub presidiulu imp. s’ar’ împart! officiale si auctoritatile, se rdga, se
Incalcarta pamentului Serbiei la graniti’a de sudu Wilhelmu, unde se desvalf unu maretiu monumentu, midiulocdsca, câ Fagarasiulu se remana centru pro-
va fi intetitu deschiderea scupcinei. Serbii potu Germani’a cu sabi’a amenintiandu, redicatu in ond- vediutu cu tdte officiale de municipalităţi si mai
dispune de 100,000 combatanţi, au 400 tuuuri, rea lui Hermanu, Arminiu, care strimtorase si nimi­ bine se se arondeze la Fagarasiu din icaunulu Ciu-
300,000 pusce peabody, 200 milidne oca bucate cise legionile lui Yarus. Mai mulţi sasi otarira si cului, Rupei si Albei super., decatu se pdrda cen-
prin magazine si bani inca, ca serbii sciu sacrifica, tramisera unu telegramu de salutare la fraţii loru trulu.
candu le cere libertatea. Se scrie, ca pe suptu pangermani la Delmold consimtiendu la scopulu re-
mana serbii trecuti au si datu pdptu cu turcii in dicarii monumentului. „Hon" se catranesce pentru ( B i b l i o g r a f i c a . ) A ©sita de sub tipariu:
Bosnia. acdsta cutediare si tiene de reu conchetari’a naţio­ „ I s t o r i ’ a U n g a r i e i p e n t r u s c d l e l e p o p o -
Insurgenţii mai primescu ajutdria dela t 6ta nale a sasiloru cu Germani’a, amenintiandule cu, j a l e d e D r . N i c o l a u P o p u , p r o f e s o r u l a
viti’a slava, ma si din Italia vreo 800 garibaldiani quos ego. Saşii, cari cu eXemplari’a unire si soli­ g i m n a s i u l u r o m a n u d i n B r a s i o v u " . Tra-
porniră la insurgenţi si fiiulu lui Garibaldi Menotti daritate — 150 mii dmeni — se sciu sustiend in gemu atenţiunea DD. invetiatori dela Jsc61ele popo­
le face si o colecta prin Italia, cum fece Russel drepturi naţionali, -si aperara telegramulu câ in- rale asupr’a acestui opusculu; recomandandu-lu de
in Anglia. nocentu si particulariu tocma pentru ca e naţio­ celu mai corespundietoru atatu după forma, catu si
— Unu art. a 1 u lui „Times" care cerea eman­ nale. — după cuprinsu. Se afla de vendiare la autorulu.
ciparea pop 6reloru crescine din Turcia, a facutu „ S c h i m b a r e i n f u n c ţ i u n e a j u d i c a - Pretiulu 25 cr. v. a.
multa sensatiune in diplomaţia; si altu art. in t o r d s c a . In urm’a organisarii judicatoresci, efep-
„Standard", dr’ diariu anglicu oficiosu, pleddza, ca tuinduse schimbarea functiunei tribunalului din
scopulu finale, ce au poterile facia cu Turcia, se Fagarasiu, care cu 30 Septembre a. c. inceata, si Ratiociniulu
p6teajunge, ddcaEurop’a va t r a n s f o r m a T u r c i ’ a după ce teritoriulu acestuia cu 1 Octobre a. c. se comitetului arangiatoriu alu balului romanu din
i n s t a t e s e m i d e p e n d e n t e , cu recun 6scerea incorporeadie in cel’a, alu Ourtei judecatoresci regie Vien’a, ce s’a tienutu in 27 Fauru st. n. a. c.
auverenitatii sultanului si sustienerea poterii Porţii din Brasiovu, se incunosciintiaza partidele concer-
otomane, ceea ce pretendu si insurgenţii. „Times" ninte, respective advocaţii acelor’a, pe temeiul or­ ComitetUlu arângiatoriu alu balului numitu -si
merge si mai departe, consiliandu, câ nesuccedendu dinului înaltului regiu ministeriu de justiţia ddto. iea permissiunea a premite acestui ratiociniu cateva
impacarea prin comissiunea tramisa, poterile se im­ 7 Augustu a. c. Nr. 2266, ca tdte acele termine observări. —
pună cu fortia porţii una solutiune favorabile cres- de infaciosiare la procuratur’a civila de aicea după In tempurile ulteri 6re dorinti’a cea mai mare
ciniloru, si acestu zelu infocatu alu englesului pune 1 Octobre ordinate, sdu espirate, nu se voru per- a tenerimei romane de aici a fostu: fundarea unui
la mirare chiaru pe „Le Nord" diariulu of. alu tracta la curtea judecatordsca regia din Fagarasiu, cabinetu de lectura. Pentru efectuirea 'acestuia
Rusaiei, care lu suspiciondza, ca vre numai se com­ decatu la cea din Brasiovu." Acdsta ne vini dela s’a tiascutu antaiu idea arangiarei unui baiu ro­
plice caus’a si se strice intielegerea dintre poteri, presidiulu tribunalului regiu din Fagarasiu cu manu. Ide’a născută s’a si facutu fapta in idrn’a
si i da consiliu câ se-si astempere zelulu intre Nr. 393 spre publicare. anului 1872. — Maretiulu scopu, ce IV avutu â-
iimitele nesuspitidse. Russia se fia silita a modera ( I n c e n d i a r i , f o c u r i ) . In Russi’a după Cestu baiu, a incununatu cu successu nisuintiele
pe Anglia in zelulu de a elibera pe crescinii Tur­ date of. ale „Messagerului of." din Petruburg nu­ tenerimei. Primulu baiu romanu din Capital’a Au­
ciei, e unu ce curiosu si totuşi de mare gravitate mai in lun’a lui luniu a. c. au arsu 2255 de lo­ striei a reesitu. —
intre diplomati’a europdna, care ddca a disu odata curi parte case* parte păduri, cari casiunara o dauna Acestui’a i-a urmatu alu doilea in ahulu veni-
a, trebuie se dica si b, care nu place russului; de 40 milidne franci. Semnu de nemultiumire toriu 1873 1873; dr’ resultatulu acestora ddue ba­
apoi Prussiei si Austriei le ar’ placd anexarea la desperata a malcontentiloru prin t6ta Russi’a. luri a fostu: inaugurarea cabinetului de lectura in
austro-ung., pe candu insurgenţii voru autonomia ( T e a t r u ) . Min. culteloru si alu instrucţiunii 3/16 Maiu, acel’a-si anu. —
suzerana, dr’ maghiarii se infi 6ra de imultirea slaviloru publice din Romani’a a propusu si Domnitoriulu cu Necessitatea acestui cabinetu de lectura este
si cu anexari, de ceea ce cu poiitic’a loru esclusiva datu Sinai’a 11 Augustu 1875 a decretatu infiin- evidenta. Animele aloru o suta de teneri romani
neci ca voru scapa. tiarea unei casse de reserva pentru imbunatatirea devinu prin elu in o legătură mai strinsa, mai
— L u p t ’ a d u r a , ca insurgenţii au câ la 30 scenei si a teatrului romanu cu decoruri, mobiliariu strinsa intre sene si intre vidti’a întregului poporu
comandanţi impartiti in diverse locuri, si unde vinu scenicu, costume, instrumente musicale si alte ac- romanu. Este deci fdrte naturalu, ca tdte încordă­
turcii cu potere mare se retragu, cum o făcură de cessoria necessarie scenei ai administratiunii tea­ rile tenerimei au tîntitu intru acolo, câ se sustiena
la Trebirje si.Monasţirea Duce; La Rasaba inse în­ trale. acestu foculariu de literatura romana,