Page 13 - 1875-09

Gaaet’a ori: Joi’a si Dumineca. ff.’O iit ţjf Be prenumera ia posteie o, si r., si pe 1&
F6i’e, candu coacedn , . Jrîale. — Pretiulu: DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
v
jpe 1 arm 10 fl., po Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 £L TWa timbrala a 30 or. de flacare pu­
1
v, a. pe unu anu sen 2 /» galbini mon. stmatdria, blicare.

SrasioYB 12 Septembre 31 Augusta

momentosu, politic’a Angliei nu se tiermuresce la 6re-care dibacia intre aceste dâua tabere si divi-
i apararea statului quo in Turci’a, ea a mersu unu sandusi simpathiele pentru turci si popârele creştine
' pasu insemnatu inainte si propune astadi o solutiune, din orientu. Limbagiulu unoru diuaria officiâse
care ar’ corespunde mai multu interesseloru Russiei, din Yien’a, cari deodata s’au inflacaratu pentru
dra niciodată celor’a ale Turciei. Transformarea sant’a causa a hertiegovineniloru si bosniaciloru a
diferiteloru provincii din Turci’a in state semisuve- contribuitu a mari inca suspitiunile susatinse.
„Julian’a Mihâlyi nasc. Mânu de Sajo si rane sub suzeranitatea Porţii e o idea din cele Amu mai disu odata, ca neutralitatea proviso-
familia: Elena ved. Yârady cu fiic’a s’a Ju­ mai practice, care s’au nascutu in capetele diplo- ria a poteriloru de nordu nu e a se intielege asia,
lian’a, — Juliu c. r. capitanu de cavaleria, — matiloru anglesi, dâra e fara indoiâla totodată si câ si caudu aceste poteri ar’ fi intielese in t 6te
Petru deputatu dietale cu soci’a a’a Luisa n. cea mai greu realisabile, nu atatu cu respectu la intreolalta si ar fi renuntiatu la ori ce ingerintia
Sirnon si fiii loru Florentinu, Grabrielu si So­ opositiunea ce trebuie se intimpine la divanulu tur- viitoria in afacerea orientala; amu banuitu si noi
fia, — Victoru episcopulu Lugosiului, — Joanu cescu, catu pentru contradicerea, in care se afla din partene, ca Russi’a p 6rta o politica in doi peri,
advocatu, — Gabrielu candidatu de adfocatu mai cu sbma interessele Austriei cu ale Russiei acuma ni se pare, ca principele de Uorciacoff -si
si Maria cu anim’a iutristata anuncia repausa- facia de processulu de apunere alu imperiului ot- impune reserv’a mai cu sâm’a cu respectu la Austri’a
rea in Domnulu, intemplata in 3 Sept. 1875, tomanu. de care se teme, câ nu cumva fiindu sustienuta de
a bărbatului neuitatu si părintelui loru prea- Proiectulu de solutiune anglicu odata realisatu, insusi Prusso-Grermani’a se pasiâsca in seriosu la
iubitu, ar’ aduce cu sene o rapede regenerare si iutarire a realisarea pretinsului ei planu de anexare. Trebue
Gabrielu Mihalyi de Apsi’a, popâreloru slave din peninsul’a balcanica. Uniunea se repetimu, ca compensarea Austriei in orientu
stateloru semi-suverane intr’o grupa mare, formandu se dice a fi planulu de predilectiune alu principelui
Jude regescu la curtea suprema a Ungariei.
unu stătu federativu, ar’ fi numai o cestiune a tim­ de Bismark.
Inmormentarea remasitieloru pamentesci
pului. Regatulu sudslavicu s’ar’ face fapta, mai După tâte aceste s’ar’ parâ, ca Russi’a nu prea
ale adormitului se va intemplâ după ritulu
curundu sdu mai tardiu. O asemenea solutiune a conglasuiesce cu Austri’a si Prusso-Germani’a in
besericei gr. cat. in Saraseu la 6 Septembre
cestiunei orientali dupacum ’si-o inchipuescu bărba­ cele orientale si ca acţiunea diplomatica inaugurata
1875 la 2 6re d. m.
ţii Omladinei sdu actiunei serbesci, ar’ armoniâ ne- de ea, e mai multu o acţiune a politicei russe
Fia-i tierin’a usi6ra si memori’a binecuvântata 1“
gresitu cu interessele politicei russe, si pdte ca nu pentru de-a impiedecâ ori ce alta acţiune ce nu
Repausatulu, fostu vecliiu deputatu die­ s’ar’ contrariâ tocmai cu politic’a economica a An­ iaru conveni in orientu. De aci limbagiulu modestu
tale, si consiliariu regiu de locotenintia, acum gliei, dâra comDlacerea Austriei nu o va avâ nici­ si loialu, celu pârta diuariulu de St. Petersburg,
jude r. la curtea suprema a Ungariei, avu e- odată. Organele ministeriului de esterne din Yie- de aci assecurarea ce-o face, ca nu a fostu nicio­
tate de 68 de ani, erâ stimatu si pretiuitu n’a si Pest’a au declaratu de repetite ori, ca Austro dată vorba intre marile poteri de-o interventiune
pentru from6sele sale calitati, âr’ intre romani : Ungari’a nu pâte suferi niciodată, câ Serbi’a si armata, cumu o predisera unele diuaria prussiane.
erâ nobililoru din Marmati’a raru exemplu pen­ Muntenegrulu câ state vecine se se marâsca si in- „Uniunea poteriloru a urmatu numai pe bas’a mo-
tru crescerea cea aldsa romanica, ce o dede ! tarâsca prin annexarea Bosniei si Hertiegovinei. d e r a t i u n e i si a respectarei tratateloru eaistente*
fiiloru Bei. Fia-i memori’a bincuventata 1 Este claru prin urmare, ca guvernulu austriacu ju dice numit’a f6ia rusâsca.
‘ decandu după enuntiatiunile laie, nu va potâ con Fluctuatiunea naţionala in Serbi’a si Munte»
jsimtl cu o solutiune câ cea proiectata de „Stan negru arunca de alta parte valuri forte poternice
dard,* pentru-ca prin aceea nu s’ar’ delaturâ, ci ai sta se rapâsca cu sine si pe guverne si pe dom­
a 10 Septembre st. n. 1875. inca s’ar’ ajutorâ politic’a de estindere a Serbiei, nitori. In Serbi’a a venitu la carma unu guvernu
9
Nu ne-amu insielatu, Candu amu sustienutu, ca oa-ci ar’ fi mai usioru pentru Serbi’a, candu fara compusu din membrii Omladinei. Adeveratu ca
Russi’a j 6ca astadi prim’a violina in concertulu di» Yersare de saDge, printr’unu ^tu alu viitârei camere ministrulu de esterne Ristic possede pre lenga alte
plomaticu alu mariloru poteri. Insusi diariulu de bosniace spre exemplu, ar’ po$ se ajunga a se uni calitati frumose si moderatiunea unui adeveratu
St. Petersburg vine acuma se ne spună, ca impul- cu Bosni’a. barbatu de «tatu, cu tâte aceste cu greu se va potâ
sulu celei mai n 6ua acţiuni diplomatice ' > cau^a Nu potemu se trecemu o vederea, ca totu din sustienâ dâca e adeveratu, ca cabinetele mariloru
insurectiunei din Hertiegovin’a, s’a datu de catra partea pressei anglese s’au riicatu grele banueli poteri si cu deosebire Russi’a esercita cea mai mare
cabinetulu russescu. contra Austriei, ca acâst’a r’ tinde ea insesi la pressiune aiupra Serbiei in sensulu pacei, comi-
Guvernulu rusu se afla dâr’ după insusi măr­ annexarea Hertiegovinei. Ida, câ Austri’a se fia liandu pe guvernu, câ nu cumva aruncanduse iu
turisirea organeloru sale de publicitate in fruntea recompensata pentru pierderii sale dela 1866 in resbelu se pericliteze autonomi’a principatului.
acestei acţiuni si cu tdte aceste nici un’a din cele orientu, nu e noua si -si aflaiparatori mari iu pre- Din tâte se vede ca Russi’a se silesce a im­
siepte poteri semnatâre de tratatulu parisianu din s’a prusso-germana. piedecâ deocamdată eruperea resbelului mare orien-
1856, nu se p 6rta cu mai mare reserva si mode- In dilele din urma s’a mtilatu acâst’a idea talu. Diplomati’a care -si ia impulsulu dela cabi­
ratiune facia de intemplarile din Turci’a, câ i “sasi din nou si „Breslauer Ztg.“ mersu pana a af- netulu rusu, temporisâza. Iuterventiunea pe lenga
Russi’a. Este neaşteptata aparitiunea acâst’a si firmâ, ca intre poterile de ndu ar’ esiste o con- Pârta pierde totu mai multu din insemnatatea, ce
surprindiatâria pentru toti acei, cari nu se potu ventiune, după care Austri’a r’ avâ se intrevina i s’a datu, turcii innaintâza fara crutiare contr’a
deslipf de credinti’a, ca Russi’a abia aştepta mo- cu armat’a in Serbi’a, la casi candu acâst’a s’ar’ insurgintiloru si comissiunea consuliloru s’a adunatu
mentulu, in care se p 6ta realisâ dorinti’a lui Petru incurcâ in resbellu cu turcii. Asemenea vuete vinu, odata la Mostar pentru câ se nu faca nici o isprava.
celu mare si se implante crucea pe cupol’a frumdsa se respaudescu Cu iutiâla si oi se pierdu, banu- Terenulu actiunei celei mari inca nu e destulu de
a Hagiei Sofia din Constantinopole. Si astadi e ielele inse remanu si dau nonutrementu intrige- preparatu, pâte ca va fi mai multu la primavâra.
mat’e numerulu acelor’a, cari dicu si sustienu, ca loru diplomatice. De un’a inse se temu cu totii, se nu le jâce o festa
momentulu acel’a ar’ fi fiositu tocmai acuma, ca Banuiâl’a, ca Austri’a atinde la incorporarea poporulu serbu si muntenegrinu si ne mai intre-
nici odata nu ar’ fi avutu Russi’a prospecte mai Hertiegovinei cu Dalmati’a ete si unele diaria bandu pe Stanu sâu pe Branu se incâpa cu gâna
Imne pentru reusit’a planului ereditu dela celu mai esterne nu s’au sfiita a atrib chiaru insurectiunea turcului. Situatiunea e mai aeridsa decatu se pare.
mare domnitoriu alu seu. de facia agitatiuniloru guveimentului austriacu.
Nu mai pucinu caracteristica e atitudinea ca­ Press’a austro-ungara se diviia câ in tot-deaun’a
binetului anglesu. Cu catu se tiene Russi’a mai si acuma in dâua tabere, unturco-fila a partite» G - l o s s e l a d i s c u r s u l u d e t r o n u .
reservata cu atatu mai neodilinitu pare a fi lord loru domnitârie si alfa slava sâu mai bine disu In numerulu precedentu am publicatu in totu
Derby; si officiosulu „Times* nu crutia nici pdna anti-musulmana a opositiuieiationale, a clerului cuprinsulu seu discursulu de tronu, prin care Maie­
nici negrâla spre a face catu mai mare sensatiune catolicu si a partitei asii imite militare. Nu statea Sa Domnitoriulu a deschisu si inauguratu
cu articulii sei, 6ra „Standard* organulu ministe- scimu, spre care parte se apa cont. de Andrâssy periodulu de activitate alu noului corpu legiuitorii!
îiiilui -lu secondGza bărbătesc?. Inse ce e si mai mai multu; -lu vedemu imbalausandu nu fara ungurescu; acum venimu a luâ pucina notitia despre