Page 14 - 1875-09

glossele si comentariele, ce diurnalele mai de frunte avantagiu, de acf incolo inse vomu incepe se fa- Măriei Theresiei, care este cea mai mare decora-
le făcu intru apretîarea acestui discursu. cemu si noi pretensiunile n 6stre* . . . . In sensulu tiune ce se dA pentru fapte heroice, si ca la altu
Guvernamentalul u „Peşti Naplo" o spune pre acest’a se espectordza astadi micu si mare, in pu regimentu romanescu imperatulu de acuma (Ddieu
facia, „ca discursulu de tronu din anulu acest’a este blicu si cercuri private asupra viit 6rei relatiuni fi- se’lu tiena) a infiptu Medali’a mare de auru la
unu feliu de copia a discursuriloru de tronu din nanciarie si economice cu Ungari’a. Membrii dele- drapellu spre memoria eterna pentru cele mai emi­
Angli’a, cari nu mai au alta insemnetate, decatu gatiunei austriaco cbiaru se voidsca se mai faca nente virtuti bellice *).
ca Domnitoriulu saluta prin densele intruninirea vreo concessiune Ungariei nu potu, fiindcă au se Asia ddra jidovii dela „Neue fr. Pr." insul-
corpuriloru legiuitorie, fora a da deslucirile necessarie | tiena contu de opiniunea publica din Oislaitani’a. tandu elementulu romanescu din Romani’a, insulta
despre intentiunile guvernului. — „Radical’a ame- Este o situatiune critica acdst’a, in care ne-au im- si pe celu din imperiu, carele-si varsa sângele la
!
liorare" a administratiunii publice ar potd se in- pinsu minunaţii noştri finantiari. tdte ocasiunile pentru dinastia si stătu, fara nici
semne forte multu, inse ceea ce va se insemne intru unu folosu pentru sine.
adeveru, ni voru spune mai tardiu diferitele proiecte, Ce credeţi DV., care se fia caus’a acestei ho-
i
ce guvernulu le va submite in desbaterea camerei.* Bncnresci, 5 Septembre nou. (La si­ stilitati innoite a diarialoru din Pest’a si Yien’a?
tSemi-officialulu „Pester Lloyd" inca marturi- tuatiune). DVdstra acolo, unde ve aflaţi, aveţi oc- Gubernulu si armat’a romandsca de siguru ca nu
sesce, „ca discursulu de tronu manifesta o mare j casiune pe fia-care di de a fi calumniati si insul- le-a datu nici cea mai mica ocasiune, si acuma nu
reserva intru desfasiurarea singuraticeloru cestiuni tati in calitatea v6stra de r o m a n i , de catra mul- potu dice câ in dilele Brateniloru, ca Cost. Rosetti
de reforma; elu pune problem’a, inse abiâ prin timea diarialoru din Yien’a, Pest’a, Clusiu, Sibiiu, ar’ vrea se ia Transilvani’a, cu care pre candu se
cuvinte generali atinge in modu superficialu prin- Aradu, cate se scriu in limbele german’a si rnaghia- aflase in exiliu (1848—1857) -lu imbiiâ mai mulţi
cipiele resolverii acestei probleme. Discursulu de r’a. Eu aflu, ca acea maltratare, ce vi se intempla emigranţi maghiari, pare-mi-se si c. Andrâssy, numai
tronu conţiene program’a de activitate a camerei, dv., este consecentia firdsca a relatiuniloru v 6stre câ se fia ajutati a-si salva Ungari’a propriu disa,
inse nu program’a detaiata a guvernului." secularie, in care ve aflaţi cu acele nationalitati, din manile Austriei. Las’ ca in acdsta epoca chiaru
Inse critic’a cea mai aspra o făcu diariele care nu potu se sufere manifestările de vidtia na­ romanii ardeleni suntu reu vediuti in Romani’a, si
conservative si preste totu diariele opositionali. ţionala romandsca in provinciale locuite de popula- tractati candu câ missionari besericesci, candu câ
„Kelet Ndpe" dice intre altele: Discursulu de tronu, ! tiuni amestecate. Ddra pentru ce nu mai incdta emissari politici ai Autro-Ungariei, candu drasi câ
care ni s’a cetitu astadi la deschiderea camerei, este cu insultele loru vrasmasiesci asupra romaniloru din portatori de slepu ai Rosiloru, dâra chiaru numele
unu documentu politicu, care nu sta la inaltimea : Romani’a ? Transilvaniei se pronunţia numai strimbandu din
situatiunii. Acestu discursu nu este decatu o repe- In Iuniu 1873 se dedese diarialoru din Vien’a budie, dra literaţii sei suntu luaţi in risu de pre
titiune de frase generali, pre cari le-amu auditu de j instrucţiune de susu, câ se mai incete cu insultele una din cathedrele universitatiei.
sute de ori. Unu discursu de tronu mai secu, mai ^ cu care continuaseră mereu dela 1858 in cinci ani Apoi ce le-a casiunatu de nou austriaciloru si
ordinariu si mai lipsitu de ori-ce idea adenca, n’amu j unulu după altulu. Din partea guberniului roma- ungureniloru asupra României si a 6stei romanesci?
mai vediutu nici-odata si nicaiurea. Asiâ vorbesce , nescu inca se luasera t 6te mesurile possibili pentru Pdte fi ca me insielu; dâra mi se pare, ca secre-
numai unu guvernu, care n’are idei." intretienerea „buneloru relatiuni." Se pare inse, tulu acestei portari a loru s’ar’ potd aflâ tocma in
,Ung. Lloyd" este si mai severu in critic’a ; ca dela Novembre 1874 incdce drasi s’au intorsu — L o n d r ’a. Credu, ca ati aflatu si dv. ceva
sa. După parerea dinsului, discursulu de tronu con- f6i’a, ca-ci cu voi’a sdu fara voi’a ministriloru din despre conferenti’a confidenţiale a diplomaţiei euro­
tiene la inceputu numai nisce deductiuni, cari păru Budapest’a si Yien’a, diariale loru prepara si in- pene, tienuta inainte cu d 6ue septemani in Londr’a,
a fi scdse dintr’unu articlu de diurnalu, care ar pingu opiniunea publica in direcţiune oppusa. Câ dra diariale cele mari din Vien’a voru fi aflatu
voi se dica multu, inse nu dice nimicu. Er’a pra- se tacemu de cei 14 articlii esiti din pdn’a unui de siguru. Celu pucinu atata vediurati si dv, ca
valiriloru a trecutu si acum urmdza er’a desama- Lâszlo in diariulu ddloru Tisza et Jokai *), plini Angli’a inca a desperatu cu totulu de a mai potd
giriloru. Chiaru si din diurnalele guvernamentali . de insulte criminali aruncate in boierime, in preo- se sustiena multu pe turci in Europ’a. Dâra cine
vedemu, ca nice dinsele nu s’au asceptatu la unu;time, in ostasime si preste totu in faci’a natiunei se-i platdsca enormele datorii si cine se mai fia
discursu de tronu, care se contiena asiâ pucinu. ! romanesci, si se nu mai dicemu nimicu despre min- nebunu câ se-i mai dd bani imprumutu? In acea
numai „M. Polgâr" mai nutresce 6re-care sperantia j ciundsele corespondentie dela Bucuresci publicate in conferenţia a fostu vorba de nou despre impartirea
candu dice, ca discursulu de tronu promite, ce e diariulu gubernamentale „Kelet" (Orientele) din provincieloru si insuleloru turcesci intre cateva po­
dreptuf6rtepucinu,inse p r o b a b i l m i n t e guvernulu Clusiu, ddra cele din Yien’a si anume „Neue freie teri mari; ddra acea vorba s’a scurtatu iute, ca-ci
va implinl ce promite.* Presse," -si făcu drasi de capu in hostilitatea, de mai alesu Angli’a si Franci’a nici nu vrea se audia
care se inspira in contra României. Din tdte inse de asia ceva. Cu acdsta se deochiâ si proiectulu
asiâ se p 6te precepe, din ce causa „Neue fr. Preş." din primaver’a trecuta, de a annexa Bosni’a la
Dela diet’a din Budapesta se scrie ca in la tdte ocasiunile se frâca de armat’a României si j Austri’a si câ compensatiune a restitui Russiei par­
9 Septembre a. c. sosi unu rescriptu regiu, prin . de oficirii ei. Ou ocaiunea trecerei M. Sale Dom- tea de Basarabia perduta in 1856 impreuna cu
care se convâca delegatiunile si se provdca camer’a nului in viaita la Ruciucu, acelu diariu avii ma­ gurile Dunărei. Se spune apoi, ca după acestea
la alegerea membriloru respectivi, si fii cetitu atatu lignitatea de a comp.ra pe soldaţii romanesci cu insusi ministrulu Lord Derby esf spre mirarea to-
in cas’a de josu catu si in cas’a magnatiloru. , cei turcesci si cu cei serbesci; si enuntiâ, ca ar- turoru cu unu altu proiectu dicundu: La Dunăre
Delegatiumle viit 6rie voru avd o grea pusetiune matei romanesci ei lipesce tienuta, vigdre si ener- se afla ddue staturi vasalle, care de cateva diecimi
facia cu calamitatea financiara si economica, cum se gia. In nr. seu din 2 Sept. a. c. aceea-si „Neue de ani au datu probe de multa vitalitate si care
arata mai cu sdma in Ungari a, de un’a, si facia cu fr. Presse" ocupandus in articlulu seu de fondn făcu progresse in civilisatiune. La loculu antaiu
?
pretensiunile induoite ale ministeriului de resbelu cu situatiunea de faci, cu cestiunoa orientale, du­ stA Romani’a cu 5 milidne, la alu doilea Serbi’a
de alta parte. pa-ce amerintia Serbii cu invasiune austriaca, apoi cu aprâpe 2 milidne de locuitori. Anume Roma­
Se scrie, ca regimnlu ungurescu ar’ fi alo- venindu la Romani’a ice, ca din acdsta parte nu ni’a face progresse surprindietdrie, are creditu, are
cuitu dejâ proiectulu bugetaru atatu de minunatu are nici o grija, diD ausa, ca armatei romanesci si limba si literatura ce se apropia totu mai multu
incatu se fi scosu la sumele finale in ordinariu ei lipsesce ori-ce curaju, prin urmare se nu se tdma de cele europene. Din contra la popdrale Turciei
chiaru si unu micu prisosu, in extraordinariu inse j nimeni, ca Romani’a va cutediâ vreodată se faca europene domina unu chaos infricosiatu. Lasate de
se fi aratatu, cu adausulu spesseloru pentru armat’a causa comuna cu Ser’a, cu Montenegru, cu revo- sinea loru, nice unulu nu e iu stare de a se gu-
comuna cu totu, numai unu deficitu de 13 mili 6ne. lutiunea slaviloru si ! declare Turciei bellu. Tie- bernâ pe sine, nici câ turcii. Deci eu propunu, câ
Restulu, adeca ceea ce nu s'au socotitu acilea, se neţi minte, ca aceamaledictiune si batjocura a mai curendu sdu mai tardiu Bulgari’a cu cele 5
sperdza, va intră din darea generale pe venite, care Pressei are se faca ridu prin tdte diariele inemice milidne locuitori se fia annexata la R o m a n i ’a,
figurdza deja in bugetulu pentru anulu 1876. F r u - , României, si se o praga la tdte popdrale si ar- dra Bosni’a si Hertiegovin’a la Serbi’a, dra Greciei
m6sa alocuidla acdst’a si lesne de realisatu pe char- matele. Asia ddra apa diariele din Vien’a si se i se dd Macedoni’a, Epirulu si Thessali’a. Con-
thia, greu inse in pracs’a dura. Populatiunea tie- Pest’a soldatulu de cionalitate romandsca ar’ fi stantinopolea se se constitue in cetate libera si
riloru de sub cordn’a St. Stefanu a avutu destula' celu mai ticalosu dinime si oficirii romanesci totu portu maritimu deschisu pentru tdta lumea precum
ocasiune de a esperiâ, catu de buni arithmetici atati dmeni pldca-fugi se mai proiectase si alte daţi. Cea mai mare dif­
suntu barbatii guvernului maghiaru, pe charthia. Am cititu undevsi eu, ca in armat’a impe- icultate ne voru face Rumeli’a si Albani’a, desprs
j i gervescu preste a suta de mii de soldaţi de
Insemnatatea delegatiuniloru viitârie inse e mai r a a care vomu avd ocasiune de a ne consultă. In totu
departe batat 6re. Acuma va avd se se supună ce- naţionalitate romandsc am cititu, ca regimentele casulu apoi datoriile statului turcescu au se fia re»
lei mai grele probe pretins’a buna-intielegere intre , romanesci; au facutuinuni de bravure in contra partite in proportiune drdpta asupra aceloru staturi
delegatiunea austriaca si ungara. De candu cu con-! turciloru sub Iosifu lin cei 25 de ani in contra catra care se voru anuexâ provinciele sale din
ferintiele in caus’a reinnoirei tratateloru de comerciu lui Napoleonu I, madeparte, ca toti colonellii Europ’a, dra Sultanulu va trece in Asi’a, de. ex.
si de vama s’a pusu in mişcare dincolo de Lait’a unui regimentu romjscu au castigatu ordinulu
o agitaţiune mare contra pretensiuniloru unguresci.
*) Aceste tdte.si altele nenumerate despre bar-
„Nu mai voimu se facemu nici-o concessiune, nu *) Diariulu „Hc (Patri’a) bine redactatu, bati’a soldatlloru de naţionalitate romandsca suntu
vomu plat! pentru unguri nici unu cruciariu mai ese pe fia-care di, imimaty câ cele francesci. fapte historice, adeverite cu sute de documente au-
multu, si asia fuseramu pana aci totu noi in des- Red. thentice. Not’a Red.