Page 15 - 1875-09

la Bruss’a, sdu si mai departe, unde’i ya placd, 6meni, asiâ se ne ajute Ddieu!* Cu aceste cu­ serbesci. Acdst’a trebuie ie fi urmatu, ddr’ ne
luandu firesce, asupra-si una parte din datorii. Cu vinte finesce manifestulu, pe care l’au otaritu siefii lipsescu scirile. Ce pusetiune va luă Skupcina fa­
modulu acesta, termină, lordu Derby, Europ’a ar’ insurgentiloru in „Koscerovo* si contiene facia de cia de insurectiune urm’a va alege. —
amesteculu diplomaticu alu puteriloru — vointi’a
remand scutita de conflagratiune universale, de
resculatiloru.
bellu interminabile, creditorii si-ar’ vedd asecurate
, , . . , . , Mai bine se ne prapadimu sânge si avere, co- Noutati diverse.
capitalunle loru, si comerciulu inca nu ar suferi; pjj j f j cuventu totulu, decatu se fimu
g eme } cu UDU
lovituri de mdrte pe una serie de ani. j sub regimulu turcescu mai reu tractati decatu unu —- (Totu 23) In ministeriulu financieloru s’au
si inceputu preparatiunile pentru desfiintiarea altoru
Se crede, ca corpulu diplomaticu nu luă nici animalu, supţi si impedecati in desvoltarea n6stra.
23 tribunale regie. Prin neamenat’a dissdlvere a
0 deciaiune asupra propunerei lordului Derby, ddra {Voimu autonomi’a Hertiegovinei si a Bosniei, voimu
, , 1 , ''' . , egalitatea si concordi’a cu fraţii noştri si cei ma­ acestora tribunale guvernulu are de cugetu & face
I nn»n lil-n+nn ai ah runfii «Ant-tM ni Ani rvi n
nici nu-i dete man a cuiva de a o combate. Este economia possibile inca in bugetulu anului veni-
homedani, voimu se recunbscemu suzeranitatea Por­
inse prea de ajunau, ca propunerea se facă preste toriu, dra pre de alta parte a-si procura prin acdsta
ţii, inse numai precum au recunoscutu o Serbi’a,
t6ta aşteptarea, din partea Angliei, care prin acd3ta reductiune unu punctu de manecare pentru planuit’a
Muntenegrulu, Romani’a si Egiptulu, si numai asia
rupse de totu cu veehi’a sa traditiune. Acumu f[ aplecaţi a plat! si unu tributu acomodatu arrondare territoriale, care inca rru se va mai potd
smu amenâ.
ddra potemu pricepe faimosulu articlu din „Times,* Porţiei ottomane. Aceste suntu punctele principali
collectele care se făcu in AngliV pentru insurgenţi ale pretensiunei insurgentiloru. — A l e r g ă r i l e Jockei-clubului romanu — cu
cai — sub presied. Domnitoriului in Romania, in
si Meeting-ulu in favdrea loru. Insurgenţii voru! Speranti’a inse este putina, ca Turci’a va fi Iaşi se tienu in 5/17 Oct. 1875 cu maDzi, armă­
vre
fi calcati astadata; turcii drasi voru apucă de asu-. °data aplecata a face insurgintiloru de buna vo'a
, , concessiuni de natura acdsta, si ca diplomaţiei ei sari, epe crescute in Romania cu premiuri dela
prâ; ddra sementi a ce se aruncă nu va peri, cl , ... . ’ . , r , , 1000 pana la 5000 francii. In Bucuresci se voru
r . a. ’ va succede pacificarea provincieloru resculate. In- T
va resari si va cresce. Ecca ce d 6re pe „Neue fi. . surgintii au refusatu de a se represintâ la confe- tiend alergările in 12/24 sdu 19/31 Oct., unde unu
Presse* si pe collegii sei. Nu acesta eră planulu | rintiele din Mostar, cu cuventu, ca acdsta cetate se premiu e de 10,000 franci la alergarea cu armă­
!
loru, cl cu totulu altulu, pentru care-i d6re f6rte. afla in man’a turciloru si ca prin urmare nefiendn sari si epe puru sânge, constatatu după regula-
Ddra ce strica romanii, ce ar’ fi ei de vina, neutrala, pertractările ar’ fi espuse unei pressiuni mentulu Jockei-clubului, si alte dela 1—5 mii
franci, indemnu la crescerea cailoru si cavaleritu.
candu Europ’a ar’ vepl se le comande dicundu: Se turcesci, apoi cu deosebire din causa, ca loru (inr
surgentiloru) nu li s’a datu nici o garanţia, ca o- — ( S t a t i s t i c a i s r a e l i t a . ) „Germania*
annexati Bulgari’a si se treceti asupra-ve in C a r ­
tariri.le consuliloru se voru respectă si îndeplini in din Berlinu impartesiesce, ca numerulu judaniloru
t e a m a r e . de datorii atatea mili 6ne, pe care veţi adeveru do catra Turci’a. Insurgenţii pretindu mai ce nu trecură la vreo alta relege pe rotogolulu
avd ale garantă si plat! in loculu Turciei. A pre- departe că decisiunile consuliloru se fia de natur’a pamentului este la 6—7 milidne, din cari după
tinsu vreodată Romani’a macaru unu petecu de locu unui arbitriu nepartinitoriu si catu pentru indepli- Brachelli in Europ’a suntu 5.100,000 dr’ după
din territoriulu turcescu ? Niciodată, ci numai ce a , nirea loru se fia essecutate de comissarii poteriloru, Kolb 4.500,000 si anume in Russia: 2.612.179,
dr’ nu de catra comissarii Porţii. „In Pdrta, dicu in Austro-Ungaria 1.375,861; Germania 512,000;
fostu si este alu seu. A pretinsu ea chiaru alte
insurgenţii, nu mai ayemu incredere nici de o las- Turci’a europdna 100 mii; Holandia 68,003;
drepturi facia cu Turci’a, decatu numai pe cele
caia r Francia 49,439; M. Britania 50,000; Italia 35,000
avute ab antiquo si violate de catra Turci’a. Ro­
Comissarii tramisi ai poteriloru au luatu ddr’ Grecia 2,582, si in alte state mici mai cate pucini.
mani’a nu cauta nici o causa de cdrta cu P 6rt’a o grea missiune asuprasi, dreptele pretenşiuni ale ure in Moldo-Romani’a catu se le fia de mare
ottomana, cl din contra, au facutu totulu pentru popdreloru resculate vinu in cea mai mare collisi- nrulu? 400 m i i ? !
intretienerea buneloru relatiuni si au respinsu nu­ une cu interessele particulari ale Turciei si ale dif- — (Webb.) Canalulu „La Manche* fă tre-
mai uneori arroganti’a nebundsca a unoru mari vi­ feriteloru state a dă o sentinsia nepartinitdria sub cutu cu notulu de capitanulu americanu W e b b si
asemeni impregiurari insdmna a face că ap’a Dună­ anume in 21 / 6re, aruncandu-se in apa la „Dou-
3
ziri, si este decisa, in casu de asia, a o respinge 4
rei se curgă din josu in susu. Cestiunea hertiego- vres“ de pe malulu englesu si trecundu oblu la
chiaru cu armele, aici, pe territoriulu seu, chiaru
vdna a ajunsu in stadiulu primu alu complicatiunei. „Calais* pe pamentu francescu. Notatoriulu a fostu
si candu ar’ sci din capulu locului ca va remand
Scirile cele mai ndua din Ertiegovin’a suntu urmaritu de 2 vase, in cari se află martori si
bătută. Ddra candu ar’ veni Europ’a cu verdictulu
cam contradicatdrie. Decandu s’au pusu consulii se diurnalisti. N’a gustatu decatu cafea, recoriture si
seu: Turci’a europdna nu mai existe, ci ceea ce se împace pe insurgenţi cu turcii, acosti’a din urma pucinu „bouillonu*. La 200 metri dela tiermu se
vreu eu, Europ’a, atunci Romani’a de cine se as­ se silescu a laţi scirile cele mai surprindietdrie in simţise slabindu, totuşi nu vru a se îmbarca, pana
culte? Demnitatea propria că conditiune de vidtia, lume; insurectiunea, anuntia comissariulu turcescu candu in notu nu a pusu petiorulu pe pamentu —
ei va dictă ceea ce are se faca. In asemenea casu Server Pasia, e că si stinsa, insurgintii se predau palidu inse cu frunte senina si glumindu. Prim’a
cu sutele si cu miile. Din t 6te se vede, ca guver­ cutediare.
nu Romani’a, ci Europ’a ar’ pune tractatele pe
nul u turcescu are tendinti’a a preveni actiunei con- — (Resbelu submarinu.) Cea mai cumplita
simceo’a săbiei si pe ascutitulu baionetei.
suliloru si a micsiorâ cu totulu in ochii lumei in- arma in resbelu sunt asia numitele „ t o r p i l e * ,
Eu nu credo, că Romani’a se ambitionedie semnetatea interventiunei diplomatice a mariloru nesce latiuri cu materie fulgeratdrie, cari se punu
candu-va annexarea Bulgariei si amesteoarea pe de poteri. Asia se anuntia din Oonstantinopole, ca sub nai in apa, că se arunce in aera vasulu duşi-
intregulu a elementului romanescu cu celu slavo- Hus8ein-Pasia aru fi telegrafatu catra ministeriulu mânu, oandu trece. Se scie, ca torpilele asiediate
nescu, afara ddra, p r i n u n i u n e p e r s o n a l e , că de resbelu, ca după predarea monastirei Chouma, dealuugulu tiermiloru germani de nordu impede-
insurgenţii refugiaţi in munţi continua a se supune caserafiot’a francesa a admiratului Bouet Villaumez,
in Svedi’a si Norvegi’a, si chiaru candu o ar' sil 1
autoritarii ottomane. Nu e comicu acestu specta- că se nu pdta desbarca in tempii resbelului. Acumu
Europ’a că se primdsca, ar’ face-o mai multa din
culu ce ni lu presinta telegram’a officiale a d-lui „Morning Postu din Londou scrie, ca cu aparatulu
deferentia, si ar’ soi ce greutate nespusa ia asu- H.-Pasia? inventatu de francesulu Denayrouze, unu locotentu
pra-si. Astadi in Bulgari’a nu suntu numai bul­ Insurgenţii fugu de turci si se ascundu in de artileria, p 6te omulu ambla sub apa in orice
gari că inainte cu 500 de ani, ci suntu ai turci, munţi pentru că ajungundu acolo se se supună? direcţiune 2 6re, că se schimbe torpilele indreptan-
camu in proportiunea cumu suntu romanii cu ma­ Ce intielesu aru avd acdst’a? Au nu e mai in du-le in contra inimicului spre âlu arunca in aeru.
ghiarii in Transilvani’a, si totu asia cu multe mii dreptatita întrebarea, ca dre turciloru le va fi pos- înainte de 3 ani făcuse Denayrouze experientia in
sibilu a urmări pe insurgenţi pana in munţi? cantacombele Parisului, demonstrandu folosulu apa­
de S p a h i i (= Nemeş ember), bulgari de sânge,
Noi cari scimu, ca nici armat’a austriaca nu a fostu ratului cu aeru condensatu (condesatu) incatu potea
ddra taiati impregiuru, turciti, că si in Transilva­
in stare a urmări cu succesu pe bochesii refugiaţi lucra dmenii in aerulu stricatu alu mineloru; din
ni’a miile de renegaţi. Preste acdsta, Romani’a in munţi, avemu dreptu cuventu a nu dă credie- acea inventiune geniulu militariu francesu a inven­
nu ar’ potd bagă in Bulgari’a mai multu că 40 de mentu sciriloru de sumisiune sosite dela commissarii tatu miraculos’a possibilitate a ambla că pescele
mii de soldaţi bine disciplinaţi, simbure de armata turcesci. La t 6ta intemplarea suntu fdrte esagerate pe suptu apa că 2 dre, cea ce a atrasu atenţiunea
din t6te armele, si celu multu 100 de tunuri, pen- aceste telegrame oficiale. Asia si scirea, după care si a admiralitatii anglice. Feniciană antici inca
o bandu serba cam de 1000 dmeni, trecundu Drina inventaseră aparatu se intre sub apa, se taie funie-
truca acasa inca trebuescu trupe si tunarla. Fara
aprdpe de Ozenitza ar’ fi fostu „cu deseversire* le nailoru ancorate, inse acestu aparatu francesu
indoidla, ca diarialoru din Yien’a li se va pard a-
distrusa de catra trupele otomane si ca 6 tunuri p6te casiuna si resbelu sub mare intre scufundători
cestu numeru fdrte micu, de aceea loru le-ar’ fi si 500 pusei tramise din Serbi’a ar’ fi fostu prinse pentru strămutarea torpileloru la nai.
mai indemaua se intre cu 100 de mii si se le pla* de autoritatile turcesci. Din fontanele neoficiale
tdsca sold’a cu bani de charthia. De aceea ele -si „slavice* aflamu din contra despre succese câştigate
de catra-insurgenti, esageratiunile negresitu ca nu Avisu: DD. prenumeranti ai manualului
bătu jocu de curagiulu si de viteji’a trupeloru ro­
voru lipsi nici aci. populariu de agricultur’a practica, de Georgiu Vintila,
maneşti. n
M
Asia se scrie, ca in 6 Sept. se intemplă la suntu rogati a mai avd puciena idulgintia, ca-ci
Dabra o lupta inversiunata, unde 3 mii turci continuarea opului se va incepe drasi, inse in Pre­
La i n t r e v e n i r e a d i p l o m a t i c a , (nizami) cu cateva baterii de tunuri fura batuti de care diariu, ceea ce se va face cunoscutu la tem-
resultatulu interventiunii poteriloru in caus’a insur- insurgenţi. Turcii se fi pierdutu 200 morţi si se fi pulu seu. Asiu fi continuatu in brosiuri, ddr’ a-
rectiunei hertiegovinene n’avemu nimicu positivu. avutu mulţi răniţi, ear’ insurgenţii se fi numeratu bonanti fiindu fdrte pucini. n’am de unde acoperi
Mai eri au convenitu tramisii poteriloru, consulii, cu numai 6 morţi si 20 răniţi. spessele.
comissariulu turcescu Sever Pasia in cetatea Mastar Precandu se făcu concentrări de armata tur- Totu odata ’mi esprimu cea mai caldurdsa
si acolo eră se se stabildsca modulu impaciuirei cdsca la fruntariele Serbiei principele Milanu se multiamita pentru imbratiosiarea Cursului de gra-
resculatiloru. Scimu, ca acţiunea solidaria diploma­ dice, ca e dispusu a adressâ unu protestu fulmi- dinaritu si de economi’» casei, care se trecă totu.
tica a celoru siepte poteri numite garante a cul- nantu la marile poteri in contră osmaniloru, cari A d6u’a editiune se va contrage mai pre scurtu,
minatu intru aceea, ca s’au imbiatu a impacâ pe au avutu cutediarea a violă teritoriulu serbu la acomodandu-se recerintieloru usului scolariu si va
turci cu insurgenţii si vice-versa. muntele Stolaz. costă numai 50 cr. v. a., dra pentru cei-ce se voru
„Patru sute de ani amu fostu „Raja,* amu Milanu alu Serbiei se afla cu miniştrii la Kra- insinuâ inainte de punerea sub tipariu numai 40 cr,
fostu o turma de oi, de aci incolo voimu se fimu gujevatz pentru deschiderea solemnelă a Skupcinei v. a. Dela 10 exempl. unulu rabatu.