Page 17 - 1875-09
P. 17
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenomera ia poştele o, si r., si pe b
Făi'a, csndu concedu ajatăriaie. — Pretialu; DB. corespondenţi» — Pentru serie 0 cr»
po 1 ami 10 fi., pe 7s 3 fi, v. a. Tieri aşterne 12 fi, Tacs’a timbrala a 30 cr» da flecare pu
V, a. pe unu ann său 2 /s gslbrci rocm, snaatdrift. blicare.
J
t i-
I r . § 3, !rasio?n 16|4 Septembre j'n
jBraslovll, 15 Septembre st. n. 1875. stătu poternicu si temutu, incatu nationalitatile se declaraţii, cari suntu confirmate deplinu de infor
Camer’a ungurăsca, vediendu-se constituita, a nu mai cuteze a-si redicâ văcea si a pretinde drep maţiile particulare ale miuisteriului nostru de ex
iuceputu se pertracteza acele dintre agendele sale, turi si libertăţi, cari nu suntu de nasulu loru, fiindu terne. De alta parte, insurgintii au facutu totu
posibilulu se inlatureze responsabilitatea Austriei.
a caroru deliberare nu păte suferi amanare. Iu acele proprietatea esclusiva a cavalerescei naţiuni De ăra-ce eră recunoscutu, ca insurecti’a nu
siedinti’a tienuta Sambet’a trecuta, 11 Septembre, maghiare. Se dice, ca poterea si grandeti’a im eră o cursa întinsa diplomaţiei, si ca eră numai
s’a cetitu in plenulu adunării proiectulu de adressa, pune, priu urmare statulu maghiaru se caute a de resultatulu unei situaţii date, guvernulu nostru n’a-
prin care camer’a vine a respunde la discursulu de veni poternicu si grandiosu, ca-ci atunci noi pigmeii vea de catu se nnăsca silintiele lui cu ale celoru-
tronu. Deşi pertractarea acestui proiectu de adressa vomu fi siliţi vrendu nevrendu se tacemu si se su- lalte puteri iu scopu d’a obţină catu s’ar’ potă mai
s’a amenatu pre siedinti’a de Miercuri, adeca pre ferimu, pana atunci inse, dăca nu alfa, celu pucinu in graba pacificarea locuriloru unde ostilităţile în
cepuse. Lasara inse pe Turci’a se lucreze după
astadi, totuşi nu ne potemu conteni, a nu consacră a lamentâ totu ne vomu mai incercâ. inspirati’a ei. Principalele trei poteri dela Nordu
cate-va cuvinte intru prealabil’a lui apretiare. După ce va desbate adress’a de respunsu ca adressara numai Porţii consilii officiăse rugandu d'a
Preste totu potemu afirmă, ca adress’a de re- mer’a se va prorogă, pentru ca in 21 Septemb. se face cate-va concesii. Sa crede chiaru, ca represen-
apuusu este compusa intr’unu tonu si unu stilu, ce voru intrunl in Yien’a. delegatiunile din ambele tautii Russiei, Austro-Ungariei si Germaniei au in-
vrâ se dovedăsca mare devotamentu si alipire catra parti, spre a deliberâ bugetulu affaceriloru comune. dicatu in scurtu cele mai urgente reforme de facutu,
tronu si dinastia, si totu asiâ de mare patriotismu, După aceea camer’a se va întruni de nou si va în pentru a opri mersulu revoluţiei.
Scopulu celoru trei puteri, indemnandu Părt’a
adeca vointia si resolutiune de a aduce cele mai cepe siedintiele meritărie, adeca mai inainte de tăte se faca concesii eră, că se oprăsca conflictulu de a
mari sacrificia pre altariulu patriei intru fericirea va începe desbaterea bugetului pre anulu venitoriu. deveni generalu. Mai tăte puterile par’ interesate
naţiunii maghiare. Precum discursulu de tronu alu După calculii ministrului de financie deficitulu pre a nu se agită nişte cestiuni, cari ar’ aduce unu
Domnitoriului, asiâ si adress’a de respunsu din par anulu acest’a nu face mai multu de 27 miliăne. amestecu generalu. Itali’a mai multu de catu ori
tea camerei accentua inainte de tăte restabilirea Fiindu ca vorbimu tocmai de delegatiuni, nu care alta putere trebue se tinda la inlaturarea ace
ecuilibriului in financiele statului. Părinţii patriei va fi fora interesau a luă aici pucina notitia si d.e stui evenimentu.
maghiare sciu, ca voru intimpinâ mari dificultăţi unele espectoratiuni ale diariului „N. fr. Presse* Afara de trebuinti’a ce are d'a prelungi pacea,
cu mesurele ce voiescu a luă, spre a regulă starea din Yien’a, care se pronuncia f6rte aspru si cate- că se nu întrerupă desvoltarea resurseloru sale eco
nomice, si lucrarea restaurarei financiarie, ea se
cea disolata a financieloru, inse ei nu se voru spa- goricu in privinti’a reductiuniloru, ce ungurii as- teme de preponderanti’a puteriloru dela Nordu in
riâ de nimicu, ca-ce scopulu loru este: salvarea si căpta si voiescu se esopereze in bugetulu armatei casu candu problem’a s’ar’ resolve prin violentia.
asecurarea auctoritatii, a prestigiului si creditului, comune. „Ungurii, dice numit’a f6ia, arăta figur’a Ea scie, ca isolarea a slabitu Franci’a si An-
cu unu cuventu, asecurarea esistintiei statului ma- dualistica in t6ta goletatea sa înaintea Europei. gli’a, si ca lasate de o parte, Austri’a, Russi’a si
ghiaru. Pentru aceea dinsii dau promissiunea so- Conventiunea comerciale cu Itaîi’a nu se va potă Germani’a ar’ gas! midiuloculu d’a intărce lucrurile
lenna, ca voru votâ si acceptă tăte proiectele, ce li inchiâ, pentru ca dinsii ceru vr’o cateva miliăne de in profitulu loru. Este probabilu, ca acordulu in
se voru presentâ din partea guvernului Maiestatii pre spatele austriaciloru, ceea ce nice-odata nu voru tre cei trei imperatori n’avea de catu o base cu
totulu negativa si nu caută de catu conservarea
Sale. Yoru spriginl cu deplinu devotamentu sta- potă obtienă. Ei punu o alternativa, care prosti- acestui s t a t u - q u o in tăte punctele politicei ge
ruintiele guvernului intru res61verea cestiunii bancei tuie in afara totu organismulu monarchiei. Noi nerale. Dăr’ nu s’ar’ potă asemenea că, impinsi
naţionali si voru observă cea mai mare ecuitate la amu admoniatu pre unguri, că se nu intinda prea de a lucră pe facia, se apuce cale mai p r a c
inchiarea noului pactu dualisticu. In fine adress’a tare cord’a arcului. Admoniţiunea năstra pare inse t i c a ? . . .
Itali’a este dăr’ indoitu interessata la manii*
da espressiune bucuriei, ca deşi evenimentele din a fi fostu in daru. Vediendu ca in impregiurari nerea acestui s t a t u - q u o in ceea ce priveace con-
audalu patriei maghiare nu suntu de natura prea nefavorabile li-a successu a stărce unelG concessiuni, stituti’a territoriala a imperiului turcu; afara de
liniecitdria, totuşi Maiestatea Sa s’a induratu a pro ei au devenitu superbi si vreau acum se-si jăce ro- acăst’a a staruitu cu căldură la Părta, pe catu ’i-a
mite sustienerea păcii, de care statulu maghiaru are lulu sofisticu pana la estremitate. Dăca pre langa permisu positi’a diplomatica, de a urmă consiliele
mare necessitate. t6te aceste mai ceru si reductiuni in armat’a co eelorulalte mari poteri.*
Aceste suntu liniamintele principali si essen- muna, apoi se scia domni’a-loru, ca aici inca vomu
tiali ale adressei de respunsu. De aici se păte vedă, face totu, că se scapamu de o stare de lucruri, care B e l g r a d u , 10 Septembre. Eri in 11 Sept.
ca mulţimea cea mare a parintiloru patriei maghiare ne molestăza si prostituie. “ principele a deschisu Scupcin’a, adeca adunarea na
dechiara din capulu locului, ca va lucră la porun- Asiâ numit’a partita a independintiei Unga ţionale prin unu discursu de tronu, care mentionăze
căl’a guvernului, supunendu-se neconditionatu si or- riei s’a fusionatu dilele trecute cu partit’a din 1848, mai antaiu despre gravele evenimente ce se petrecu
besce vointiei si dorintieloru lui. Despre nemultiu- pentru că impreuna se formeze o opositiune mai in Bosni’a si Hertiegovin’a esprimendu simpatbia
mirea si lamentatiunile nationalitatiloru nice came respectabile in faci’a marei maioritati, de care dis (acestu pasagiu a fostu ascultatu cu o tăcere so
r'a n’a aflatu de demnu si cu scopu a face men pune guvernulu. lemna); amintesce in urma mai multe proiecte de
lege privitărie la afacerile interiăre; anuncia lo-
ţiune in adress’a sa. De buna seama domnii de- Cu privire la arondarea municipieloru in Tran godu’a Principelui (in aclamatiuni) si termina di-
. putati maghiari nutrescu nevinovat’a credintia, ca silvanii aflamu, ca ministrulu de interne a tienutu cundu, ca Principele comptăza pe spriginulu na-
nationalitati mai esistu asta.di numai pre territo- o conferintia cu comiţii supremi, cari petrecu in tiunei, mai cu sâma in gravele momente actuale,
riulu turcescu, si dăca acele au ajunsu a-si aretâ Pest’a, si a stabilitu principiale fundamentali, pre astufelu precum naţiunea serba totu-deauna a datu
nemultiumirea cu arm’a in mana, acăst’a in Unga- basea caror’a are se se faca proiectulu de arondare. concursulu ei in asemeni impregiurari. (Strigate
ri’a nu se păte intemplâ, pentru ca aici legea cu- Numai cu privire la unele detaiuri referitărie la entusiaste: Yoimu acăst’a).
Pas8agiulu din discursulu Tronului asupr’a e-
născe numai o naţiune, care este cea maghiara, ăra fundulu regiu si cu privire la disălverea său sustie venimenteloru din Bosni’a si Hertiegovin’a dice:
pre de alta parte chiaru discursulu de tronu da nerea districtului Fagarasiu nu s’a decisu inca. „Naţiunea năstra este neliniscita la fruntarie pe o
f
asecurare deplina, ca ceea ce se intemplâ pre pa- Cele mai mari straformari va avă se sufere fundulu parte din întinderea sa. O parte din populatiune
mentulu turcescu, aici nu se p6te intemplâ, deărace regiu. Brasiovulu, se dice, ca se va împreună cu dela fruntarie, parasindu-si locuintiele, guvernulu
Ungari’a are neaperata necessitate de pace. De cele trei scaune secuiesci si Va formă unu munici trebue a priveghiâ cu mana armata sigurantî’a pa
altmintrea nu prea regretamu, fiindu ca domnii din piu mare. Mai pre largu in nr. prossimu. triei. Populatiunile revoltate au luatu armele spre
a se apară contra abusuriloru, ne mai sperandu in-
Pest’a se ferescu a vorbi de nationalitati, pentru tr’o imbunetatire a situatiunei. Guvernulu Sulta
Ca cun6scemu proverbiulu care dice, ca de cine te nului aduna trupe la frontier’a năstra. Acăst’a
I t a l i ’ a f a c i a c u i n s u r e c t i u n e a H e r t i e -
temi, nu prea vorbesci bucurosu; si astfeliu n’a- complica situatiunea si naţiunea ne cere a luă ma
g o v i n e i .
vemu decatu se dorimu camerei maghiare, că fora suri de protectiune pentru poporulu bosniacu, care
Se scrie din Rom’a in „Independenti’a bolgica* se refugiăza la noi dinaintea focului si a palosiu-
de concursulu nationalitatiloru collocuitărie se fia
intre altele aceste: lui. Acăst’a a facutu situatiunea si mai dificila.
in stare a stabili ecuilibriulu in financie, a resălve
„La inceputulu turburariloru din Hertiegovin’a Se speramu inse, ca intieleptiunea Sultanului si a
cestiunea bancei, a inchiâ noulu pactu de impaca- uneloru diarie le-au placutu se acuse pe Austri’a, ca puteriloru garante va reuşi a gas! unu midiulocu
tiune după plăcu si asiâ nu numai a asecurâ esis- ea le-a provocatu. Guvernulu nostru inse s’a linis- spre a potoli aceste tieri si ale multiuml. Yecini
tinti’a statului ungurescu, ci a face din elu unu titu prin declaraţiile esplicite ale Austro-Uugariei, limitrofi, noi suferimu mai multu de catu ori care
