Page 18 - 1875-09

altulu din caus’a acestoru lupte periodice. Me voiu Cu imprumutulu acestu nou auctoritatile mu­ tiâra nu e stabilitate; pretendenţii la domnia de
sili dâr’ catu voiu potâ a creâ o stare de lucrări, nicipali făcură apellu mai vertosu la capitaliştii din una, nebuniile Rosiloru de alta parte nu laşa tiâr’a
care va dâ pacea Bosniei si Hertiegovinei.* locu. Bravulu primariu chiamâ mai antaiu pe cei in pace; banii daţi statului se dilapidâdia câ in
Caracteristica e scirea, ca Skupcin’a a trecutu mai de frunte creştini si evrei la conferenţia, in Turci’a si câ in Ungari’a; vomu apucă pe man’a
fara discusiune la ordinea dilei asupra unei cereri care se adoperâ a le vorbi si la interesau si la pa- nâmtiului sâu pe a muscalului, ori ca aceste dâue
de fijutoriu supuse ei de catra o deputatiune bos­
niaca si ca guvernulu -si pune silinti’a in favârea triotismu; dâra ii află grei, prepuitori, nepăsători. poteri ne voru impartf intre sene, si atunci din îm­
unei adresse moderate. Se vede, ca pressiunea ru- Promissera numai cativa, ca voru subscrie suta de prumuturile statului se va alege cenuşia si pulbere;
sâsca pentru pace e mare. mii, cincidieci de mii si asia mai de parte. Dâra deci nu damu.*
dn. Mânu, totu-odata câ bunu soldatu, -si făcuse Acesta erâ spiritulu ce domină in cercurile fi-
planulu seu de operaţiune, si asia intr’o di din Iu- nantiali din Romani’a pana după bellulu celu mare

$$r&sSovtl 14 Sept. Excellenti’a s’a dnulu liu in locu se mai caciulâsca pe plutocrati, se a- franco-germanu din 1870/1. De atunci incâce ne­
comandante militariu alu tierei L. M. C. b a r o n d e dressâ de-a dreptulu la publiculu celu mare. Ce încrederea in poterile proprii a inceputu se dispara
R i n g e l s h e i m sosi in 13 in mediuloculu nostru se vedi, in dâue dile se subscrisera cateva miliâne. intru atata, in catu nu numai tiâr’a; ci si capita-
cu scopu de a asistă la manevrele de tâmna. Omeni din poporu, professionisti, proprietari de case, l’a, si mai decurundu Craiov’a si Brail’a făcură a-
funcţionari, pana si fiacari si servitori alergara câ pellu cu bunu resultatu la creditulu cetatieniloru.
se subscrie barbatesce. „Ce este acâsta frate,* se Yeti fi vediutu din diariale de aici, ca la una
întrebară bancele si bancarii. „Iute la subscriptiuni, comuna de pre Oltu se intemplara dilele trecute
llucuresci, in Augustu. (Informatiuni ca dâca nu, poporulu ia sum’a intrâga de 8 miliâne crudimi fiorâse, comisse de unu proprietariu anume
private. Serie n6ua). Nu am prea observatu câ 900 de mii (lei noi = franci), -si asiâdia banisiorii Izvoranu, si uciderea acestuia prin justiţia popula-
diariale dela DV. se se fia interessatu de noulu la municipalitate, si cei carii au pe la noi in cam- ria (Lynch-justiz). Famili’a Izvoranu e cunoscuta
imprumutu municipale alu acestei capitale; am pri- biuri (politie), ei voru scâte si duce acolo. Prin de tirana in partea sa barbatâsca, intocma câ de
ceputu inse prea bine căuşele pentru care vecinii acâsta noi venimu si in strimtâre, patimu si ru­ ex. a grofiloru Beleznay in Ungari’a, cari pe langa
nostrii nu vorbescu bucurosu despre acelu impru­ şine, ca vomu trece ârasi de rei cetatieni, de rei alte omoruri cate au comissu, apoi au omoritu fiiulu
mutu : pentru noi inse -si are importanti’a, ceea ce patrioţi, câ la alte cateva ocasiuni.* Intr’aceea pe tata si fiiulu celuia ârasi pe tata-seu. Tatalu
se va vedâ curatu din o scurta deductiune istorica poporulu si cativa capitalişti mai prudenţi apuca­ acestui Izvoranu si socru alu d-lui 0. B., inca
a imprumuturiloru făcute in Eomani’a. Dâra mai seră se subscrie sum’a intrâga si preste aceea, si fusese ucisu de catra locuitori, carii nu află nicairi
antaiu se ne ocupamu de acestu imprumutu muni­ inca totu mai curgea. Ce se faca plutocratii? „Se dreptate in contra neauditeloru lui tiranii, precum
cipale. subscriemu precatu nu ajungu nici poterile nâstre, nu află pe atunci nici in contra cumplitului pro­
Capital’» României de si are populatiune nu­ ca-ci apoi se va face reductiune din care noi totu prietariu grecu sâu arnautu, faimosu si cunoscuta
mai circa pe parte din cata are Yien’a, dâra vomu apucă sume marisiâre. Asia pana la termi- sub numele turcescu de Cafegi-basi’a; ucisu totu
periferi’a sa este catu si a Yienei. Mulţimea ca- nulu fixu, in care au stătu listele deschise, s’au de tierani. Unchiulu acestui Izvoranu avuse in di­
seloru cu g r a d i n a s i c u r ţ i m a r i in una parte, subscrisu preste 41 de miliâne, din care 18 miliâne lele lui Bibescu scen’a cea fiorâsa cu Georgie Circa
rarimea locuintieloru in suburbiele depărtate locuri suntu dela poporu, âra restulu dela plutocrati, cari dela Cernatu, după care Circa fh aflatu cu ghtulu
numerâse numite aici v i r a n e (gâle, desierte), spa- apoi se subscriâ cu sutele de mii, unii chiaru cu taiatu, âra Izvoranu sărise pe ferâstra afara. Circa
tiulu intinsu pe langa unele beserice, gradine pu­ milionulu (Yedi listele). Acesta e pe scurtu isto- tienuse in arenda una mosiia a nevestei lui Izvo­
blice chiaru si in centrulu capitalei, explica de a- riculu noului imprumutu municipale cu 8®/ . —
0 ranu, âra acesta se încercase a sparge si anullâ
junsu intenderea ei pe unu spaţiu asia de mare. Au nu este acesta unu casu din cele mai in­ contractulu, din care causa trebui se mâra cela.
Se mai premitemu, ca terrenulu pe care este situ­ structive? Eu inse nu vreu se-i făcu comentariulu;
Izvoranu fiiulu, omorf cinci persâne, pana ce
ata capital’a, e fârte humosu, m61e, pare ca l’aru dicu numai, ca asemenea resultatu se castiga nu­
fh si elu impuscatu, apoi taiatu in bucăţi. Se fu­
fi gunoitu intr’unu seculu intregu in fia-care anu. mai acolo si numai atunci, unde si candu s’a in-
raseră nisce bani in comuna. Primariulu merge la
Ach se se apuce cineva de pavarea (pardosirea) stra- temeiatu chiaru la poporu încredere in starea lucra-
proprietariulu Izvoranu câ se’i spună casulu. Ace-
teloru si de canalisarea loru, apoi se se mire, de ce riloru tierei — res publica firma. Dreptu ca acâ­
sta’i comitte se aduca la elu pe unu june, care stă
in stratele cele mai frequentate cbiaru pavagiulu sta încredere se manifestase si in anulu trecutu cu
in prepusu de furtu. Prostulu de primariu ascultă
de petrii cubice se cufunda, se desface asia, in catu ocasiunea prefacerei datoriiloru flotante ale statului
si duce pe teneru la acelu tiranu, in locu se’lu dâ
la fia'care 3—4 ani se arata necessitatea de repa­ in renta, care inca stau prea bine la bursele eu­
in man’a justiţiei, dâca credea, ca are temeiuri de
raturi radicali; totu asemenea canalele subterane se ropene.
ajunsu. Izvoranu bate si torturâdia pe june pana
cutriera, se infunda sub sguduiturele de di si de „Capitalulu este fricosu; elu se trage câ mel-
’lu omâra; după aceea apucandu pe o sâra mai
n6pte ale miiloru de cara si trasuri. Canale, pa» culu in casuti’a sa, la suflarea ori-carui ventu mai
mica a lui, o ucide si pe aceea intre torturele cela
vagiu, curăţirea strateloru, regularea Dembovitiei, rece, sâu incai se scumpesce infricosiatu, si atunci
mai barbare, care se potu asemenâ numai cu cele
politi’a sanitaria si de securitate publica, reparatu- vai de pelea celui ce are trebuiatia de bani străini.
din 1868 dela Marasiesci, candu cu furarea unui
rele edificieloru municipali, tienerea in stare buna Acesta este unu adeveru probatu prin experient'*»
gropu mare de galbini dela deligeanu. După ace­
a gradineloru publice, expropriarile, regularea pia - de tâte dilele.*
ste tiranulu omâra si pe tatalu teneriloru. Acumu
tieloru de vendiare, hallele, subvenţionarea multe- Romani’» pana erâ dâua principate, nu avea
nauculu de primariu -si ia anim’a ia dinţi si se
loru sc61e elementarie si primărie din capitala, nici o trebuintia de bani împrumutaţi, ca-ci se in-
incârca se pună man’a pe tiranulu ucigasiu; acesta
plăţile suteloru de funcţionari si sierbitori etc. tendea numai pana unde’i ajungea plapom’a, sâu trage si ucide pe unu dorobantiu. Acumu urmâdia
costa sume considerabili chiaru si in casu candu nu vorbindu mai respicatu, ca-ci cei doi protectori de
una din scenele cele mai selbatece. Yediendu Iz­
s’ar’ fi intemplatu de locu dilapidatiuni si execu­ atunci nu le suferea se intreprinda nici o reforma
voranu ca vine satulu asupra lui se inarma cu re­
tări de planuri absurde. Acâsta capitala nu avuse si ameliorări mai mari, nici armata mai numerâsa,
volvere si puşca, poruucesce doicei sale câ se âsa
nici odata moşii si robi, câ multe cetati din Euro- nici marina, nici scâle mai multe si mai bune, nici
cu copilulu in braţia alaturea cu elu, ca-ci atunci
p’a si anume câ cele din Ungari’a si Trausilvani’a, institutiuni europene pe care nu le cunoscea rusii
sătenii nu voru cutediâ se traga in elu, câ se nu
pentru câ se ia dela stătu desdaunari cu sutele de si asia mai departe. Asia bugetulu tierei se in-
omâre fiintie inocente. Doic’a se oppuse cu ener­
mii si cu miliânele; numai in urmarea secularisarei chiâ de regula cu cate unu plus moderatu. Numai
gia, âra elu o batfi si pe aceea de mârte, apoi se
averiloru besericesci a castigatu in radi’a (Rayon) pe tempulu invasiuniloru străine se facea cate unu
încercă se scape inpuscandu in drâpt’a si in stang’a,
sa cateva locuri, pe care a voitu se i le lase sta- imprumutu de cate 3—4 miliâne lei vechi, care
dâra curundu fă culcatu la pamentu salbaticulu
tulu. Din aceste se potu explică si grelele accise apoi se si platea in cate 5—6 ani. Dela 1859
tiranu.
aruncate pe populatiune, si împrumuturile munici­ incâce Romani’a recunoscuta si priimita, cumu amu
In aceste momente ne aducemu amente de fio»
pali. Populatiune» care Vedea bine ca se innâca in dice, in societatea staturiloru europene, trebuea se
râsele tiranii ce comitea intre alţi fanarioţi, prin­
pulbere, ca cade in bălti si norâie, ca măre de pu­ se presente asia, in catu se probedie in fapta, ca
cipii Demetrius si Thomas, fraţi ai lui Oonstantinu
tori cumplite, ca se innâca prin inundatiuni, ca -si ea meritase a fi primita in acea societate marâtia.
XI. sub care a cadiutu Constantinopolea (1453).
sparge capulu si -si fraDge âsele pe intunerecu, ca Dâra institutiunile acestea, dâra civilisatiunea costa
Anume diavolulu Thomas merse cu crudimile sale
e in periculu de a fi tocata in capu prin făcătorii bani mulţi, âra populatiunea, afara de cea rurale,
asiâ departe, in catu pe cativa consângeni ai sei ii
de rele, in a dâu’a generatiune, dela 1830 incâce, nu erâ dedata la contributiuni. Asia indata in anii
omorf prin fâme, âra la unu cumnatu ei taiâ mai
incepfl se pricâpa, ca cine-si iubâsce viâti’a, sane- de antaiu ai domniei lui Cusa se facil apellu la ca­
antaiu manile, nasulu si urechile, apoi ei scâse si
tatea si averea, n’are in catrau, cauta se contribue. pitalurile din tiâra pentru unu imprumutu numai
ochii, precum se scotea odeniâra si Ia fii si nepoţi
Dâra contributiunile nu se potea incarcâ totu numai de vreo diece miliâne. Cu mare greutate s’au scosu
de regi in Ungari’a. Tirani’a bizantina a fostu
in spinarea generatiunei presente, ci trebuieâ se în­ cateva miliâne 1. v., daţi câ de pomana. Candu
totu-deauna din cele mai rafinate, si au mai remasu
carci si comptulu celoru venitârie, adeca se iai bani cu imprumutulu Oppenheim dd. capitaliştii din tiâra
multe urme dintrens’a intre romani si greci, bul­
imprumutu. Celu de antaiu se făcuse cu chiu- cu priviră cu sânge rece, cumu se contrase acela cu
gari si arnauti româniţi dincâce de Dunăre.
vai in dilele lui Cusa; âta inse, ca charteile de 18°/ sâu calculandu exactu, cu 21%- Adeveratu
0
acţiuni stau bine, preste ale pari, si losurile care scandalu. Si cu ce se excusâ pe atunci capitaliştii
se tragu, se si platescu regulatu, din tiâra? „Ne este frica,* dicea ei, „ca in acâsta