Page 19 - 1875-09

SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. a gramaticei romane de reverenti’a sea par. T. cari 5000 lei n. au produssu deja 400 1. n., pro­
R A P O R T U Cipariu; descriptio Moldaviae de Cantemiru, si an­ cente peno la 1 Juliu 1875, si asiâ acumu socie­
tatea possede unu fondu de 316,000 1. n.
presentatu de delegationea societatei aeadmice nalile societatei peno la sessionea d’in urma, s’a
române la deschiderea sessionei d’in 16/28 Au- espeditu la urmatoriele institute: Academi’a de Primiţi, Domnule Presedente, assecurarea pro­
gustu 1875* belle littere d’in Pariau, societatea geografica d’in fundului meu respectu.
Domni Membri! ’Parisu, academi’a regale d’in Berlinu, academi’a de Cassariu And. A d a m e s c u .

Delegationea societatei academice române vine scientie d’in Petersburgu, academi’a d’in Vien'a, Din analele societăţii tom. VIII.
se espuna, in punte principali, resultatele actionei academi’a din Pest’a, societatea de scientie d’in
ei in tempulu annului incetatu, cumu si situationea Oopenhag’a; câte unu essemplariu d’in celle men­
fioantiaria a societatei peno la 1 Augustu 1875, ţionate mai susu, cumu si câte unu essemplariu S a b e s i u , 7 Septembre 1875.
sitv .tione, care se pote vedâ mai lamuritu d’in d’in traductionile de bello gallico si d’in Tacitu
Evenimentele la noi se succedu cu repediune
tabellele de compute presentate de domnulu Cassariu s’au espeditu si la institutele urmatorie: Institutu nevediuta. Unele sunt mai multu, altele mai pu-
si aîlaturate pro longa acestu reportu. de archeologia la Rom’a, bibliotec’a universitatei cinu interesante pentru noi. Despre nobil’a ten-
I. Asupr’a lucrariloru, pentru a caroru easecu- d’in Clusiu, bibliotec’a arcbidiecesana d’in Sabiniu, dentia a intieleptului guvernu magbiaru, de a

tione societatea a leuatu mesure in sessionea trecuta cumu si la Onor. domni membri onorari ai societatei maghiarisâ cu poterea t6ta lumea, neci aici nu se
mai indoiesce neci celu mai babiloricu activistu. Nu
si in unele d’in celle precedenţi sessioni, delegatio­ nostre: Baron d’Avril, Ubicini, Ruscalla, Lasteyrie,
e mirare dâra, dâca ici colea se mai desvâlta pu-
nea are onore a espune: Em. Egger. Inse numai de la acestu din urma, cintica reactiune contra assemenei acţiuni a energi­
1. D’in operile puse cu premie la concurau, si de la academi’a regale de scientie d’in Bprliuu cului guverniu cutropitoriu de limbe.
au pervenitu, in tempu convenitu si cerutu, la cance- s’a acceputu respunsuri in termenii cei mai onorifici Eri a sositu aici superintendentele Dlu Dr.
lari’a delegationei sâpte manuscripte, si a nume: pentru junele nostru institutu. Teutsch pentru a face visitatiunea canonica a deca­
a) Unu manuscriptu asupr'a partei synthetice 7. Bibliotec’a societatei s’a inavutitu cu unu natului evang. luth. subsilvanu. Inaltulu demnitariu
a grammaticei, portandu devis’a: numeru de 181 volumini, d’in cari 93 comparate, condusu d’unu modesta banueriu si insocitu de mai
multe carette, implute cu preuti si epitropi primari
„ L i t t e r a s e r m o n i s f i d a m i n i s t r a m e i * âro 88 donate de On. Domni Al. Odobescu, D.
a descalecatu la preutulu sassescu d’aici, unde in
b) Unu manuscriptu de traductione „Tiberiu Sturdza, B. A. Urechia, Baron d’Avril, Bas. Ales-
publicu fh intempinatu de băieţii si băietele sc6le-
Gracchu* d’in Plutarchu, portandu devis’a: w? sandri, Em. Egger, P. Branu, Y. Russu, G. Baritiu, loru lutherane si d’o cununa de cetatiani cu ova-
dftoXoiro xat aXXoţ, oVtg rotaura ye p A Romanu, Tacbe Andreianu, J. Cratiuuescu, Episc. tiuni de bucuria.
Se observa inse co acestu manuscriptu a venitu Melchisedecu, A. T. Laurianu, Dr. A. Fetu P. Poni Dlu senatoriu Huttern i adresă unu discursu
in urm’a concursului publicatu la 1873, si remane Ferd. de Lastegrie, Gr. Stefanescu si P. Aurelianu, bine compusu in numele besericei si alu poporului
prin urmare la appretiarea societatei, dâco se mai B. Jonascu, Officiulu statisticu si Redactionile a sassescu.
pote leuâ la essaminare. 12 diarie. Superintendentele, eruditu, si barbatu plinu de
c) Patru manuscripte de traductione d’in Titu Mai allesu Domnulu commembru onorariu viatia, respunse in cuvinte alese si bine întocmite,
Liviu, portandu devisele: Baron d’Avril a indetoratu forte societatea prin svatuindu intre altele poporului sassescu: se se
acomode tempului, se fia prudentu si se se r6ge,
а) „Bellum maxime omnium memorabile.* pretiosulu donu ce a facutu bibliotecei nostre de ca-ci diu’a din urma este inca departe.
j3) „Neque indignetur sibi Herodotus aequari unu elegante essemplariu d’in lucrările topograpbice Scurtu primirea a fostu însufleţită si demna
T. Livium, cum in narrando mirae jucunditatis essecutate la gurele Dunărei. de unu barbatu alu lucrului si alu sciintiei, de unu
clarissimique candoris, tum in contionibus supra II. înainte de a trece la situationea finantiaria fiu sinceru devotatu causeloru sassesci, cum este
quam euarrari potest eloquentem;....................... affectus delegationea cu profunda dorere a aduce la connos- Dlu Teutsch nantiunii sassonice din Ardealu.
quidem, praecipueque eos, qui sunt dulciores, ut centi’a societatei încetarea d’in viâtia a generosului La Trecerea hotareloru Sabesiului clopotele
petrecura ospele pana la loculu descălecării, si şco­
parcissime dicam, nemo historicorum commendavit donatoriu Generariulu Const. Nasturellu-Herescu larii, intre care diumetate romani, strigau la co-
magia." Q u i n t i l i a n u s . care s’a intemplatu pre neaşteptate in ultimele dille
mand’a docentiloru vivate frenetece.
y) „Dant tela locum, flammaeque recedunt.* alle annului espiratu. Membrii societatei resedenti
Reconosciinti’a meriteloru si a conosciintieloru
Y i r g i 1 i u s. in Capitale au insocitu la mormentu restele mortali este fromdsa virtute, o stimamu si respectamu la
б) „Antiquos aestimo romanos, eorumque prae- alle repausatului, si secretariulu generale a pronun- ori cine, inse numai pana atuncia, pana candu nu
cepta semper sequi tendo.* tiatu unu scurtu discursu in laud’a demnului cuprinde in sene vatemarea altoru-a. Intemplandu
se acâsta, numai de catu acea virtute perde din
d) Trei fascicle de traductione d’in Filippicele patriotu. Una epitropia numita de primariulu
\al6rea si pretiulu ei si autorii schimositori se de*
lui Cicerone pentru cari, in sessionea trecuta, s’a capitalei (conformu legei communale), in personele
grada, contribuindu la mutilarea valdrei virtuţii.
premiatu lucrarea domnului Dem. A. Laurianu. DD. Const. Mânu, protopopulu Theodorescu de la
Este conoscutu si superintendentele a dechîa-
2. Annalile societatei au essitu de sub typariu Sanfa Yinere, si A. Treb. Laurianu, membru socie-
ratu, ca elu a venitu in officiu b e a e r i c e s c u -
in numeru de 17 colle, pentru co in acestu volume tatei academice, a facutu passii necessari spre a s c o l a r i u. Deci, credu, aru fi fostu cuviintiosu,
a cautatu se intre pre de una parte, memoriulu intrâ in possessionea averei lassate prin testamentu cfl vorbitoriulu intempinatoriu se fia remâsu la
On. Do unu Dem. Sturd&a asupr’a effigieloru certoru de repausatulu. indatenate laude proprie, si se nu fia resuscitatu si
principi romani, âro pre de alfa, istori’a de una III. Ce se attinge de starea materiale si finan­ indatenatele invective gretiâse despre elementele
suta de anni a unui regimentu romanu de On. tiaria a societatei, ea se pote resume in urmatoriele străine si alte d’aceste, pentru ca Dlu Teutsch le
scie mai bine, fiindu ca mulţi chiaru dela Dsa le-
Domnu O. Baritiu. date numerice: au invetiatu.
3. D’in lucrarea principale, d’in dictionariulu 1. Intrare: lei 109,968.78; ero venituri iei <o.<oo Nu este meritu neci onorificu a eshalâ a supr’a
2. Essire 81,148. 59 — Spese 47.943 80
limbei romane, a essitu de sub typariu atâtu câtu elementeloru străine, caroru leati legatu manile si
De unde raniţa f 2g g26 19
se si prevediusse cu medie pecuniarie prin budgetu, unu eseedente l ’ 28.825 19 inclestatu gurele in atate sute ani.
si a nome 40 de colle, cu cari acâsta lucrare a Tabellele aîlaturate lamurescu tote detaliele Curagiulu doveditu, de a pune in ferestrele
adjunsu peno la litter’a S, si in parte peno la operationei finantiarie. sc61ei flamure sasseci, contra ordinatiunii ministe­
coventulu Soda. Presedente A. Treb. L a u r i a n u . riale, este mai multu câ catu am asceptatu. Inse
4. Nu s’a primitu inse la delegatione neci Secretariu generale J. C. Mas si mu. dâca vedemu, ca pre basea vechieloru prerogative
ruginite se comite abusu cutediatu, acâst’a apoi ne
una soire despre statulu celloru alte lucrări, a caroru indignedia si cu totu dreptulu revolta in noi sentie-
essecutione societatea, in sessionea trecuta, proiectasse R e p o r t u l u C a s s a r i u l u i mintele pacinice.
se se faca in cursulu annului incetatu. Remane Am vrâ se scimu, ca cu ce dreptu s’au co-
Domnule Presedente!
dâro ca societatea se accepte dela sectionile respec­ Cu respectu am onore a dâ relatione de starea mandatu „Zt-hurile meseriasiloru spre intempinarea
tive scientie despre aceste lucrări, cari sunt: a) unu finantiaria a societatei academice, precumu se afla superintendentelui in caletori’a sa beser. scolaria,
inceputu de revisione a dictionariului; b) typarirea la 1 Augustu 1875, pentru care ve allaturu aci candu intre măiestrii se afla nunumai sasi, neci

d’in traductionea descriptionei Moldaviei; c) typa­ doue tabelle înregistrate la No. 33 si 33, unde se numai evang. luth., ci si unguri, romani de d’osebite
arrâta detaliatu tote operationile, adeco: confessiuni..
rirea uDei parti d’in traductionea istoriei imperiului
Tabellu I arrâta summele intrate si essite dupo Cu ce dreptu s’a comandaţii unu territoriu po-
ottomanu de principele Dem. Cantemiru; d) litho- litiale in servitiulu dspelui besericescuî
ordinile in scrissu alle onor. delegatione, de la
graphiarea monumenteloru d’in museulu statului; e) Tote aceste sunt abusuri, cari si-au radecin’a
1 Augustu 1874 peno la 1 Augustu 1875.
typarirea traductionei lui J. Cesare de bello civili. in vechiele închipuiri, in cari si asta-di traescu mulţi
Tabellu II comparativu, arrâta budgetulu vo-
5. Onor. commembru J. Ghica a communicatu tatu in sessionea anului 1874, si situationea bud- fraţi sassi.
delegationei unu discursu de receptione cu dorenti’a getaria peno la 1 Augustu 1876, care da la veni­ Potu veni sute de episcopi neluterani, aceloru-a
de a se tramitte Onor. domnu M. Cogalnicianu, care turi lei noui 76,768.99 iŞro la spese lei noui nu se voru face astfelu de intempinari ex offo.
se benevoliesca a se insarcinâ cu respunsulu. Dele­ 47,943.80, lassandu unu eseedente de lei noui Aceste le-am amintitu, pentru câ fraţii sassi
28,825.19; se nu crâdia, ca sunt in acele dile de mămăligă
gationea n’a intardiatu a face acâsta communicatione,
Pre longa aceste-a se observa co fondulu so­ cu lapte, in cari, după Dlu Teutsch, in aceste parti
6. Dupo invitarea societatei academice d’in
cietatei, care constă in annulu trecutu d’in 300,000 si paserile au fostu sassesci si cantau sassesce.
sessionea trecuta, câte unu essemplariu d’in typari-
lei n. 300 obligationi dominali si unu bonu de S’aude, ca in contra alegerii lui Kâllay in
turele societatei academice romane: primulu volume tesauru de 10,400 1. n., prefacundu-se âcestu bonu cerc. II d’aici s’aru fl protestatu la diet’a ungurâsca
d’in dictionariulu limbei romane, partea analytica ini obligationi, s’au adaussu cu 16,000 1. n., dintre din mai multe motive insemuate.