Page 2 - 1875-09

rogamu pre toti ceilalţi slavi, ori unde voru fi, se cuiloru *). Afle dn. Tisza din fontani authentice, este lucru necalificabile a face publicului chiCâiie
ne ajute, câ se p 6ta dice catu de curundu: A fostu ca avemu aici nu numai secui ardeleni cu miile, ci cu paspbrtele din caus’a secuiloru. Aduca-si aminte
odata o raia turcbsca. si maghiari c u r a ţ i veniţi din fundulu Ungariei ca pe tempulu dietei din a. 1842 brasi amblâ se’i
In genere cereinu ajutoriu dela fia-cine, f a r a propriu dise, in catu stamu si noi la mirare, cumu oprbsca; dbra secuii le spuseră verde in dieta, prin
d i f e r i n t i a , d e c r e d i n t i a s i d e n a ţ i o n a l i ­ se p 6te, câ chiaru maghiari (mai vertosu professio- deputaţii loru, ca v o r u v e r s â s â n g e s i t o t u
t a t e , dela fia-care omu onestu, care pretiuesce li­ nisti, cumu: fauri, locatusi, zidari, lemnari, cismari s e v o r u d u c e . (Vedi actele dietali de atunci).
bertatea si stimbza dreptulu. mulţime, croitori etc.) se strămută din „Canaanulu Sub absolutismu secuii omorira mai mulţi gendarmi
In sperantia, ca rogarile nostre nu voru remanb Europei,* din „Extra Hungariam non est vita," si finanti, carii le-au stătu in drumu. Inca numai
fara resultatu si ca ni va veni ajutoriu de ajunau in acbsta tibra locuita de „valachi selbatici, hoţi si una despre secui. Mulţi din cei carii vinu aici câ
dela b in e n i o n e ş t i d i n l u m e a l a r g a , talchari," cumu se exprimase catra mine unu omu secui, nu suntu secui de sânge, ci suntu romani de
asteptamu a j u t o r i u l u g r a b n i c u p r e c a m - de nimicu dela Briton, cu care am caletoritu in cei secuiti acolo, renegaţi câ vai de ei; aceştia apoi
p u l u d e b a t a l i a . Martiu la Ploiesci. Se nu crbdia d. Tisza, ca toti se si romanescu In patru cinci ani cu ele cu totu.
ar’ fi vagabundi cati vinu aici fara pasportu, sbu Sărmanii, ii trage natur’a la sângele loru. Acuma
In Hertiegovin’a, 19 Iuliu v. 1875 Sofronije
ca le expira pasportulu. Medici, apothecari, pro- destulu despre emigraţi.
S p r e m u igumenulu monastirei Zavala, Diordie
fessori, ingenieri, professionisti, cu sutele, bmeni Ce dice lumea pe la DV. despre revolutiunea
R a d u l o v i c i u de Mostare Vucko Vuk e t i c i ■,
prea de trbba, n’au de locu pasp 6rte, dbra au ca- din Hertiegovin’a si Bosnl’a? Cei mari ai DV. mai
Dioko Diurtovici din munţii de Trebinie. Mich.
petaiu si inca adesea prea bine asternutu. Avemu au pofta se sfarame pe nationalitati ? Aici lumea
G r u t i c i T r i p k o G r u b a c i c i de Nevesinje,
si venturatiei destui, pe cari’i ’iamu da bucuroşi inceph a se ingrijâ, si cei carii inaiute de acbsta
Mujo B r s t i n a din cerculu St ol a cu."
dlui Tisza, si deasupra pe berbanii nostrii; dâra pe strigă si batjocorieâ, ca „ce atata jocu de-a soldaţii,
Acum, după ce din tbta slavimea vecina, chiaru
cei cu capetaiu cumu so’i dai ? Legea fundamentala si ce atatea mili 6ne versate pentru armata," acum
si din Buda-Pest’a alergara juni apţi de arme si
a României din 1866 tiene curatu, ca aici t o t i începu a deschide nisce ochi catu cepele.
conducere la campuiu liberării fraţiloru loru con-
s t r ă i n i i trebue se se bucure de aceeaşi protec-
nationali, după ce insurectiunea a pusu in mişcare ^r’ ti-am scrisu prea multu. ]5rta frate, ca
tiune a legiloru si auctoritatiloru publice cu respectu asia o patiu totu-deaun’a, candu me inbuldiescu ata­
Bosni’a, Croati’a turca si Albani’a, dupace Serbi’a
la persba’a, averea si honbrea loru; bra codicele tea cestiuni si candu vediu lumea atatu de agitata. —
si Muntenegru abia se mai retienu dela concurgere
penale nu sufere se fia tractatu de vagabundu ni­
spre ajutoriu, br’ insurgentiloru se tramitu arme
meni, decatu numai in urmarea unei sententie ju­
si ajutbria mereu din tbte tierele in vecinate, Turcia
decătoreşti. Din cartellulu austro-romanescu in- Itucuresci, 13 Augustu v. 1875.
cu siovairea nu va mai potb stânge foculu insr •-
chiaiatu in a. 1867 inca nu vei scbte altuceva,
gentilom. Dumineca, 10 Augustu curentu, s’a urmatu
decatu obligarea reciproca de extrudarea criminali-
Acum cousulii potenloru nordice s’au dusu din ceremoni’a punerei petrei fundamentale a C a s t e ­
loru si desertoriloru. Din aceste urmbdia, ca mi­
Ragusa la Mostar, unde se voru intelui si cu celu nistrulu de interne ar’ calcâ legile tierei in modu l u l u i P e 1 e s i u, ce se construesce de I. S. Dom-
francesu si italianu, câ se domolbsca pe insurgenţi, flagrante si ar’ învolbură in contra sa chiaru si pe nitorulu la Sinai’a.
câ mediatiunea poteriloru se nu fia impedecata a corpulu legislativa, dbca ar’ face pe voi’a ministru­ După terminarea sântei liturgii, I. I. L. L.
sili pe Turcu cu buu’a la reforme radicali de civili- lui Ungariei. Dbra se mai cere dela ministeriulu Domnulu si Dbmn’a, precedaţi de clerulu monastirei
tate si la egale indreptatire a tuturoru supusiloru romanescu, câ prin granitiarii sei se oprbsca trece­ si insocite de pers. curtiei, de d. princ. Dimitrie Ghic’a,
in imperiulu turcescu. Lupt’a inca decurge si rea celoru lipsiţi de paspbrte. Apoi ca aceia nu presiedintele adunarei deputatiloru, cu famili’a sa.
armat’a turca a ajunsu la Mostar numai cu versare trecu nici diu’a, nici pe la nasulu granitiariloru, ci d. George Cantacuzino, ministru de finantie, d. Ge-
de sânge. Cetinje inca n’a cadiutu in manele in- trecu pe sute de poteci, cunoscute f 6rte bine secui- orge C. Filipescu, agentu diplomaticu alu tierei pe
surgentiloru, de care e incungîurata. Gener. loru si romaniloru. Cumu au trecutu din cbce, ei langa curtea de St. Petersburg, d. C. Latiescu,
Stratimirovics cunoscutu din 1848 din campani’a stau sub protectiunea legei, numai se nu fure, se prefectu alu politiei de Iassi, care se afla la Sinai’a,
cu croaţii in contra maghiariloru, s’a pusu in capulu nu insiele, se nu se bata câ orbii, precum făcu de d. prefectu alu judetiului Prahov’a cu soci’a sa si
insurgentiloru din Hertiegovina si cu 10 mii insur­ multe ori pe aici. Emigraţii inse mai au si alţi de numeroşii asistenţi veniţi aci dela Campin’a,
genţi vre a taia calea armatei turce la Novibazâr. protectori, adeca pe acei patroni, cari’i primescu in Brasiovu etc., au mersu la loculu de constructiune,
Adaugemu la cele de susu, ca si in diet'a curţile si servitiulu loru. Indata ce se afla in ser- unde unu umbrariu frumosu decoratu cu drapele si
Croaţiei din Agramu deputatulu Macanec a iuter- vitiu, nu mai suntu vagabundi, bra patronii si pa- cu cov 6re se ridicase in pregiurulu petrei funda­
pelatu pe banulu Croaţiei, dbca e gat’a a cere dela trbnele au mare lipsa de lucratori si sciu se’i scape mentale. O compania de infanteria cu music’a erâ
dieta indemnitate de 100 mii fr. de ajutoriu pen­ de ghiarale politiei, Cunoscu destule case bune, asiediata in bataia in faci’a umbrariului, langa den-
tru fugarii hertiegovineni si bosnieni, si pentru vin- unde toti servitorii si tbte servitbrele şuntu dela sulu si pe tbte înălţimile din pregiuru se îndesă o
dicarea celor j laniti. Ma si in adre 3s’a la cuven- Ar d e a l u , diu care cei mai puciui au paspbrte. mulţime de bmeni, compusa din lucratorii Oastelu*
tulu l6 trouu se dede expressiune ingrigiarii din Mulţime de flăcări (birjari) suntu secui asiediati aici lui, alu cărui numeru se urca la 300—400 si din
partea turburariloru vecine. — cu casa cu mbsa; mulţime de secuience ae mărită locuitorii si sătenii de prin pregiuru, in haine de
după asia numiţi sergenţi, adeca soldaţi de politia, serbatbre, ceea ce contribuiâ a dâ acestei serbări
foşti corporali si sergenţi in armata**), cumu si unu caracteru deosebitu de veselie si de anima-
JSueuresci, 18/6 Augustu. (Informatiuni după pompieri. tiune.
private. A dbu’a seria). ( C a p e t u . ) La brele 10 precise, I. I. L. L. Domnulu si
Eu am intrebatu pe unu mare numeru de se­
Vediu, ca ministrulu Tisza incepb se faca mari cui si’i intrebu la tbte ocasiunile, pentru ce vinu Dbmn’a cu cortegiulu descriau mai susu sosindu la
dificultăţi cu darea de paspbrte. Consulatulu de aici, de ce nu mergu pe la orasiele uuguresci. îmi loculu de ceremonie, s’a inceputu serbarea prin ser-
aici a primitu instructiuui -câ se se pună in coin- e greu se’ti scriu ce respunsuri ’mi dau. Cei mai viciulu divinu, obicinuitu in asemenea impregiu-
tielegere cu ministeriulu de externe si prin acesta mulţi din ei au fostu asia numiţi dileri (inguilini, rari, care se celebră de superiorulu monastirei
cu celu de interne, dela care se cbra din nou re- zsellbrek) si curialisti, adeca lucratori de aceia, pe Sinai’a.
mitterea preste fruntarie a toturoru suditiloru austro- carii „domnii" dv. ’iau datu afara din casele loru Candu se termina sfestani’a si pe candu cle­
unguresci lipsiţi de paspbrte, sub titlu, ca ar’ fi si ’iau lasatu fugari pe pamentu. Ce se faca unii rulu oficiantu merse impregiurulu teinelieloru spre
vagabundi. Ce e dreptu, transmigrati incbce fara câ aceia in Ardealu? Se muncbsca la „nemeşi?" ale stropi cu sant’a aiasma, music’a militară cântă
rugatiunea. După aceea, se incepit ceremoni’a pu­
paspOrte sbu cu paspbrte expirate de multu se afla Ur’a si resbunarea nu’i laşa. De aceştia se afla cu
cu miile, din carii politi’a invitata de consulatu miile. Aici, dbca nu suntu beţivi, ’si castiga in nerei petrei fundamentale.
prinde preste anu destui si’i tramite la urm’a loru; cate 5—6 ani atata, in catu ’si potu cumparâ sbu Principele Dimitrie Ghic’a dete atunci cetire
dbra mai toti suntu scosi prin unu passu numai câ totu aici, sbu in Ardealu casa, gradina si cate dbue urmatoriului hrisovu domnescu de fundatiune:
se se reintbrca prin altulu. Cu tbte acestea con­ trei pamentiele. Dn. Tisza se nu se mire de acbsta CAROLU I,
sulatulu si agenti’a -si făcu detori’a; reclama ne- migratiune, ca pe secui aristocrati’a loru ii sc 6te Din gratia lui Dumnedieu si prin vointi’a naţionala,
incetatu, cu sutele, candu din contra transmigrarea din tibra in modulu susu aratatu, Audiu ca mai Domnu alu Komaniloru,
de aici incolo si reclamările auctoritatiloru roma­ suntu vreo diece mii de processe urbariali pendente. La t o t i d e f a c i a s i v i i t o r i s a n e t a t e ;
neşti dela cele uuguresci abia ajungu la numeru de Ce dice d. Tisza la acestea ? Dbra credi dta, ca Astadi, Dumineca, la 10 Augustu 1875, Noi
douedieci preste anu, si acelea privescu mai multu acuma secuii au inceputu a trece si preste Dunăre! Carolu de Hohenzollern, Domnu alu Romaniloru,
numai individi fugiţi pentru crime comisse pe ter- Ii afli pe la Rusciucu, Silistri’a, Macinu. Asia dbra in alu trei-dieci si sieselea anu alu nasterei Nbstre
ritoriulu României. Dbca ministrulu Tisza cere câ dimpreună cu Elisabetha Domn’a, scump’a Nbstra
se fia tractati câ vagabundi toti austro-ungurenii *) A venitu si la Brasiovu catra camer’a co­ socia si cu adiutoriulu celui a Totu-Puternicu, am
cati n’au paspârte, apoi fia securu, ca numerulu a- merciale intimatu ministeriale sub nr. 674 de dato pusu temeli’a C a s t e l u l u i P e l e s i u , pe mosi’a
22 Iuliu 1875 in acbsta causa, câ se db informa­
celora trece preste douedieci de mii, cei mai mulţi Nbstra P e a t r ’ a - A r s a , in vecinătatea sântei mo-
tiuni exacte despre acbsta migrare. Red.
fugiţi de recrutatiune, sbu pentru delicte si crime. nastiri Sinai’a, zidita la anulu 1695, de catra spa-
**) Prefectur’a politiei din capitala are la dis-
Audimu inse si vedemu din diariale din Pest’a, ca positiunea sa 2 escadrbne de gendarmi călări si tarulu Mihailu Cantacuzino.
dlui Tisza’i sbca sufletulu mai alesu din caus’a se- pare-mise 500 sergenţi pedestrii. — Clădirea acestui Castelu s’a inceputu in anulu