Page 21 - 1875-09

ohse I, n

jpinsa Sjjleaiii j^^insun j iellne
ipift <&>|S| >gO
ILn ■iui^i \ i a ! -auA
1 fllli WMtMM
utadaoi kammu & 8\o\ .ola eijeiq &>mJ js’hqlii ,«3 î(I £98 o in’fc eiiah
• Qazet’a ese de 2 ori: Joia si Dumineca, Se prenmnora la poştele c. ei r., si pe la
;
Fdi'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: ii mirai&ii WWHM DD. corespondenţi. ~ Pentru serie 8 or.
pol annlOfl.,po Vfr-3fl.,via. Tieriesterne 12fi. AAAsSIIe Taca’a timbrala a 30 or. de flacare pu-
1
v, a. pe tmu ana eda 2 /* galbini mon, sunatdria. ,, . . blicare.
VT)Ktr 'gŢTlf'JWt SD 19 * ffTOimO B10 (03)01 £TOl UlDflASSOlA (nmc 'uniune
~—- '■%..... T ' f 1 r ■ ■ ! . . . . . . . . . • ■ ' f : — f ~
.inolaeum uluhtttls enq j eseob Braslovn 19|7 Septembre fi'jîJi/n
".i.V .'iYir.inrf,,,, n.... L__________— ...... __
fimi7q m «hbu«m no âieimin eT a eb eiiaii i ej-L&T .; amim c.jt .ejâiritobsioiii uJîoI, ha i-ua.efi)
popularitate in tiera, ci voru deveni cbiaru odioşi comercialu-politicu, ci vomu redobândi si alte avan-
X&rasiova, 18 Septembre st. n. 1875. si trădători de patria si naţiune, dra ddca voru pledă tagip, ce le-am datu unguriloru la anulu 1867.“
anq n «Koi/îqînreb âiee Inc'ieiil eiafiviios iT-fl’ţ
Ou privire la plănuia, de arondarea .municipie- pentru reductiune, voru perde grati a ăi favorulu I n ş u r e . j B t i u n e a d i n H e r t i e g o v i -
;
j ’ r , 4, p ,; jf!'
lo.ru in. Transilvani’a, despre care feceramu men­ domnuoru din Yien a si nu voru potd ajunge cu­ n ’ a s i B o s n i ’ a n u s e curma, chiaru din Con-
ţiune in nr. precedentu, venimu. a mai inrşgistrâ rendu la guvernu. Situatiunea este, ce e dreptu, , •. ,, stantinopole se scrie, ca in 6—9 Sept. insurgenţii
.nu'ioul inpi8eo* ,e .«bqri w, 1 v. ■
urmatăriele detaiuri, ce le., aflamu in officiosulu Cern precaria pentru dinsn, ca-ci m casulu acest a bătură trupele turcesci si assedeara din nou Tre-
„Pester Lloyd,“ care pretinde a fi totu-deun’a bine nu potu se servdsca decatu la unu singuru domnu, binje. Yoivodulu Lazaru Socitia a luatu fortulu
cu celalaltu vrendu nevrendu trebue se se strice. Stolatz. Alte localitati si lagarulu redifiloru lunga
na fUoanbfi eimis ol£« iaieoeecai aoleo eq
După spusele acestui organu, elaboratulu de ! . , In siedinti’a de Mercuri, 15 Sept., s’a luatu Majevitia inca cadiura in man’a insurgentiloru, dr’
i lUly/IWOO B DA £00 1 7 l£ffi ap
arondare ar’ fi dejâ gat'a;. territoriulu transilvanu in desbatere adress’a de respunsu la discursulu de, preotulu Jarco a ocupatu drumurile dintre Scutari
8 1DUI< « ->•. i> Ui O — î v / U ^itw.*5i cilulJl 1UJ u*i JiJ I* ti-. n?Jqrfi>«ufl£m unu ejJinsmJ r eîsa nuq podO. J
se va imparti pre vepitoriu numai in 13 municipie, tronu, despre care amu vorbitu in nr. trecutu si Prizreni. Fortulu G-oransco inca fh ocupatu de
si anume spaunulu Ciucului, Odorheiului si Muresiu- Inse pre langa proiectulu de adressa, pregatitu de insurgenţi si la 400 turci s’au luatu armele. In­
ffSHAfi • £ uiuunsoiq ui. eaim eiuiowi
lui voru remand si pre venitoriu, -facundu-se aici comissiunea camerei, s au mai presentatu inca .doue surgenţii ocupa acum terenulu de 'comunicare intre
Hiwi®» ra ti i' !Ji no s o tisoTorjroa ’ eu uJBJb nj»s yiq . , , ,. r
numai unele rectificări, territoriale, dra din Trei­ proiecte, si adeca unulu din partea partitei dela Serbi’a si Muntenegru. Au luatu parte si munte­
mi gnom am tiu nu ui si imn o mi; in mu uspooţofl
t
scaune si din districtulu Brasiovului se va formă 1848 si altulu din partea deputatiloru şerbi.Mile- negreni la lupta, după diarulu „Jsfcoc*, si Pdrt’a
.. eiJBIy
unu municipiu nou,, remanendu cetatea Brasiovului ticiu si Politu. Proiectulu acestoru duoi deputaţi traume protestu la princ. de Muntenegru, care res-
că. juredictiune de sine sţatat6ria. Cele mai multe admite prioritatea naţiunii maghiare inaintea celor­ punse, ca elu nu incuviintiaza impartasirea supusi-
dintre municipiele mici ale fundului regiu se voru lalte naţiuni collocuit6rie, admite chiaru si 6re- loru sei la insurectiune, ddr’ nestandu in poterea
impreunâ si voru formă comitatulu Sibiiului. Comi- cari restrictiuni in egal’a indreptatire a natiuniloru s’a ai impedecâ, laşa Porţii grij’a de a pedepsi pe
wTBJ»n:n niu £GiDld7ăK] Isuij ClSOIml IVIOBieq 9700
tatulu Albei inferiăre, alu Cetatii de balta, alu Tur- nemaghiare intru catu adeca integritatea statului rebellii montenegreni. Cavalerescu respunsu.
dii, Clusiului, districtulu Fogarasiului, cari tdte se pretinde acest’a, inse protesteze solemnu contr’a In Bosni’a inca se latiesce insurectiunea, nu­
1 ij r j ] «; . ' tj ; •. ■. S
voru largi f6rte tare, precum si comitatulu Unia- unei politice, care tinde a face din Ungari’a unu mai catu au lipsa de arme si amunitia. Bosniacii
ddrei care se va impreunâ ,cu diumetate din comi- stătu nationalu, alu cărui scopu este: redicarea na­ se intarescu prin locuri muntăse si lagare.
tatulu Zarandului, si voru păstră autonomi’a loru si pre ţiunii maghiare si nimicirea natiuniloru nemaghiare. C o s u l i i p o t e r i l o r u n’au reesitu a impacâ
venitoriu. Districtulu. Nasaudului impreunatu cu Mai dice, ca uniunea cu Ârdealdlu nu e deplina, pe insurginti, cari nu voru a tramite representanti
(
alu Bistritiei vo^u foţmâ pnp şunjfipiu nou; asse- ca-ce i-omanii' ml se impartesiesCu lă viati’â de stătu de catu numai pe locu neutralu si tienu inca de
menea se va formă unu comitatu nou.din vechiulu si nu lrs’au vindecatu g r a v a i n i n i l e ? u i s A i g x i u i . proclamati’a capiloru loru, ea fora autonomia că
comitatu alu Solnocului inţerioru cu o parte din evenimentele din Turci’â pro­ Serbi’a nu voru a se impacâ.
comitatulu Dobocei si diumetate din districtulu Ce- iectulu d-lui Mileticiu si alu lui Politu esprime pă­ In Franci’a se citi intr’unu banchetu epistol’a
tatu de pdtra, si acestu nou municipiu se va numi rerea de reu, ca spbrantiele ce creştinii din Turci’a admiralului La Ronciere le Noury, care dechiara,
.. , , .eu:; >işeTq. r .imn-Jon
r
comitatulu Somesiului. le au pusu in Maiestatea S’a cu ocasiunea caleto- ca form’a de facia a gubernarii Franciei impedecâ
Acestu planu de arondare este creatu, precum riei s’ale prin Dalmâti’a nu numai ca nu s‘au im- pe Franci’a a-si ocupă loculu competentu intre po­
cetimu, numai de catra conferinti’a comitiloru supremi plinitu, ci in Ungari’a s’au opritu chiaru si a se terile europene. Acesta s’a luatu că unu pronun-
cari se' afla de presinte in Pest’a, pentru aceea nice adună Ore-cari ajutdrie de bani pentru creştinii lup­ ciamentu, si ministeriulu a destituitu din Ronciere
nu i se da multa atenţiune. Caracteristica este tători. ^ pe admiralu marinei din marea mediterana, cea-ce
numai, ca prin nou’a impartire territoriale ungurii Trecundu apoi la legatur’a ce esiste intre am­ a redicatu prestigiulu formei republicane.
voru a şterge si confiniele geografice dintre Un- bele parti ale monarchiei, proiectulu dice intre al­ — In Marea Britania se latiescu simpathiele
gari’a si Transilvani’a si astfeliu a dă espressiune tele, ca acâsta legătură, adeca pactulu facutu la pentru nedependinli’a pop6reloru resculate. Intr’unu
uniunii si in acestu respectu, , ceea ce inse este 1867 n’are nice o base de dreptu si nice unu spri- meetingu arangeatu in favărea insurgentiloru her-
fdrte dificilu, deărece aici stau la mediulocu asiâ ginu moralu. Deci, ddca nu se va face o impaca- tiegovineni D. Russel, nepotendu merge din caus’a
numitele parti anesse, la cari Transilvani’a n’a tiune n6ua, care se multiumdsca pre t6te naţiona­ sanetatii tramise adunării dechiaratiunea, ca inde-
renunciatu inca. — Pre. de j alta parte inse planulu lităţile dincolo si dincăce de Lait’a, atunci de buna siertu şe astdpta dela Turci’a vindecarea sortii cre-
v t t • f 1 r • • '
din cestiune nu credemu se afle buna primire nice seama nu se va potd restab'lf nice ecuilibriulu in sciniloru, ddca nu se va creâ unu guberniu inde-
la guverna, nice la camera, deărece nu respectdza finănciele statului, nice decadintiei monarchiei nu i pendentu prin pressiunea poteriloru, cum ffi odini-
intru nimicu impartirea justiţiara a territoriului aoiioff" iîaoi/oes 6ra celu recomendatu de D. Derby si datu Serbiei.
transilvanu si acest’a este unu defectu dintre cele Acestu proiectu de lege a facutu sânge reu in Russel vre că Tesali’a si Albani’a se devină pro­
oapi mu âîwiifirioTjfiif eb 19391 uiU8ne?. ni ir
mai cardinale. . ^ m domnii deputaţi unguri, asiâ incatu, candu veni vincie deosebite prin acţiunea poteriloru, cu o forma
;sfflUC£ {e ; ai iqe
Dăr’ fiindu ca cestiunea arondării, municipieloru vorb’a despre tipărirea lui, insusi ministrulu de in- drdpta de gubernare. Meetingulu au luatu resolu-
nu va veni' inca curendu la ordinea dilei in camer’a 1 terne Tisza luă cuventulu' si se pronunciâ contra tiuni simpathice pentru insurgenţi.
f
F1T C
3 '
din Budapest’a, se nu scapamu..din vedere cele ce tipăririi acestui proiectu, care vatema naţiunea ma­ — In diet’a Serbiei opositiunea crescil la 42
se petrecu actualminte in mediuloculu acestui corpu ghiara, patri'a si tronUlu. membri, cari voru resbelu cu turcii pentru fraţii
legiiiitoriu. In siedinti’a dela 14 Sept. s’au alesu Cu privire la starea actuale a cestiunii vamali vecini, inse se crede, ca in plenulu Skupcinei va
fiirnii oi) j.şaeoeaci ./) ius aaol eb — eiânnB 141.1
membru delegatiunn. Partit a conservativa inca va diutre ambele parti ale monarchiei austro-unguresci reesl proiectulu maioritatii moderate, care laşa la
Trnei ;rioi«oiuP iunqm pif JiTise şs ojeqpoeiqqn
fi representata in delegatiuni prin duoi corifei ai aflamu in diurnalulu *D. Ztg.* din Yien’a urma- intieleptiunea guberniului aternativ’a resbellului.
sei si anume prin Sennyey si Uermdnyi. Aceşti toriulu verdictu: ,La casu candu Ungari’a nu va Ministeriulu celu nou are dificila pusetiune, ca om-
duoi corifein fura aleşi forauyoi’a loru. Partit’a renunciâ la pretensiunile sale, ci va consideră tarif’a ladinistii voru a sari intru ajutoriu fraţiloru revol­
conservativa ar fi voitu se trămita in delegatiuni vamale, ce s’a elaboratu de catra anchet’a vamale taţi, unde mersera si pana acum convăie că si din
: i i niCUDliJ I vil li MuiuUQclil m A*‘m â»L iJ j. : / >
pre alţi duoi membri ai sei, cari se nu atraga din Pest’a, că unu ultimatu, prin care se impedece Muntenegru, dr’ Oroati’a e plina de emigranţi cre-
atenţiunea publica tocmai asiâ tare asupra loru, regenerarea economica a monarchiei, atunci se scia scini.
inse maioritatea guvernamentale a voitu se de acdsta domnii unguri, cari se afla la carm’a statului, ca In Ispani’a, decandu ocupara trupele regimu­
onăre tocmai corifeiloru ei, că-se li pună la proba austriacii voru fi asiâ de intielepti, incatu se apuce lui Seo d’Urgel prindiendu garnis6n’a, carlistiloru
patriotismulu in momentulu candu va veni in dis- pre calea ce duce la independintia completa, adeca le merge din di in di mai reu; dr’ gubernementalii
cussiune cestiunea redacerii bugetului armatei comune. pre caleaice chiaru dinsii au aretat’o pre tempulu formara unu ministeriu nou sub presiedenti’a lui
Domnii Sennyey si Uermdnyi ar fi renunciatu bii- candu se aflau in opositiune. Inimicii impacatiunii, Jovellar, că ministru de resbelu, si acestu cabinetu
curosu la,, acesta on6re, pentru , ca ei, se temu, că apbsţdlii uniunii personali voru primf atunci satis- representa triumfulu sufragiului universale la ale­
nu cumva ferindu-se de Scill’a se cada in Caribde. factiune deplina, ca-ci noi austriacii vomu anunciâ gerile pentru cortesie sdu camer’a spaniola.
eFiCrt lC» • C'siuiî ;
Deca nu voru pledă si votâ pentru reducerea buge-' conventiunea vamale, ne vomu . câştigă nu numai In partea nordului carlistii scadu din poteri,
tului armatei comune, voru remand nu numai fora libertate deplina in acţiunea nostra pre terenulu ca-ce ajut6ria nu capeta si foştii lui partisani uu