Page 22 - 1875-09

voru a plat! impositale pentru portarea de resbelu, g i a n i , B a r i t i u , N . J o n e s c u , S i o n , F e t u , sale scienti’a, nu pdte avd venitoriu, ci prin nefe-
in catu a remasu Don Carlos abia cu vro 16 mii U r e c h i a , s i J . G h i c a . ricitulu seu indiferentismu in acestu respectu -si
luptători trentiosi. Se da lectura processului verbale allu sedentiei înscrie ea insa-si sententi’a de m6rte. Unu atare
precedente, si se adopta. poporu, intogmai câ singuritulu ce-si inchide ochii
Se communica adress’a domnului doctore Ana­ si fuge dinaintea radieloru stralucitdrie ale s6relui,
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. stasiu Fetu, prin care offere societatei doue essem- brbeca si piere in intunereculu noptiei secliloru si
( U r m a r e . ) plarie d’in oper’a sea Descrierea si intrebuentiarea istori’a trece preste elu, fora a insemnâ macaru
Domnulu presiedente communica: apei commune si a apeloru minerale d’in Români’a, urma de esistinti’a lui. De unde urmdza, ca primii
Programm’a lucrariloru cu cari Societatea aca' care se primesce cu multiamire. si cei mai mari benefacutori ai unei genţi suntu
deniica are a se occupâ in sessionea annului Se communica adress’a domnului Alessandru fora îndoiala barbatii ei de scientia, acei bravi fii
currente.
Odobescu, prin care notifica co defferite occupationi ai sei, ce câ adeverati preoţi sacrifica cu devoţiune
1. Allegerea unui secretariu ad-hoc.
nepermittendu-i a indeplenf sarcinile ce-i dedesse pre altariulu museloru.
2. Allegerea commissionei pentru essaminarea societatea in annulu trecutu, inapoiesce manuscrip­ Intre acesti’a naţiunea romana are nespusa fe­
reportului delegationei, cercetarea compturiloru si
tele ce-i au fostu incredentiate, si a nume: Parte ricire de a Te numerâ cu maudrfa in prim’a linia
facerea budgetului de la 1 Augustu 1875 peno la d’in descrierea Moldaviei de Cantemiru tradussa de pre Prea, stimatu Domni’a T’a, care prin indelun-
1 Aug. 1876. d. Hodosiu ) parte d’in istori’a Imperiului ottomanu g’a-Ti activitate literaria asiâ de fruptudsa si prin
3. Allegerea commissionei pentru revisionea
de acellu-asi; traductionea d’in Juliu Oesare de d. productele-Ti neperitbrie ale mentei Ti-ai deobligatu
bibliotecei societatei. Caianu. la eterna recunoscintia pre totu nâtulu romanu, pre
4. Allegerea commissioniloru pentru essaminarea Societatea deliberandu asupr’a acestoru lucruri, t6ta suflarea romanica. D6ca niultiumit’a si recu-
elaborateloru de concurau. insarcinedia pre d. Baritiu cu typarirea si correc- noscinti’a — precum nu sufere indoiâla — e cea
5. Lectur’a elaborateloru presentate de membrii tarea descrierei Moldaviei, si pre delegatione cu mai sacra obligaţiune, apoi naţiunea nâstra cuprensa
societatei. ‘ ' ' acea d’in urma. pe calea renascerei sale simte aduncu, cu ce pondu
v ,xlt
j
6. Lectur’a discursuriloru de receptione, si a Se mai communica una adressa a domnului indiecitu si insutitu jace pre sufletulu fiiloru sei
'
respunsuriloru la elle. A. Odobescu prin care tramitte unu manuscriptu acea santa datorintia facia de prea stimatu Domni’a
7. Reportulu commissionei asupr’a essaminarei primitu la juriulu numitu de societate pentru ce- T’a, unulu din’ nemoritorii antesemnani natiunali,
reportului delegationei. '
stionile puse in programm’a congressului geograficu cari in tempurile cele mai grele, cu atate sacrificie
8. Reportulu commissionei asupr’a starei biblio­ d’in Parisu, care negasindu-se sufficiente, remane a pre căli atatu de coltiurâse o conduseră si sc6sera
tecei. Lfilej), iojiJtm .ewisq nib oiiroH roa/m ia .efooioiq norocosu din intunerecu la lumina, din m6rte la
se întorpe auctoriului.
i/auvoi^Biu oldonJ
• ,
9. Reportulti commissioniloru asupr’a lucrari­ Se decide a se intorce auctoriului candu se va vidtia. t*7 uB H> I Mff/»r i util fi! r*f Aix^nrl. :i f K nib i«
ufcjoqaj) ioub mo«âoos nla.toeioiT .u.fnoT îs uiou
loru ce cadu in sfer â loru. * • 1 presenta. joi ai Intru deplena apretiâre a atâroru merite ne-
v
10. Allegerea delegationei si a officieloru sec-
Dupo aceste-a societatea, constituita in sectione vescedit6rie, adiinarea generala presenta a , A s s o -
tioniloru. 1 8 5
ţ * ^
pbilologica procede la lectur’a manuscriptului despre c i a t i u n e i r o m a n a t r a n s i l v a n e ® crede a
11. Tienerea de sedentie publice. syntactic’a româna. pot$ persolvf macaru una părticică din tributulu
12; Reportulu secretariului generale asupr’a
Presedente A. Treb. L a u r i a n u. datoritu meritului, candu grabesce din plenulu ei
lucrariloru societatei făcute in acâsta sessione. 1 003 ,. ‘ ' ! ..^ Secretariu ad-hoc G. S i o n . a-Ti esprime si cu aedsta ocasiune simtiementele de
U( 0E
13. Timpulu disponibile se va applicâ la des- ucfl js ri^nnU mb eojsî ij al fiOfLioa .înnn
Sedenti’a (Tin 19 Angnstn t§?5. profunda veneratiune, gratitudine si recunoscintia a
baterea cestioniloru relative la dictionariulu limbei ; -BirsoTBTrajta . 6Jb8 oq'.Kns line o mS incTl01 natiunei intrege, earea r6ga cu pia suspiria dieita-
f
H H 0i; 11
romane. \ D i o I i T e i o q i i i n s o O Presedente: A. Treb. L a u r i a n u .
M,embri presenti: J . C . M a s s i m u , G . B a r i t i u . tea, câ se ni-Te tienâ spre decorarea numelui ro-
14. Cestionea donationei reposatului parente mânu inca îndelungi si fericiţi ani. injff:
N . J o n e s c u , B . A . U r e c h i a , J . C a r a g i a n i ,
18
Radianu. • UJK)I ®* Perseverandu cu totu respectulu irit
A n a s t a s i u F e t u , . G . S i o n , J . G h i c a . .
Domnulu presedente communica âdress’a dom­ Reginulu sasescu 30 Aug. 1875.
Se da lectura processului verbale d’in. sedenti’a
nului collegu Anastasiu Fetu, care allaturandii Una Ai Prea stimatu D. Tale
^ ^ ’
noUa opera a sea, Elemente de Botanica, cere ap- j P rece( en e 81 86 adoptfy[ h oiaî Dr. S z f 1 a i i, I a c o b u B o l o g ’ a ,
#î
1 D
“ ?»“•“““*
“
pretiarea societatei d’in punctata de Vedere phîlo- ’ addu la !ociet ei .
notariu. presiedinte.®
logico in cea ce se attioge de tenninologi’a coven-’® eu 0 ““ “ &W» tradMerei D 8t
» ™™
0 Ba
teloro techoice pehtru istori>a naturala. I>u o in:.i *•. Canterairu, cu care a tpstu Însărcinata imion'iq ,omio ^•■b diu:uf
P
1 in
multe discussioni se decide a se pune la ordinea ■ sedenti'a,, precedente typographulu la car .e P r o v o c a r e l a i n t e r p e l a t i u n e i n c a u s ’ a
u
?Is
. . . - . . face acbsta lucrare, 1 ar fi communicatu, co de mai
dillei pre timpulu candu societatea va fi in pleno. c ’ • " ■ ’ t o t a l e i d e s c o n s i d e r ă r i a l i m b e i r o m a n e
w Se'Communica respunsulu domnului Egger, si moltn *•“<>“ » ince|>n a ( » arirea traductipnei i n c e r c . L a p u s j u l u i - . u n g u r e s c u , c a r e , s e
‘
s e f a c a c a t r a c o r n i ţ e l e s u p r e m u i n c o n -
alin Academiei regale d’in Bsrlîm.S ; despre primirea Ia 0 1 Im erlulnl ottomanu lucrata de »• Jo8efu
*
‘ ™
g r e g a t i u n e a c o m i t a t u l u i d i n 2 8 S e p t e m -
a
operiloru typarite de societate. i Hodosiu ddr0 dg!,<> » ţMffl» torrectlira rlma O’jltf b r e 1875:
’
P
’
-
la D A 0dolle8c
Item, a demnului 0. L. Frollo, prin care offere ’ "’ “ a imai primito a ind,iretn si ):fIJ
.Catra
unu essemplariu d’in oper'a sea intitulata o noua ,uclu,u 8 a n erru u Spectatulu Domnu G a b r i e l e M â n u , advocatu
^ ' ^ P^ -
1 1,111,0 ac4,ta a a a
incercare de «olutione a problemului ortografice, care »™‘ t» provinciale si representantele municipale
se primesce assemine cu multiamire. i in ,edere co ™nu»cnptulu menţionata s’a inapoiatn
in D e e s i u .
D. J. Ghica, esprimendu fericirea de a vedd, d ® A. Odobescu fora neci upa relatione Subscrisii înteliginti luandu in consideratiune
co invetiatii străini gasescu predilectione in stUdiulu motivele ce l an impedecatu de a indeplenf v6cea intregei poporatiuni romane din cerculu La-
“ “-
limbei romane, vediendu totu una data co la făcui- ; aclSsla l crar de6,de 86 80 recompuşpde d’in nou pusiului, amu aflatu cu scopu, a îndreptă urmatd-
tatea de littere d’in Parlsu s’a infientiatn cM.ruj 86CtioDei ' ,tori “ 8 re lenă 8au tnpm cuvenitele ri’a interpelatiune, care se fia prin Spectatu Dom­
P »
ni’a V6stra in vutdrea adunare comitatense înain­
una catedra de limb’a romana, incredentiata diStin- j i t i p n i , ■; oue! ob uJaeioig nlpabA
tata si in sensulu legei de naţionalitate din 1868
suini philoromanu d. Picot, propune, si societatea! Se precede la lectar’a manuscriptului despre
spriginita; — si anume:
admitte de a i se notifică d’in partea societatei fe- yPţectica romana, « :rsqij orqeob r,'diov Ca are domnulu comite supremu scire, ca t6te
8
Presedente A. Treb. L a u r i a n u .
licitările solie si incredentiarea, co societatea nu va ml £SbiT am«tf legile, instrucţiunile si ordinatiunile ne vinu esclu-
Secretariu ad-hoc S i o n .
neglege a lu pune totu de una in current'ele lucra- sivu in limb’a ungurdsca. care limba poporatiunea
f, ,r njso nJiiisr ( V a u r m â . )
riloru aelle. f >. J lai Mii: n6stra — ce numera in acestu cercu 19,296 facia
'V * * i f { • il^aîfcv i de ţ6te celelalte, nationalitati, cari numera numai
r
r
D. presedente propune ca, peno ce societatea iviiq nO
va fi in numeru ca ss pota leuâ conclusioni decisive iosoiogu Textnla Adressei oik'ib 4,144 suflete — de locu nu o precepe, de unde
prin neprecepere se escâ neimplinirea acestoru feliu
asupra diverseloru lucrări importanţi ce sunt l a ’ de recunoscientia, votate de adunarea generale din de ordinatiuni, apoi daunele cele mai mari si aprdpe
ordinea dillei, membrii presenti se se occupe cu Reginu catra Prâmeritaţii noştri barbati nesuportabile; mai departe cumca t6to recursele,
essaminarea manuscripteloru ce sunt venite la'con- ’T im 6 teu Ci p a r i u s i G e o r g i u B a r i t i u : plansorile etc. s c r i s e s i v e r b a l e in limb’a ro­
cursu, in sectione philologica; iiern ebno Jtjsi Adunarea generala a ,Associatiunei transilvane mana se desconsidera cu totulu din partea officiu-
ai lui processuale din Lapusiu; in fine are si acea
Propunerea se adopta; membrii presenti ieau pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu,* ce
cunoscintia, cumca d-lu comissariu de pretiuire ca-
obîegamentulu a venf si a lucrâ in tote dillele, afora | celebră chiaru in momentele de facia la Reginu,
S0 tastrale Gyarfâsi Ferencz a intredisu cu totulu no-
de d. Gretiulescu, carele cere a fi sbusatu pentru tinde membriloru aei conveniţi din t6te anghiurile tariloru catastrali ai comissiuniloru comunali de a
doue trei dille. ■lUHf ni b ObCJ iui romane ocasiune distinsa, de a reflectă asupr’a in- lucră in limb’a poporului, si ddca este asiâ, — are
ai o l de cugetu, a pune catu se p6te mai curundu sta­
Presedente A. Treb. L a u r i a n u . mensei poteri a scientiei, asupr’a nesprimabilei
1 • ijnwneieeiq dus nou unej|miio ano vila estoru-fpliu de abusuri si ill.egalitati; cari nu­
s
XiJo'J Secretariu ad-hoc G. S i o n . insemnatati a culturei câ factoru principalu si ne- mai irriţâza si nemultiumescu intregu poporulu ro­
■
aperatu la redicarea si progressulu unui poporu. manu in gradulu supremu?
Sedenti’a d’in 1§ Augusta 1895. Nemene cu mentea sanetbsa nu se mai indo- Lapusiulu-ungurescu, in 10 Septembre 1875,
Presedente: A. Treb. L a u r i a n u . iesce despre acelu adeveru, ca una naţiune, ce in „Urmdza 51 subscrieri.*
1
1 f
■'OTiij.i ii;.)ieşi)boi m.iaeq ■. ov ip &oc CT o .y nu t >60
Membri presenti: J. C. M a s s i m u , C a r a - tempulu nostru nu imbratiosidza cu tdte poterile
'O; uîov .yflw.no.') w :