Page 23 - 1875-09

S i g h i s i â r a , in 13 Septembre 1875. D-dieu, carele a versatu atat’a zelu in anim’a d.- acirile mai recente ne inoredentiasa, ca Maiestatea
: h'-n'ihr-î oînrii"M!o.‘' ciot; tale, se-ti darutisca deplina i n t i e l e p t i u n e ! ! — S’a a potutu paraşi patulu si merge totu spre mai
Domnule Redactorul *)
D e m e t r i u T r u t i ’ a , bine. —
In numerulu 61 alu „Gazetei,* in corespon- ţ{) notariu la trib. reg. — M a i e s t a t e a S’a va întreprinde in de-
dinti’a despre cele petrecute in Reghinulu sasescu cursulu tămnei curente o calatoria in Transilvani’a
cu ocasiunea adunarei generali a Associatiunei tran­ spre a vedti progressulu lucrariloru de restauratiune
silvane, se dice intre altele, ca „unu romanu nefe­ S a b e s i u 15 Septembre 1875. la castelulu anticu din „Yajda-Hunyad." „Magyar
ricita se sufulcă a tienti unu toastu in lirnb’a ma­ Polgâr" spereaza, ca se va realisâ faim’a aceasta,
ghiara pentru Associatiunea transilvana," eschia- Domnule Redactoru! fiendca Maiestatea S’a n’a calatoritu din anulu 1852
mandu mai incolo, ca nu scie, ce scopu a avutn i, Cum se vede „Gazet’a" si „Federatiunea* au prin Transilvani’a. —
cu actist’a toastantele. ■, . pre unulu si acelasiu corespondinte in Sabesiu, care P r e l e g e r i l e la sctil’a principale romana din
a scrisu in nrii 53 si 58 ai „Gazetei," 54 si 56
Avendu ontire, a o spune pe facia, ca acelui ai „Federatiunei," „ca romanii de aicia inainte de Lapusiulu Ungurescu se voru incepe in 11 Oct»
pasu nu prti magulitoriu — me atinge pre mene, j alegerea deputatiloru dietali ar’ fi tienutu una con- a. c., tira înscrierile in dilele premergattirie dela
me rogu cu t6ta stim’a, se binevoiţi, a dâ locu in j ferintia, dela care absentandu cea mai mare parte l»a Oct. incependu.
pretiuit’a ftiia a D-vdstra si scusei mele, ca’ce d-lu | a inteligintiei din locu, ce se tienea de conclusele Lapusiulu-Ungurescu 11 Septembre 1875.
Publiu — fia ca din nepricepere, — asiâ orbesce j conferenţia) din Sibiiu, cei presanţi, după discusiune D i r e c ţ i u n e a s c 6 1 e i .
m’a atacaţu, incatu aimtiulu de on6re si caracte- 1 îndelungata si seritisa, cu maioritate preponderanta ( C o n c e r tu). Ser’a de 13 Septemb. a. c. a
rulu meu pana acum nepetatu cu voce imperativa ! s’au dechiaratu pentru princip ulu activitatiei, si au fostu pentru noi multu incantattiria, scrie unu Bla-
pretindu dela mine drtipt’a loru aperare.
decisu solidaritatea tuturoru alegutoriloru in orasiu sianu.... Tinerii romani I a c o b u M u r e s i a n u s i
Dreptu aceea a fi bine intielesu, Ye rogu, per- si scaunu." — B e n i a m i n u P o p u , că unii ce prin arfa musi-
miteti-mi deslucirea lucrului, si dtica apoi si cei După alegeri totu acelasiu scrie in numerii cale că romani sciu produce pentru romani momente
intielepti me veţi află, vinovatu, dejudecati-me, cum citati, „ca in orasiu s’au abstienutu dela urna pana de desfătare, arangiara in Blasiu in stir’a de 13
ve place, ca-ce unei judecaţi intielepte bucurosu me Sept. in casele st. d. G e o r g i u P o p a unu con-
supunu. la unulu si activitatea au ecsecutat’o aceia, cari au certu, care ne transplantâ in regiunile incantariloru.
si deciso." — Din aceste vorbe se nu cugete ci­
fita dtira adeverulu! înainte de banchetu cu neva, ca dtira acea inteligentia din orasiu, care a Tînerij noştri sciura se arate publicului, ca roma-
caterva minute presentandumi-se o lista cu sirulu decretatu activitatea se ar’ fi retienutu dela alegeri nulu e capace de ori si ce arte fromtisa.. .
toasteloru, ce eră se se tiena — asiâ dicundu ex- in cerculu I respective in orasiu, dtica nui stă in Pucine concerte s’au datu in Blasiu, cari se fi
offo — primiiu eu celu pentru „ A s s o c i a t i u n e " . contra mulţimea passivistiloru romani si a sasiloru electrisatu pe ascultători atatu de multu, da, pen­
Toastulu meu eră ultimulu. Antevorbitoriulu meu naţionali tari că stanc’a de ptitra; precum nece tru ca factorii lui au fostu romani tineri, si că
incepuse dejâ a toastâ, candu mi se impartasi, ca aceea, ca ea impartita in dtiua falange, una pentru atari au sciutu se-si cânte piesele cu focu roma-
voi'a 111. Sale a d. presiedente este, că eu se toas- Kallay, alta pentru files nu ar’ fi agitatu in cer­ nescu, au sciutu se raptisca animele ascultatoriloru.
tediu in limb’a maghiara. Mie nu-mi veni la so- culu II respective in scaunu; mi se pare, ca d. Dexteritatea cu care cântă Muresianu pe cla-
cottila lucrulu, parte, ca-ce cugetandu r o m a n e s c e corespondinte se gentiza a dâ lucrulu pe facia in viru si Popu pe violina ne face, se dorimu asemene
me temeamu, ca nu voiu fi in stare, in momentu specialu precum s’a fostu promisu, si reu destulu productiuni, care eră incarcate de aplausele publi­
a me esprime in limba s t r ă i n ă , parte inse pen- ar’ face — cum dice — se tiena in pulpitu vor­ cului. — .h .
tru-ca obiectulu, despre care eră se vorbescu, eră bele curibse, poveştile minunate si prticaracteristi- ( C i u m a d e v i t e ) . In comunele „Orlatu"
— ce e dreptu — mai multu pentru limb’a ro­ cele cause ale passivitatii si activitatii romaniloru si „Ocnisiăra* in cerculu Sibiiului inca graseaza de
m a n a . Ce eră de a face? Se mi alegu o alta de aicia, si amu dori că d. corespondinte se dâ la vr’o cateva dile b61a de gura si de unghi intre
tema, ’mi lipsiea tempulu; pentru aceea si făcui publicitate protocolulu memorabilei conferintie de vite, care ciuma la apropiarea tergului de vite este
obiectiunea-mi in intielesulu acestu-a, mi se reflectă, dinainte de alegeri, in care s’a decisu solidaritatea ftirte fatale si recere precautiune mare. —
inse, că se vorbescu numai, pentru-câ dd-niloru ma­ pentru activitate a tuturoru alegutoriloru din orasiu ( T e r g u ) . Ministrulu de agricultura, indus­
ghiari, cari erau la masa, inca se li se satisfaca si scaunu — fora de a fi toti de facia — că pu- tria si comerciu a concesu liberei cetati reg. Alba-
incatu-va. bliculu se afle; cine a convocatu acea conferintia ? Iulia (Belgradu), că tergulu, care se tienea acolo
«C.VV ■ ^ i'i -ii . .
Pe basea actist’a tienendu-mi de datorintia, a cari deintre alegutori au fostu de facia? si dtica in 29 Septembre, se se tiena in a. c. esceptionalu
implinf v6i’a 111. S. a d. presiedinte; apoi fiind-ca discusiunea a fostu îndelungata si seritisa, care ce in 24 Septembre.
unu dnu romanu tienuse dejâ unu toastu in limb’a motive grave a adusu inainte pentru activitate ştiu — Deducerea numelui Ntimet (germanu). Re­
g e r m a n a , fara ttima de-a deveni n e f e r i c i t u l u passivitate, ce cu atatu mai usioru p6te face, ca-ce gele ung. S. Stefanu, care spre redicarea gloriei
n a t i u n e i , cugetaiu, ca impregiurarile me scusa protocolulu l’a dusu insusi si, cum dice, -lu are in cortinei s’ale chiamă mai antaiu germani in Unga-
pe deplinu; inse totu-si mai înainte mi cerui scu- pulpitu; si decumva s’a mai tienutu si alta con­ ri’a, dandu-le locuri de stabilisare, si inmanandu-le
sarea in iimb’a materna -— la care nu mi se facă ferintia inainte de alegeri după cum s’a decisu in documentele de donatiune le dise in adunare pu­
nici o observare — si numai apoi tienui toastu in cea dintaiu, se refereze in specialu după cum s’a blica: „Nehmet* (luatile). Maghiarii presenti cu­
limb’a m a g h i a r a . fostu promisu. — : : getau, ca acela e numele chiamatiloru, si ii numiră
Acum apellesu la sentiulu de d r e p t a t e alu Asteptamu mai incolo cu totu dreptulu, că d. de atunci inctice „Ntimet," dice „Tbl."
ou. publicu cetitoriu, se judece, avutu-a d. Publiu corespondinte se nu ascunda mati’a in sacu, ci că (Congressu internationalu). In 4 Sept. se adu-
causa, de a me perstrmge in publicitate? Densulu unulu, carele de demantitia pana după alegeri a nara din Europ’a si Amenc’a mai multe notabili­
dice, ca mu scie, ce scopu a avutu toastantele. — fostu totu intre alegatorii activişti, se scrie cu fi­ tăţi umanitarie, barbati distinşi de sciintia spre a
D-le Publiu! D-t’a, dtica nu me insielu, po- delitatea ce i se cuvine , unui corespondinte, ca cine luă resolutiune in privinti’a dreptului gintiloru.
siedi si cei 2 ochi ai ambitiunei, dauna inse, ca au fostu candidaţii si de unde? pentru ca intru După mai multe consultări se si luă resolutiunea,
nu ti-su si urechile duple, ca-ce in casulu acestu-a adeveru au alergatu la romanii din Sabesiu candi­ ca in interessulu umanitatii si alu civilisatiunei voru
trebuea netrecutu se audi si d-t’a motivele premise daţii, că odenitira negutietorii la tergulu celu re- influintiâ la guberniale europene, că intielegundu-se
v e r d e r o m a n e s c e . numitu alu Dobricinului nu numai din Transilvani’a intre sene se reducă armările cele prti incordate.
Abstragundu inse dela motivele susu-amintite (Trausch) ci si din fundulu Ungariei fi Ies, Stein- Alu doilea conclusu alu congressului cuprinde doriu-
te intrebu: tire omulu cu ttite sentiurile desvoltate acker, Kallay, D. Wodianer si alţii. — ti’a, că guberniele europene se supună căuşele de
nu mi-ar’ scusâ procederea mea inca si din altu In urma se potti aşteptă dela d. corespondinte ctirta unui juriu internaţionale, inainte de ce ar’
punctu de vedere? Eu credu, ca dâ, si ti ta pentru se scrie, ca cine au fostu copducatoriu la alegerea dechiarâ vre unu resbelu ad. se se tiena de con-
ce! Noi, nu eramu adunaţi in unu corpu p o l i t i c u - lui Kallay, si cine la a lui files ? ce a indemnatu veutiunea dela 1856.
n a t i u n ^ a l e , ci intr’unulu p r i v a t u - f a m i l i a r i u . pre aceşti din urma se parastisca pre candidatulu (Voluntari). Afara de volantarii, carii trecură
Noi romanii formâmu famili’a, tir’ străinii erau tis- loru files si se altiga pre Kallay? si apoi ce au la Hertiegovin’a spre ajutoriu din sudulu Ungarii,
peti invitaţi de noi; si dtica eu provocatu de catra patitu cu files unii dintre alegutori si conducători scrie „Albin’a," ca la sfatulu lui Miletits porni o
c a p u l u f a m i l i e i amu cutezatu a dâ resunetu in hotelulu la Gedeon pentru reintârcerea arvunei? ntiua ctita de şerbi mai vertosu studenţi si din
si limbei tispetiloru noştri maghiari, credeamu prin Cum a decursu banchetulu in hotelu la Cheh in Budapesta, cea ce mai amaresce pe maghiari e si
aceea a le face nu numai acestoru-a plăcere, ci gradina pana stir’a? de unde totu esiau pana la dechiararea insurgentiloru in proclamatiune, ca ei
chiaru si p u b l i c u l u i i n t r e g u . p6rta si tir’ se întorceau; ttite aceste asteptamu se simpatistiza cu ttite nationalitatile din Ungari’a nu­
le descrie d. corespondente, după ce si de catra
Noi prin actist’a nu amu suferitu dauna, ci amu mai cu maghiarii nu. —
datu numai dovada, ca nu suntemu egoişti, ca nu- Rodactorele „Federatiunei" nr. 54 a fostu provo­ — (Populatiunea in Turci’a europtina) după
trimu sentiulu de ospitalitate si scimu respectă lim­ catu se dâ informatiuni detaliate, că se nu venimu „l’Ordre* diariu francesu, e preste 12 militine, din­
b’a loru si atunci, candu legea nu ni i m p u n e in ispita a presupune despre densulu ceea ce nu tre cari musulmani curaţi suntu numai 700 mii;
actista datorintia. amu vof, si naţiunea se scie, ca cine a aruncatu tir’ slavi de credenti’a musulmana: 500,oOO, unu
sorti pe camasiei, si se nu suferimu cei nevinovaţi
fita, d-nulu meu, motivele, la care eu tienu, plesniturele ce ni se arunca in facia din o parte milionu de albanezi, celelalte trei parti suntu cre­
ca-mi voru operă pe deplinu ontirea atacata de d.- si alta, cumu e si cea din „Orientulu Latinu" nr. 57, ştini in proportiune că 1 la 3.
t’a. Intre 4 ochi asiu fi in stare, a-ti insirâ inca ca Sabesienii „s’au datu de multu....................... s’au la- G r e c i i imperiului turcescu imprastiati suntu
si altele. Inse crede»me, că romanu adeveratu ce pedatu de.............. ca-ce totu astfeliu au purcesu si la 2 mii.
«um, pe asta cale nu potu mai multu. Pentru aceea in rondulu treoutu." R o m a n i in Macedoni’a, Epiru si Bulgari’a
finindu, ’ti poftescu din anima, se prosperedi in ze- U n u S a b e s i a n u . vro 800,000, in Romani’a 4.200,000 si toti ro­
lulu d-tale de romanu; inse că se nu-ti fia ostenti- manii orientali la 8.000,000, numeru respectabilu
l’a in desiertu, adu-ti aminte de proverbiulu ro­ de a formă unu stătu de alu 2-le rangu, dice
manu „matî’a cu clopotu nu prinde sitireci;" pen­ „l’Ordre," laudandu progressulu romaniloru in civi-
tru aceea ’ti mai poftescu inca un’a, si anume: că lisatiune.
— Maiestatea S’a imperattis’a Austriei, după S l a v i : Serbii 1 mii., bulgarii la 3.200,000,
sciri dela Sassetot si Parisu, facundu o preamblare bosniacii 500,000, hertiegovineni la 250,000 si
*) Publicamu aceste nutnai că se nu fimu ta* calare, cadih astfeliu, in catu momentanu -si perdil montenegrenii la 200,000.
xati de prejuditiosi, si le lasamu la judecat’a on. pu­ presenti’a, inse din norocire casulu remase fora ur­
blicu. Red.., mări seri6se si durerea capului ei mai slabi, in catu