Page 25 - 1875-09

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumera la poştele c. ei r., si pe lâ
Fbi's, candu conceda ajatbriaie. — Pretiulu: inielu XXXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 anu 10 fi., pe Vi 3 fi. v. a. Tieri esteme 12 fi. Taca’a timbrala & 30 cr. de. Jlacare pa­
V, a, pe unu anu sda 2 /* galbini mon. sunatdria. blicare.
1
v ăc ■
ir. 65. Brasiovu 25|13 Septembre •»bsct*î(»v ^875.

1
22 Septembre st. n. 1875. mulţi funcţionari, cari pana atunci nu-si voru fi occupatiune, dbca nu se va fowfflpera, dbr elu scie,
Pre domnii miniştri din Budapest’a brasi i-au insusîtu limb’a maghiare, voru fi SCOSÎ din postu­ ca scirea, cumca Russi’a si Germani’a si-ar’ fi datu
apucata frigurile ultra-maghiarismului. Propagarea rile loru, debrace guvernulu pretinde, câ cu termi­ invoirea la acbsta ocupatiune austro-ung. n’au fostu
limbei maghiare este astadi scopulu supremu ala nulu numitu limb’a maghiara se fia introdusa de adeverata. Oratoriulu crede, ca parlamentulu un­
statului maghiaru, pentru aceea domnii miniştri au limba generale a manipulatiunii in tbte ramurile gurescu are dreptu a cere deslucire dela regimu in
aflatu de bine a emite ucasuri noue catra organele servitiului. privinti’a acbsta. Mai încolo nu vrb, câ Austro-
subalterne din tbte părţile, câ se veghieze cu cea In sperantia deci, ca acestu scopu, indigetatu Ungari’a se db ajutoriu crestiniloru la lupt’a de li­
mai mare strictetia si se aplice t6ta possibil’a ri- de catra d-lu ministru si cerutu de catra semtiulu bertate, ci numai se nu le stb in cale, dbca ei in
g6re, pentru câ limb’a statului, adeca limb’a ma­ nationalu, se va realisâ fora dificultăţi, d-lu minis­ unire cu serbii si muntenegrini suntu in stare a
ghiara se fia respectata de catra toti civii statului tru incheia ucasulu seu cu dechiaratiunea, ca gu­ formă unu stătu crestinu. Asta impedecare pbte
si se se sustiena singura in tbte afacerile vietiei vernulu nu va mai face in acestu respectu nici unu aduce Austro-Ungariei unu periculu mare, pentruca
publice. pasu, ci se va tienb strinsu de prescrissele emise, Germani’a si Russi’a nu voru aperâ nici odata pe
Câ se potemu face menţiune de tbte, vomu cari singure voru fi de a se respectâ. Austri’a candu va fi in contra crestiniloru din
incepe cu ordinatiunea ministrului de interne emisa Se trecemu la Turci’a. Dbca va pornf Austro-Ungari’a in contra
dilele aceste catra organele sale din tibra, ce au de diet’a din Buda-Pest’a. crestiniloru din Orientu, atunci allianti’a celoru trei
a veghiâ asupra comunitatiloru. In acestu actu de In siedinti’a din 16 Septembre luâ cuventulu imporatori e desfăcută si Germani’a cu Russi’a re-
înalta intieleptiune d-lu ministru alu afaceriloru in­ deputatulu nationalu Mihaile P o l i t u , care sciţi alliate si-ar’ realisâ interessele comune, ce le au la
terne se face intre altele câ si candu ar da comu­ trage si pironi atenţiunea camerei prin o forma de Dunarea de susu si de diosu. Catastrofa orientala
nitatiloru unu svatu parintescu si binevoitoriu, vorbire simpathica pentru' intrbga tidr’a, dicundu, ca se ne aflb pe toti câ pe fraţi, câ pe fiii ai ace­
dicundu, ca in t6te charthiele loru, ce voieacu a le conditiunea de căpetenia a fia-carui parlamentu este, leiaşi patrie. In fine br’ vine la caus’a nationali­
aşterne la vre-o judecătoria sbu la alte auctoritati câ se fia espresiunea fidela a vointii poporului. — tatiloru dicundu: „Numai, dbca vomu avb semtiri
publice, se ’ se folosbsca de limb’a maghiara, debrace Facundu istoriculu desvoltarei parlamentarismului comune pentru patri'a nbstra, si candu tbte naţio­
numai asiâ se va potb sustienb nealterata comodi­ ungurescu, la care pana in 1848 participă numai nalităţile se voru simţi câ a casa in patri’a s’a, —
tatea judecatoriloru si se voru potb deliberâ fora nobilimea, apoi la formarea dualismului si Austri’a ce numai atunci e possibile, dbca predomnirea rasei
amanare si charthiele substernute si numai asiâ se inca a tractatu numai cu una singura naţionalitate, maghiare de pana acumu va incetâ, numai atunci
va potb evitâ regretabil’a impregiurare, de a se cu cea maghiara. — Si tocma acbsta e o mare fa­ statulu ungurescu ce numera 15 mii. de locuitori
deliberâ reu si defectuosu o mulţime de cause drepte, talitate, pentru-ca, ddca ar’ fi de facia aici adeve- pbte avb unu viitoriu, altufelu Ungari’a e perduta".
cari din lips’a traducatbriloru buni trebue se suferia rat’a representantia a Ungariei după numerulu po- Oratorele -si recomenda proiectulu seu de adressa
cele mai mari anomalie. poratiunei, atunci representanti’a nat. maghiara ar’ nu pentrucâ se se primbsca asiâ cum e, ci totuşi
Intru adeveru, acbsta intieleptiune, acbsta bu- fi intr’o minoritate prea mica. Aci se sculara voci se se ib in consideratiune. —
navointia a ministrului maghiaru pentru afacerile contradicatbrie, dlu Politu inse continuă dicundu: După Politu rorbesce Paul M o r i t z in partea
interne trebue se ne pună in mirare. După mintea Cestiunea nationalitatiloru in Ungari’a nu e, ddloru, regimului in privinti’a ordinei in economi’a statului,
d-sale cea sanetbsa ar fi mai cu scopu si mai de oestiune de stătu nici de limba, ci numai cestiune apoi trece la caaatori’a civile, a cărei necessitate o
doritu, câ comunităţile si presto'totu popbrele ne­ de administratiune si spre a fi dreptu facia cu a- recunbsce, inse casatori’a civile obligatbria ar’ dâ
maghiare se invetie limb’a maghiara, bra nu ofi­ cbsta intrebare importanta a popbreloru de tbta preste pedece la preotimea tuturoru confessiuniloru,
cialii de stătu se invetie limb’a poporului. limb’a trebue sbu se se desfiintieze legea de natio- si a popbreloru loru, pentruca poporulu pretutinde­
Mergundu inse mai departe pre calea acestei nalitati de paua acumu (strigări; asia vedi!) sbu nea pune mai mare insemnetate la actulu căsăto­
doctrine unguresci, aflamu inca si pre altu ministru, se se faca alta lege basbta pe temeli’a administra- riei facutu cu cununare’a in beserica, decatu, candu
care in respunsulu seu, datu la o interpellatiune ce tiunii. Sistemulu de comitatu e in Ungari’a punc- casatori’a civile se se inchia prin contractu in cas’a
i se făcuse in camera, enunciă sentinti’a admirabila tulu archimedicu pentru resolverea cestiunei naţio- comunale. Dbca si catholicii voru introduce casa­
„ca la fia-care institutu de instrucţiune si la fia-care nalitatiloru. Dbr’ nu e vorba aici, dbca e ertatu a tori’a facultativa, atunci va votâ si elu, altufelu nu.
reuniune trebue se se folosbsca înainte de tbte aşterne petitiuni in limb’a ung., germ., şerb. si $r’ casatori’a civile de nevbia o recomenda, precum
limb’a maghiara." Prin acestu „trebue" categoricu romana, ci cestiunea, câ fia-care naţionalitate ar- si banc’a ungurbsca propria, inse mai antaiu se se
a voitu d-lu ministru de comerciu br. Ludovicu rondata pe territoriulu locuitu de ea se -si aiba reguleze valut’a. La cestiunea causeloru comune
Simonyi se starorbsca o lege, in urm’a careia fia- administratiunea s’a, intocmita după geniulu seu cu Austri’a nu primesce parările lui Simonyi, care
care cetatibnu se nu indrasnbsca a se folosi in afa­ asia, incatu se se simtibsca, ca se afla a casa. Ora- dise, ca se se desfiintiedie cu totulu căuşele comune;
ceri publice, decatu de limb’a maghiara, bra insti­ toriulu dice, ca nu pledbza pentru introducerea de­ br’ in privinti’a territoriului vamalu e pentru sus-
tutele de instrucţiune, fia ele suslienute si infiintiate plina a sistemului de cantonu din Helveti’a, ci pen­ tienerea celui comunu, numai se nu se intr’oduca
din sud6rea ori si cui, trebue se servbsca de me- tru straformarea sistemului de comitatu astufeliu, vam’a protectionale, pentruca acbsta maresce contri-
diulbce intru propagarea maghiarismului. Acbst’a câ fia-care naţionalitate in cerculu seu, se -si aiba butiunea ruralejn favbrea industriasiloru.
inca este o idea sanetbsa. Astfeliu amu avb dejâ administratiunea s’a corespundiatbria, si atunci s’ar Proiectulu de adressa alui Dr. Miletics -lu nu-
doue la mana, inse a trei’a inca nu ne va lipsi, sentf, ca se afla a casa câ francii, italienii si ger­ mesce Moritz brosiura revolutionaria, pe care ar’
ca-ci ucasulu ministrului de comunicatiune Pechy manii in Helveti’a, si atunci nimene n’ar’ avb a se vrb se o tiparbsca pe spessele statului. Elu cu-
ne ofere si mai buna ocasiune intru apretiarea in- teme de gravitatiuni in afora. — nbsce aceste cuvente din anulu revolutiunii din 1848
tieleptiunii de stătu a barbatiloru dela carm’a sta­ Trecundu la caus’a orientala observa Politu, si respunsulu nu va lipsi: „câ si atunci, dice, vomu
tului ungurescu. ca pretutindenea se nutrescu simpathie catra popb- sci apară tibr’a nu numai in contra inimiciloru es-
Acestu domnu ministru declara in ordinatiunea rele slave, care se apera in contra apasatbrei ser­ terni, ci si in contra revolutionariloru" si primesce
sa publicata dilele trecute, ca este neamanabil’a vituti turcesci, numai in Vien’a si Pest’a nu, unde adress’a comissiunei.
detotintia a guvernului, de a maghiarisâ servitiulu adeîe se numescu insurgenţii hoţi si talhari, si a- Br. S e n n y e y in fondu dice, ca basea drep­
la calile ferrate. D-sa -si esprime pe de o parte cbsta nu e cu dreptu. tului de stătu, pe care stau astadi legile unguresci,
bucuri’a, ca la unele societăţi de cale ferrata lim­ Oratorulu cere dechiaratiune despre pusetiunea e una garanţia essentiale pentru existinti’a Unga­
b’a maghiara a ajunsu la deplina valbre, bra pe Austro-Ungariei facia cu insurectiunea, pentru-ca riei si nedependenti’a ei, si de acbsta trebue se se
de alta parte intonbza cu t6ta poterea cuventului principiulu de neintrevenitiune l’a vatematu Austro- tiena tare. Elu nu vre nici o lupta nici o ebrta
trist’a impregiurare, ca la cele mai multe dintre Ungari’a cu acea, ca au concesu turciloru debar­ pe terenulu interesseloru materiale, ca-ce din aceste
aceste societăţi se negliga inadinsu introducerea carea armatei la „Klek," pentru câ turcii se apuce ar’ proveni numai daune mari pentru ambe părţile
limbei maghiare in servitiu si prin urmare maghia- pe creştini dela spate. Tractarea cu Serbi’a inca si elu considera, ca in comuniunea interesseloru ma­
risarea nu face progressulu doritu; terminulu de 1 ffi curibsa. Principele Vrede, consululu generalu teriale diace mantuinti’a statului. —
lanuariu 1876 este la usia si mulţi *suntu inca Sennyey aruncă apoi o căutătură preste par-

' %