Page 26 - 1875-09

tit’a s’a din drâpt’a, dicundu, ca s’au contopitu in- finitu cu totala devincere a turciloru. Asta se in­ , terea publicationiloru selle, si promitte a face una
tr’unu numeru mai micu, si de acea nu p6te luâ templâ in valea Glaoska. Turcii perdura la 100 dare de comptu despre lucrările academiei române
decatu o influintia mai modesta, de acea trebue se morţi, intre cari si unu Bimpasia si mai mulţi agi, la deschiderea universitatei italiane;
lase asupra maioritatii dietei si meritulu dăr’ si âr’ insurgenţii au luatu o prada remarcabila. D. Cretiulescu emitte opinionea co communi-
greutatea sarcinei responsabilităţii, si drâpt’a nu se R e s u l t a t u l u consuliloru poteriloru câ îm­ cationile celle mai importanţi, cari se făcu acuma,
va opune nisuintieloru regimului, facundui pedice. păciuitori e pucinu si se scrie dela Constantinopole pre candu societatea se afla numai in sectione phi-
In fine vrb cu ai sei câ desbaterea adressei se ib 17 Septembre, ca de primitu au fostu bine primiţi lologica, se se suppuna societatei candu va fi in
capetu catu mai curundu, pentruca nu aduce frupte de catra mai mulţi siefi insurgenţi, dâr’ missiunea pleno. Se iea actu de acâsta propunere.
practice si primi adress’a comissiunei. — In fine fix nu si au potutu-o implinf, ca-ce aceştia declarara, D. Caragiani observa co de si a vediutu cu
felicitatu de mai mulţi deputaţi si cbiaru si de min. ca n’au nici o încredere in promissiunile guverna- multiamire venirea la concurau a manuscriptului
Tisza prin strângere de mana. mentului localu si cerura o asigurare formala din despre syntactic’a romana, in annulu acestu-a, totuşi
Mai vorbesce si Madarasz si Jgnatz Helfy, partea guvernului dela Constantinopoli, cu garanţie. observandu decissionile si publicationile societatei
care dice intre altele, ca încrederea partitei „Agence Havas“ si „Reuter“ reportâza, ca d’in sessionea annului 1873, constata co concursulu
celei mari in regimu e indoibsa, mai vertosu la consulii Austriei, Germaniei si Italiei se incercara ' este deschisu peno la 30 Iuliu 1876, si co in pu-
poporulu alegutoriu; si candu se va reîncepe per­ la Trebinje si Stolac a pune in contactu directu , blicationea repetita 1874, d’in errore s’a pusu
tractarea de alta invoiâla dualistica, poporulu ar’ pe insurgenţi cu comissariulu turcescu, inse dedera terminulu de 15 Augustu 1875.
trebui âra intrebatu, pentruca elu n’a sciutu pro- totu preste difficultati si numai in districtulu Ne- Conferinti’a, essaminandu lucrările anteriori, si
gram’a regimului, care neci adi nu se scie, si după vesinje se aratara insurgenţii mai aderitori la mo- reconnoscundu co in addeveru s’a facutu errore in
mai multe conflicte, finindu se finesce si siedinti’a. nitarile consuliloru Russiei, Angliei si Franciei. publicationea d’in 1874, recommenda delegationei
Continuanduse desbaterea adressei si in 17, in Insurgenţii capeta collecte impuitărie si dela ca prin una noua publicatione se se correga errorea,
18 Sept. fininduse oratorii se primi adress a comis- unu comitetu rusescu din Petersburg, unde se ex- fissandu-se terminulu admissu de la inceputu pentru
siunii si in desbaterea speciale nemodificata. pusera cuthie la locuri publice pentru collectare de diu’a de 30 Iuliu 1876, âro manuscriptulu se se
In 19, veni propunerea bugetului, care pen­ ajutdria. O mulţime de persăne făcu collecte intre conserve sub sigillulu societatei si sigillele private
tru acoperirea deficitului de vro 16 mii. face pro­ totu slavismulu. alle unoru-a d’in membrii presenti, peno la sessionea
punere, a se introduce dare generale pe venituri de annului viitoriu.
3 7 procentu. Totu acum se amanâ diet’a prin Dupo acâsta-a, D. presiedente propune, si so­
2 SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.
rescriptu r. pana in 4 Nov. in care restimpu voru ? * .... '* 'j cietatea admitte, a se occupâ cu lectur’a manus-
( U r m a r e . )
lucră delegatiunile, cari se afla adunate in Vien’a. cripteloru de traductione d’in Titu Liviu, venite la
In M o n t e n e g r u s’au dusu la princ. Nichi- Sedentra d’in £0 AMg-ostaa 1875. concursu.
tia, cum lu numescu acolo, una deputatiune com­ Presedente: A. Treb. L a u r i a nu. Acăsta lectura se urmâdia peno la 5Y 2 ore
pusa din veterani si din capeteniele poporului mon- Membri presenti: A n a s t a s i u F e t u , G . postmeridiane.
tenegreanu si l’a rogatu, câ se db ascultare vocei B a r i t i u , N . J o n e s c u , J . C . M a s s i m u , J . Presedente A. Treb. L a u r i a n u .
poporului si a fratiloru crescini si se grabâsca a C a r a g i a n i , G . S i o n , J . G h i c a , B . A . U r e c h i a. Secretariu ad-hoc S i o n .
ajutoră pe fraţii asupriţi din Hertiegovin’a cu totu Sedesfitl’a' d’in £3 Angnsiu IS’S'S.
Se da lectura processului verbale allu sedeutiei
poporulu seu. Nicbitia dede expressiune simpathie- Presedente: A. Treb. L a u r i a n u .
precedente si se adopta.
loru sale pentru insurgenţi; inse astâpta după tie- Membri presenti: A n a s t a s i u F e t u , G .
D. G. Sion ofere pentru bibliotec’a societatei
nut’a Serbiei, care e mai potente, si resolutiunea B a r i t i u , G . S i o n , J . C . M a s s i m u , B . A .
unu essemplariu d’in cartea lui Yasilie Yoda, editatu
sa o face dependenta dela resolutiunea, ce o va U r e c h i a , J . C a r a g i a n i , N . J o n e s c u .
d’in n’ou de D. Gh. I* Sion, care se primesce cu
luă Skupcin’a Serbiei, le respunse principele. Se da lectura processului verbale allu sedentiei
multiamire.
S e r b i ’ a in cuventulu de tronu s’a respicatu precedente, si se adopta.
Se procede la lectur’a manuscriptului despre
in favărea intrevenirei potenloru si a pacei. Asia Se procede la lectur’a manuscripteloru de tra­
syntactic’a romana. _
Mai. S’a, imper. si regele F r a n c i s c u I o s i f u , ducere d’in Ttyu Liviu.
D. B. A. Urechia depune doue cârti vechie:
luandu in cunoscintia cuprinsulu adressei, a datu in- Sedenti’a se redica la 5Y ore postmeridiane.
.JU.U1 ...... . . . . Figrelii de statuis illustrium Romanorum, si Fucina 2
data ordinu a felicită pe principele Milanu in nu­ Presedente A. Treb. L a u r i a n u .
di Marte, oferite de D. Bonefaciu Florescu pentru
mele Seu. Asemene făcură si consulii Germaniei si Secretariu ad-hoc G. S i o n .
bibliotec’a societatei, care se primesce cu multiamire.
Russiei Schweinitz si Novicoff in numele suverani- Sedeiiti’a d’in £5 Augusta 1875*
Sedenti’a se redica la 5 / ore postmeridiane.
x
loru sei. Unu pasu din cuvent. de tronu, care 2 Presedente: A. Treb. L a u r i a n u .
Presedente A. Treb. L a u r i a n u .
suna asia: Membri presenti: J. C. M a s s i m u , Anast.
Secretariu ad-hoc G. S i o n .
„Asia a$r pe catu me voru ajută debilele mele F e t u , G . S i o n , N . J o n e s c u , Vine. B a b e s i u ,
poteri, voiu lucră,' pentrucâ pacea si statulu ordi- Sedentl’a din £f Atsg’îasta 1875. G . B a r i t i u , J . C a r a g i a n i , B . A . U r e c h i a .
[ '</, ; •* « .'-■// < fg ; * o • i i fTJ ' I t
nei se se reabiliteze in acele provincie/ (Cu in­ Presedente: A. Treb. L a u r i a n u . Se da lectura processului verbale d’in seden-
surgenţi’») a superatu cercurile diplomatice incatuva Membri presenti: J. C. M a s s i m u, G. B a r i t i u, ti’a precedente, si se adopta.
si le au insuflatu grigia, ca serbii le voru trage o A n a s t a s i u F e t u , N . J o n e s c u , J . G a r a g i a n i , Societatea se împarte in doue sectioni: sectionea
, tnoîTxii ° . ■
dunga preste socotâla. G . S i o n , B . A . U r e c h i a . istorica pentru cercetarea manuscripteloru de tradu­
.DU°T „ , . , . . .... .
In Şerbi a s au si luatu mesuri militari seribse cere d’in operile lui Cantemiru; âro cea philologica
. Se da lectura prcessului verbale allu sedentiei
din causa, ca turcii au infiintiatu cordonu de ob­ pentru traducerile d’in Titu Liviu si Plutarchu.
precedente, si se adopta.
servare la granitia, si au postatu la Nisia in apro- Sectionea philologica insarcinâdia reportatori
u v : un * * Se commnnica adress’a domnului membru allu
piare multa armata. asupr’a traduceriloru d’in Titu Liviu pre domnulu
societatei P. Poenariu, prin care face connoscutu, co
Preparativele suntu mari. La Topsidere se Massimu, ăro asupr’a traducerei d’in Plutarchu pre
motive de infirmitate lu impedica de a leuâ parte
montâza baterii si mai multe trupe naţionale au domnulu Caragiani.
la sedentiele societatei in cursulu sessionei urmatore;
pornitu cu tunuri catra districtulu Usitia, punctulu Sedenti’a se rădică la 5Y ore postmeridiane.
societatea ieau actu. 2
celu mai aprdpe de granitia, unde începuse insurec- Presedente A. Treb. L a u r i a n u .
Dupo aceste-a se procede la lectur’a manuscrip­
tiunea. —- Secretariu ad-hoc. G. S i o n .
tului despre syntactic’a romana.
Gener. Stratimirovics cu adjutantulu Kuitscha-
Sedenti’a se redica la b / ore postmeridiane.
x
ninu fiiulu gener. Knitschaninu din 1848 cu stabu 2
Presedente A. Treb. L a u r i a n u . C l u s i u , 1875. Pe basea conclusului adusu
si unu corpu de voluntiri au pornitu catra cordonu,
Secretariu ad-hoc G. S i o n . in siedenti’a de astadi 22/8 a comitetului „Reuni-
si Serbi’a se afla silita a se armă, fiindcă Turci’a *
. . . unei sodaliloru rom.“ din locu, subscrisii venimu,
inca se pregatesce, câ cum ar’ avă a portă resbele 8edenti’a tl’lîi ££ AisgiBstss 1875. cu privire la starea Reuniunei năstre dela consti­
internaţionali. — In Scupcina se desbath respun- Presedente: A. Treb. L a u r i a n u . tuirea ei intemplata in 7 Febr. a. c. pana in diu’a
sulu la adressa si se primi intocma. Membri presenti: A n a s t a s i u F e t u , G . de adi a face urmatoriulu reportu: •
Membrii fundatori suntu: 11, membrii ordinari
De pe c a m p u l u i n s u r e c t i u n e i avemu S i o n , N . J o n e s c u , G . B a r i t i u , N . O r e -
(messeriasi 18, ăr’ membrii ajutători 2.
sciri pana in 18 Septembre, candu pe terenulu in­ t i u l e s c u , J . C . M a s s i m u , B . A . U r e c h i a .
Bani are societatea depuşi in cass’a de păs­
tre Trebinje si graniti’a austriaca se intemplâ o J . G a r a g i a n i . trare 42 fi. 22 cr. v. a.
lupta inversiunata. Insurgenţii adeca se aruncara Sa da lectura processului verbale allu seden­ In 20 Iuniu s’a tienutu unu maialu, la care
preste o coldna de proviantu turcescu, destinata tiei precedente, si se adopta. preste tax’a de 1 fl. au contribuitu următorii dd:
pentru Trebinje, sparsera convoiulu pazitoriu si luara D. presedente communica una scrissore a dom­ Dr. Gregoriu Siîasi 7 fl., Demetriu Nemesiu 1 fi.,
Ioanu Nagy 1 fl., Lazaru Baldi 1 fi., Nicolau Popu
prada 50 încărcături de farina. Dela Trebinje si nului P. S. Aurelianu, prin care face connoscutu co
v.-protop. si par. in Fenesiulu sasescu 1 fl. 50 cr.,
monastirea Duze veniră apoi trupe ajutatărie spre nu va potă luâ parte la sedentiele societatei înainte
Demetriu Cosma par. in Feiurdu 1 fl., Michaele
a liberă colăn’a de proviantu din man’a insurgen- de 1 Septembre. Ianchi v.-presied. Reuniun. 1 fl., repausatulu capei.
tiloru. Insurgenţii inse primiră lupt’a si se scrie, Item una scrissore a domnului Vegezzi-Rus- Gr. Chifa 50 cr., d. Dr. Rsdnicu 1 fl., Constantina
ca au sustienutu-o pana năptea tardiu, candu s’au calla, prin care multiamesce societatei despre trarnit- Nesta 1 fl. —