Page 27 - 1875-09

Reuniunea cu ocasiunea acestui maialu si-a aici, acela p6te dice cu totu dreptulu, ca e mirare, Aug. Munteanu adv., Gregoriu Stetiu adv. cate 1 fl.
facutu si una flamura in pretiu de 50 fl., la carea ca cu midiulbce atatu de modeste si intre cercus- v. au. Titu Budu conc. eppu, Ath. Damianu prof,
au contribuitu urmatdrele dne: dbmn’a Michaele tantie critice: cumu miculu numeru alu credintio- teol. cate 50 cr. Dr. Vasiliu Popu 30 cr. siTeodoru
Ianchi 10 fl., Mari’a Ioanoviciu 2 fl. 50 cr., Maria siloru, agitaţiunile si desuatuirile contrariloru s. a. Lupu as. orf. 30 cr., Niculau Berzenczey, jud. proc.
Ilesiu 2 fl., d. Lazaru Baldi 2 fl., An’a Redeanu — totu s’a potutu inireprinde unu lucru asia mare. J. Blaga Invet. primariu, Hie Popu inv. in Sorn-
2 fl., Mam’a d. Dr. Gr. Silasi 1 fl., d. Alexiu Dâr’ ce nu p6te face resolutiunea firma zelulu si cuta cate 1 fl. si Juristulu abs. Mariasi 3 fl.
Popu 1 fl., dn’a Catarin’a Popu 1 fl., du’a An’a perseveranti’a unui barbatu cu încredere la ai sei! Din acâsta suma prin D. Gavrilescu se a sol-
Vestemianu 1 fl., dn’a Iacobu Pâl 1 fl., dn’a La- Vornu vedâ ddca si urmatoriulu parochu va scl află vitu musicantiloru 40 fl. v. a., dra pentru Invitări
dislau Popu 1 fl., dn’a An’a Rosiescu 1 fl., dn’a midiulâce si va aduce acele sacrificiu, câ anteceso- espeditulu, arangetulu Salei s’au spesatu 35 fl. 8 cr.
Gregoriu Moldovanu 1 fl., dn’a Alesandru Lazaru rulu seu câ se duca îndeplinire lucrările ce mai v. au, — 75 fl. 8 cr. Spese.
;
1 fl., dn’a Constantinu Nast’a 1 fl., dn’a Iosifu restau spre a se potd intrebuintiâ edificiulu scdlei Remane venitu curatu de 53 fl. 42 cr. care
Pente 1 fl., d. Elisabet’a Isacu 50 cr., dlu Vajda amesuratu destinatiunei sale. — se a si asiediatu in caas’a scolaria la Demetriu
40 cr. Laolalta 30 fl. 40 cr. Afara de aceste merite incontestabile, ds’a mai Vama Prot. si perceptore scolariu,
Restulu de 19 fl. 60 cr. s’a suplinitu din are unu titlu, care amu dori se-lu potemu atribui Lapusiulu-Ungurescu la 14. Sept. 1875.
cass’a Reuniunei. fia-carui inteliginte romanu, acela adeca de a fi
Ou acdsta cale Reuniunea -si esprima ferbentea aparatoriulu poporului. — Iubirea de adeveru si i n . O o m i t e t u l u a r a n g e t o r i u .
y ■
s’a multiamita atatu ddloru catu si gener6seloru dreptate este principiulu seu conducatoriu cunoscutu
ddne contribuitârie si, cu deosebire d-nei Mari’a la populatiunea intrâga. Numai continuamu a de­
Ilesiu nasc. Sândoru, câ colectantei. scrie mai pre largu activitatea dsale de pana acum,
Asemene primdsca din partea Reuniunei ndstre ci ne marginimu la cele de susu insocite cu nisu- Eatiocieiiulu
multiamit’a cordiale si institutulu de creditu „AL intiele cele bune ce credemu ca le possede. Din comitetului arangiatoriu alu balului romanu din
bin’a* din Sibiiu pentru marinimosulu ofertu de aceste temeiuri poporulu romanu fora distingere de Vien’a, ce s’a tienutu in 27 Fauru st. n. a. c.
50 florini. confessiune fiindu aduncu miscatu pentru depărtarea Consemnarea
Ataţa de asta data. dsale, ei ofteadia si pentru venitoriu taria sufletâsca oferteloru incurse pentru balulu romanu din
D6 bunulu Ddieu, câ acdsta juna societate pre si trupdsca, de care s’a bucuratu pana acum. Elu Vien’a (27 Eauru st. n.), alu carul venitu este
venitoriu se p6ta insirâ intre membrii si benefacu- felicita totu-odata pe poporulu, caruia s’a tramisu destinatu pentru sustienerea cabinetului de lec­
torii sei pre toti inteligintii romani din locu, cura de conducatoriu sufletescu, coavinsu fiindu, ca nu tura a societăţii academice „Romani’a-Juna.“
si pre toti messeriesii teneri si betrani, ddr’ neci se va insielâ in aşteptarea s’a. ' ; (Capetu.)
(
cei din giuru si din depărtare se nu uite de noi. Si acumu intrebamu cine va ocupă loculu pă­ - • -:i [! | . ii-
Asia se fia ! rintelui Crisianu ? Credemu ca nu s’a inchisu cu dsa D. Din U n g a r i ’ a .
sirulu celu frumosu alu braviloru preoţi la bes. gr. fl. cr.
Dr. G r e g o r i u S i l a s i , I . Belintiu: Dlu G. Craciunescu, protop. 3 —
presiedint. Reuniunei cath. de aici, si ca Exc. S’a P. metropolitu cunos- II. Caransebesiu: L i s t ’ a nr. 195, colec-
cundu prea bene impregiurarile acestei parochie va
I a c o b u M u r e s i a n u , bene voi a dispune aci unu preotu cualificatu si tante Dl. Basiliu Mândreanu, prof.
notar. Reuniunei 1. Dl. Ioanu Nemoianu, prof. teol. . . 3 —
precepatoriu de missiunea s’a care se continue sa-
lutariele opere ale antecesoriului seu. — 2. „ Filaretu Must’a, prof. teol. . . . 3 -
3. „ Nicolau Andreeviciu, protop. . . 2 —
I g h i u in Septembre 1875. Este unu lucru In fine -mi permitu a observă, ca poporulu de 4. „ A. Yasilieviciu, comerc............................ 1 —
imbucuratoriu, candu potemu inregistrâ faptele vre­ aici astdpta cu doru denumirea unui preotu, care se 5. „ Alesandru Stancoviciu, comerc. 1 —
unui barbatu, care s’a sacrificatu interessului pu- păta suplenl loculu fostului parochu cu t6ta dem­ 6. „ Ioanu Bartolomeiu, secret, episc. . 1 —
blicu, lasandu după sene urme neşterse de progresau nitatea receruta. — 7. „ Basiliu Măndreanu, profes. . . . 1 —
si benefacere. — U n u l u p e n t r u m a i m u l ţ i . Sum’a 15 —

: III. Solymos: Dlu Moise Magdu . . . 2 —
Comunitatea bes. de confes. gr. cath. de aici, Ji 1 :1 1 , x . I . ... I
8
a avutu fericirea a fi condusa in totu tempulu de
; -V i •:■/> iU' J :vii .;;i ; Ci7c'A fii JfL-y.ro uiL ’ Sum’a totale 17 —
preoţi devotaţi missiunei loru. Iu tempulu mai din Nontati diverse, :.:iu
urma avii in fruntea s’a pe zelosulu preotu d. Ioa- E. Din V i e n ’a.
c h i m u C r i s i a n u , carele intr’unu periodu scurtu Maiestatea S’a Imperatricea si Regin’a Austro- I. Colect’a prea stimatei Ddmne patronese: Matild’a
abea de 8 ani dela ocuparea officiului seu, a sciutu Ungariei se afla restaurata intr’ atata, incatu in
meritâ încrederea nu numai a romaniloru, ddr’ si a finea lunei acesteia se sperddia, ca se va reintdrce — ; . Dumb’a: H. cr.
altoru concivi din acestu opidu. Activitatea neobo­ la Vien’a si de aci la GbdOllO. Despre casulu caderei 1. Alteti’a S'a principele Georgiu Mauro
sita desvoltata de acestu preotu, ei revindecara cu Mai. Sale de pe calu la Sassetot in 11. Septembre, cordatu . i . . . . . . 50 —
dreptu cuventu numele de părinte alu poporului. scrie „Fremdenblatt“, ca sarindu calulu preste unu 2. Excelentî’a S’a‘Baronu Sin’a . 50 —
In faci’a acestora nu potemu a nu ne esprime pă­ gatuletiu si impedecundu-se Maiestatea S’a fă aven- 3. Dl. Teodoru Dumb’a, Banquer . 50 —
rerea de reu, ca nu potemu a ne bucură tempu mai tata 10 paşi preste capulu calului, cadiendu pe 4. „ Misco Dumb’a, Banquer 25 —
indelungatu de conducerea sa. Oause grave, -lu tielina erbâsa, unde indata primi ajutoru medicalu 5. n Adalbertu Zinner, Bauquer 20 -
constrinsera a se departâ din mediuloculu nostru la si in diumetata 6ra si vini in ori fora se fi fostu 6. r * de Flori . , . . . . 12 —
parochi’a Alba-Iulia M a i e r i , atunci chiaru, candu tare vatamata. . 7. n Alesandru de Kapra . . 10 —
se simte mai tare lips’a de unu atare barbatu. — Mai. S’a imp. si r. prin inaltulu ordinu din 8. n Constantinu Zinner, Banquer 10 -
Elu se duce insocitu de amdrea poporului. Fia-ni 10 Septembre a binevoitu a aproba transpunerea 9. Georgiu Zinner, Banquer . 10 -
permisu cu acdsta ocasiune a descrie mai detaliatu presiedentelui judecatorescu Stefanu M a l y dela 10. \p Alfred de Kendler . . . 15 -
unele fapte nenegabile, care iau eluptatu recunos- Biseric’a Alba pentru Brasiovu ca Presiedinte, pe 11. % Simon de Metexâ . . . 10 —
cintia generale: presied. jud. din Naseudu F l o r e a n u I o a n u câ 12. Excelenti’a S’a contele de Wimpfen 10 —
■
Neccssitatea cea mai ardienda in acdsta co­ Presiedinte la Odorheiu si pe Keul dela Fagarasiu 13. Dlu Trenkler . . , . . . 9 —
muna a fostu una sc61a bene organisata, care se la Dees er’ pe Vajna Tamas dela S. Georgiu sa- 14. Domnisidrele Curţii . . . . 7 —
corespunda cbiamarii sale a lumină si cresce siir- cuescu la G.-Szt.-Miklos. 15. Cavalerulu de Eichenll . . . 6 —
culii poporului, speranti’a venitoriului nostru. Cate După cum se scrie Mai. S’a va calatori din 16. Chevalier de Hadia . . . . 6 —
talente si ingenia frumăsa se ingrăpa la noi roma­ Bavari’a, unde cercetă famili’a, la imperatâsa la 17. Dlu Naum Zechanny,', . . . 6 —
nii din lips’a de scâle, este cunoscutu de toti. Sassetot si Parisu. 18. Unu studentu ............................... 3 —
Aceste suntu ddr’ totu atatea daune irreparabile pen­ Sum’a 309 —
Ratiociiliu. Credemu a fi lucru placutu,
tru noi. candu cu cea mai adunca multiamita facia de toti
Asemene este lucru constatatu, ca necessitatea acei Preastirnati ddni, cari au partinitu Balulu tie- II. Prea Stimat’a d6mna patronesa Mari’a
invetiamentului la poporulu nostru, trage după sine nutu la Scaldele din Stoiceni in 8. Aug. a. c. in de Filisianu, a predatu fora lista sum’a
câ consecintia naturala si miseri’a lui, si prin a- favdrea Scdlei principale romane din L a p u s i u l u - de 200 fl. 2 #............................................. ..... 210 40
cbsta decăderea lui in serbitutea altora. Acdsta ne- u n g. cu t6ta reverinti’a si reconoscinti’a rationamip III. Colect’a prea Stimatei D6mne patronese Elen’a
cessitate de sc61a a cuprins’o f6rte bene d-s’a, din esprimendu-ne cea mai caldurâsa reconoscintia si de Marenzeller născută Bibescu:
care causa s'a si adoperatu chiaru dela inceputulu tenorului farmacistu Gr. G a v r i l e s c u , care si asta- fl. cr.
functiunei sale cu totu zelulu posibilu pentru dela- data ne fece on6re prin arangdrea istâtia, dejocan- 1. Dlu major de Marenzeller cu prea sti-
turarea ei. Spre acestu scopu, deschise de tempu- du t6ta ingerinti'a malitiâsa a unoru străini, cari mabil’a s’a familia................................. 50 —
riu sc61a in un’a localitate a caseloru parochiali, nu se rusinara inca nici aci a ne pune t6te piedi- 2. „ Ludwig de Harder . . . . . 50 —
invetiandu pruncii unu restimpu singuru, dra după cele; dâr’ s’au pacalitu reu, si balulu celu roma- 3. „ Demetriu de Bibescu . . . . 15 —
aceia împreuna cu docenţii, dovada despre zelulu nescu a fostu mai splendidu decatu oricare altulu, 4. „ Oolonelu de Soyka cu fiic’a . . 12 —■
desvoltatu cu postpunerea interesseloru private ce- dra inteliginti’a romana, deşi pucina la numeru — 5. „ de Plaigno cu consorta . . . 12 —
loru publice. —■ prin tienut’a sa romanâsca a doveditu celoru de alta 6. Excelenti’a S’a maresialu locot. Baronu
Afara de acdsta nu a incetatu a capacitâ si natiunalitate, ca nu are lipsa de flneti’a cea atatu Schwarz......................................................10 —
convinge pe poporu cu t6ta ocasiunea pentru im- cantata, ddr’ in realitate mogici’a unoru individi 7. Ddmn’a de Absolon cu domnisiârele . 9 —
bratiosiarea causei scolastice câ uniculu mediulocu cu pân'a la urechia. Venitulu totale a fostu de 8. Dlu Hermann de Lohner . . . . 6 —
salutariu pentru densulu. Pregatindu pe acdsta cale 128 fl. 50 cr. v. a. in care suma computandu-se 9. „ Alfred Freund ..................................... 6 —
poporulu pentru redicarea scdlei, in anulu espiratu si ofertele benevole dela următori P. T. DD. Ilustri- 10. „ locotenente sup. de Warteneg . 6 —
s’a si'redicatu din materialu solidu, ce p6te servi tatea Sa Eppulu M. P a v e l u 1 fl. v. a. Deputatulu 11. Excelenti’a S’a Baron Robert Hein . 6 —
de modelu in tienutulu acesta. — De si nu este cercului Sim6 L*jos 10 fl. Rssmii Dni can. Mich. 12. Golonelulu si camerariulu dlu de Erbs 6 —
aduse acdsta sc61a in stare a se predă acum inve- Serbanu si Demetriu Coroianu cate 50 cr. OI. DD. 13. Excelenti’a S’a dlu Baronu Schlosser 6 —
tiamentulu intr’iasa, totu-si partea cea mai mare si Lazâru Huza not. cons. Mich. Ivasco prof. teol, 14. Dlu Dr. Alfred de Marenzeller . . 6 —
mai grea a lucrarei este terminata. — Cine scie Andreiu Antonu prot., Nicolau Cosma preotu in Siucu, 15. D6mn’a de Eros ....................................... 4 —
intre ce feliu de impregiurari s’a edificatu scdl’a de Dr. Gr. Silasi prof. la univ., Al. Onaciu ases. reg.. Sum’a 204