Page 29 - 1875-09

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenamera la poştele o. ai r., 6i pe U
Fbi'a, candu ooncedn ajatdriale. — Pratiulu: Asasiit iiina DD. corespondenţi. — Pentra seria o Ofc
pa 1 afla 10 fi., pe Vă 3 fi. v. a. Tiori eaterns 12 fi. îacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare ptJ-
v, a. pe ana ana sdn 2 ! /s gaibini roon. aasatbria.

Hr. 66. irasiovu 30|18 Septembre 1875.

ISrasfiovu 28 Sept. c. n. 1875. Brasiovu, 29 Septembre st. n. 1875. getulu an. acestuia pentru esterne se se reducă la
Nu este de multu, de candu ne mai ocupa- mesur’a celui din an. trecutu; inse totuşi s a l a ­
S c d l e l e r o m a n e d i n B r a s i o v u s i a l t e
ramu odata cu cestiunea schimbării de portofoliuri r i u l u consulelui din St. Petersburg se maresce,
s c 6 1 e d i n p a t r i a .
si de persâne in sinulu actualului guvernu ungu- cea ce ministr. de esterne o motivbdia cu situatiu-
De unu tempu incbce au devenitu sc61ele nb-
rescu, si acum ni se da ocasiune de a reveni de nea politica. — Arch. H a y n a 1 d, care interpelase
stre unu obiectu de predilectiune pentru d. d. ma­
nou la acbsta cestiune. In urm’a faimeloru ce se indata la inceputulu sessiunei despre situatiune, făcu
ghiari, si sub felu de felu de proteste se ocupa cu
respandisera lun’a trecuta despre intentiunea de de- rectificare la verificarea protocolului, dicundu, ca,
multu interessu antagonu, punendu-si carulu in pe­
missionare a primului ministru Wenkheim, noi amu candu -si fach interpelatiunea n’a datu-o pornindu
trii, pentru câ se le stbrga de pe faci’a pamentu-
observatu si accentuatu la rondulu nostru, ca unui din punctu de vedere politicu, ci din punctu reli-
lui. Avânt-garda, câ la tbte, a facut’o diurnalisti-
omu de simtiu si cu idei si principia proprie, cum giosu umanisticu. Andrâssy dechiara, ca n’are de
c'a maghiara; acbst’a a inceputu ataculu cu denun-
este actualulu ministru presiedinte, i va fi fbrte cu •cugetu din nici unu motivu a se amestecă in afa­
ciarile si defaimele esite din pbn’a unui romano-
greu a duce lungu tempu rolulu de pictus mascu- cerile interne ale Turciei. îteferintiele jobagesci de
fagu chiaru d’aici din locu. Ataculu n’a incetatu
lus si a suferi pe de o parte ingerinti’a si amea- acolo, dice, le pbte vindfecâ guberniulu turcescu.
pana ce o bomba a cadiutu chiaru in biuroulu mi­
teculu ministrului de interne in tbte agendele si Totu-deodata facil Andrâssy cunoscutu, ca monar-
nistrului de instrucţiune, care esplodendu a pro-
drepturile sale, bra pre de alta parte a privi cu sânge chi’a nbstra pe territoriulu ei si alu Muntenegrului
dusu cunoscutulu ordinu, prin care se interdice a-
rece si nepăsare la lucru si fapte, la vorbe si scri­ pana acum trebue se nutrbsca 100,000 de hertie-
cestoru scble tragerea subventiunei, asigurate prin
eri, cari pe dinsulu -lu îgnordza cu totulu si re- govineni, a buna sbma bmigrati.
tr’unu daru vechiu facutu de unu domnitoriu din
dica persbn’a lui Tisza mai pre susu de a sa, di- Mai. Sa cu resolutiune din 20 Sept. a bine-
Romani’a.
cundu-se intre altele, ca Tisza este sufletulu guver­ voitu a primi in cunoscientia adress’a camerei Un­
Cari suntu pretextele, sub care voiescu ei se nului actualu, elu este domnulu eituatiunii, elu este gariei. Adress’a dietei Croaţiei fii primita cu bu-
destruga acestu institutu? Pretextulu principalu e,
totulu, fora de elu guvernulu acest’a n’ar’ valorâ navointia inalta.
ca aici in aceste scble se cultiva simpathie pentru
nemica, fora de elu Ungari’a ar’ cadd acum de nou *Wiener Z.“ din 28 publica una scrisbria do
unu stătu vecinu. Acest’a este inse numai unu
in ghiarele neamtiului. Atunci pbte nu ni se cre­ mana a Mai. Sale catra min. de interne austriacu,
puru pretexta lipsitu de orce base reale. Scbl’a
dea, ca d-lu Wenkheim va fi asia de susceptibilu, ca senatulu imperiale austriacu se conchiama pe
nu se p6te ocupâ cu asemine cestiuni. Scbl’a are
incatu se demissioneze din asemeni motive, ce se 19 Octobre.
se db eleviloru cultura generala si nu are a face
numescu slabitiuni omenesci, fora se aiba alte mo­ — I n a r t i c u l a r e a tractatului de comerciu
intru nimicu cu simpathiele pentru unulu sbu altu
tive mai plausibile. Cu tbte aceste ins8 se pare a cu Romani’a se afla in proiectu de lege, care se va
stătu, nici cu antipathiile contra unui sdu altui
fi cu potintia, ca-ci soirile mai nbue ni spunu, ca aşterne dietei ung. după 4 Nov., candu se va rea­
poporu. Ceea ce face si trebue se faca orce sc61a,
numirea ministrului de interne Tisza de presiedente dună si se crede, ca se va primf nemodificatu, cum
este a plantă in anim’a tinerimei iubirea de pa­
alu consiliului de miniştri va urmâ in primele dile veni dela camer’a romana.
tria, a invetiâ pe tenerime câ se se supună legi-
ale lunei venitbrie. — Din Bucuresci 13 Septembre 1875 relata
loru si asiedieminteloru tierii si a fi credintibsa si
Astfeliu deşi nu potemu afirrnâ, ca avemu in- „PressV despre a r m a t a asia:
loiala catra tronu si guverniu. Cum ca acbst’a se
formatiuni din sorginti autentice in acbsta privin- „ M o n i t o r u l u * de adi publica decretulu
face in scblele nbstre, o scimu cu totii, si se p6te
tia, totuşi in poterea fapteloru si impregiurariloru Domnescu prin care suntu convocate trupele arma­
convinge ori-cine in ori-ce momentu. Acbst’a ni-o
menţionate mai susu nu dubitamu de locu in ade- tei permanente si o parte din armat’a territoriale,
garantbza corpulu nostru profesaoralu, care con­
verulu acestei sciri. Preste pucine dile d. m. Tisza impreuna cu reservistii din clasea anului. 1870 si
sta din barbati inteligenţi si cualificati, din băr­
va ajunge in forma si in fapta capu alu guvernu­ 1871, care voru fi concentrate pe divisii territoriale
baţi, cari suntu petrunsi de missiunea scblei.
lui, domnu alu situatiunii, dictatoru alu Ungariei. pentru esercitiile militarie si manevrele de tbmna
In faci’a acestei impregiurari ne prinde mirare,
Potemu fi deci pregătiţi, ca m. Tisza, care mai in timpu de 15 dile, cu incepere dela 4 Octobre
cum s’a gasitu diurnalistic’a maghiara si d. d. ma­
anii trecuti ne manâ la Bucuresci numai cu gur’a viitoriu. ^r’ guardele orasianesci voru fi chiamate
ghiari a se acatiâ tocmai de noi, candu ei au de­
astadi se va ingrigi si de fapte, câ se ne vbdia a tienb garnisbnele pe timpulu concentrării trupe-
stule sc61e, care nici pe departe nu suntu organi-
porniţi intracolo, pentru câ se scape de noi; dbr’ loru. D. ministru de resbelu, dice decretulu, va
sate câ ale nbstre; cum de nu se opintescu pentru
dieu cu greu va scapâ, ca-ci si noi suntemu cam da ordine speciale la timpu, atatu pentru concen­
regularea scbleloru d-loru? Dbr’ se aduceam exem­
tenaci si rabdurii. trările prin fia-care divisie, catu si pentru dilele
ple: La sc61’a superibra ref. din Maros-Vâsârhely
Totu-odata se mai comunica, ca după ce va in care guardele orasianesci voru intrâ in gar-
au functionatu in anulu precedentu © s t u d e n ţ i
ajunge Tisza primu ministru va intrâ si baronulu nisbne.
câ professori, mai departe la collegiulu ref. din
Sennyey, capulu conservativiloru in ministeriulu a- Astfeliu ne apropiemu si in tbmn’a acbst’a de
Szbkely-Udvarhely n’au functionatu mai pucinu de
cest’a, primindu portfoiulu affaceriloru interne. Inse a patr’a concentrare ce se face, de candu s’a pusu
8 s t u d e n ţ i câ professori s. a.
cu tbte ca este faptu, cumca intre aceşti duoi bar­ in aplicare legea din 27 Marte 1872. Ne apro-
Ei bine, dbca e vorba de instrucţiune, de ce bati de stătu nu esistu diferintie essentiali in pri- piamu de acele frumbse dile de bivuacuri si eser-
nu se ocupa d. d. maghiari mai anteiu cu regula­ vinti’a reformeloru, ce suntu de a se face pre ter- citie mari militare, de punere in circulaţie a bar-'
rea aceloru scble, care suntu de regulatu, — ci se renulu administratiunii publice, si cu tbte ca este batiei si vietiei naţionale prin purtarea voibsa a
impedeca d’ale nbstre, despre a carora destoinicie necontestabdu, ca si unulu si altulu tindu la unulu armeloru de catra militarii si cetatianii ostasi,, in
ne provocamu la testimoniele date de professorii si acelaşi scopu, adeca la maghiarisarea elemente- animele carora de cativa ani s’a redesteptatu spiri-
dela academiile si universităţile acele, care le-au loru nemaghiare prin ori-ce mediulbce si pre ori-ce tulu militarescu si suvenirile străbune pe campulu
frecuentatu si le frecuentbza şcolarii esiti din sc6- cale, totuşi nu ni vine a crede, câ Sennyey taver* de arme.
îele n6stre. Respectivii professori s’au pronunciatu niculu de odinibsa si capu alu conservativiloru de E mai multu de unu seculu de candu tibr'a,
fbrte favorabilu asupra scbleloru nbstre, si si-au astadi se se demită a primi unu portfoliu ministe- gemendu sub povbr’a spoliatoriloru din Fanaru si a
esprimatu deplina multiamire cu pregătirea ce o au rialu spre a face parte dintr’unu cabinetu, alu că­ insulteloru ce ne aruncau duşmanii, mai alesu de
dobanditu şcolarii esiti din aceste scble. Cum va rui siefu este Tisza. — Sennyei inca va potb a-* dincolo de Dunăre, nu mai vedea bratiulu romani-
fi pregătirea scolariloru instruiţi de studenţi, ni junge la guvernu, inse numai câ primu ministru. loru armatu cu curagiulu si dreptulu seu, respin-
putemu inchipuf. — Apoi in fine mai adaugemu — Delegatiunile in Yien’a după ce fura pri­ gundu jafulu si batjocur’a ce ne venea de peste
gi aceea, ca adeveratii professori folosescu cu scum- mite de catra Mai. Sa in 22 Septembre in palatulu hotaru. E mai multu de unu seculu de candu fia­
patate tempulu pentru predarea obiectului loru, si curţii, apoi constituite cum scimu, se impartira in care romanu adeveratu suspină impreuna cu croni­
au se potu ocupâ si de cestiunile denunciate de comissiuni si lucra după cum le suntu impartite carii si poeţii noştri după unu idealu, a cărui rea-
penele malitibse. P. obiectele. lisare o doriau cu atata sete: armarea naţiunii si

In delegatiunea maghiara, comissiunea despre respectarea drepturiloru si a suveranităţii sale. Sus­
negbtiele esterne, Juliu Andrâssi s’a invoitu, câ bu- pinele au foatu lungi, incercarile au fosta crude*