Page 3 - 1875-09
P. 3
alu diecelea alu Domniei N 6stre, fiindu presiedinte Si adeca: c) in testamentele făcute de notariulu publicu
alu consiliului de miniştri d. Lascaru Oatargi, pre- ; a) contracte despre predarea si investirea, pre nu se potu face dispusetiuni nelegiuite, pentruca
siedinte alu senatului, I. P. S. S. metropolitulu pri- , cum si despre impartîrea averei, contracte de aren notariulu publicu este indatoratu a esplicâ legea, a
dare, de rente, sdu de venitu, contracte de associare invetiâ si a lumină părţile despre acea, ce idrta si
matu, Calinicu Miclescu si presiedinte alu adunarei
(tovarasia), de liferare, donatiune si peste totu: ce nu idrta legile patriei; din ce urmeza ca cu
deputatiloru, Principele Dimitrie Ghic’a; dr’ sta- ori-ce contractu ce se face intre doue sdu mai multe testamentele notariale nu se potu face abusuri, nu
ritiu alu st. monastiri Sinai’a S. S. archimandritulu persoue, precum si testamentele, adeca: dispunerea se potu începe processe pentru nimicirea, estradarea
Ouufrie. — In acelaşi anu, s’a inceputu si construc- de averea pentru casulu morţii. pârtii legitime. — Abiâ eră testamentu pana acum’a,
tiunea drumului de feru, care v’a legă orasiulu Pentru astfelu de documinte notariulu publicu care sâ nu fi fosu atacatu cu processu din partea
Ploiesci cu Brasiovu, prin valea Prahovei. are se capete urmatoriele tacse ficsate după pre- moscenitoriloru;
Dreptu care am subscrisu acdst’a, spre a N 6- tiulu obiectului, adeca: d) deorace tote docupuintele notariale se pas
pana la 200 fi. = 1 fl. trdza prin notariulu publicu in locu siguru si sub
stra pomenire, in veacurile viitdrie. inchis6re testamentele nu se potu nici perde, nici
n » 500 „ = 2 „
Acestu hrisovu se subscrise apoi de catra I. I. fură, cu atatu mai pucinu se potu falsifică;
» » 1000 * = 3 „
L. L. Domuulu si Ddmn’a, de principele Dimitrie
„ „ 2000 = 4 „ e) notariulu publ. indata co i-se face cunos
G-hic’a, de d. ministru G. Cantacuzino, de d. agentu . , 5000 . - 5 „ cuta m6rtea testatoriului, este datoriu a predă jude
diplomaticu G. C. Filipfscu, de maresialulu curtiei dra preste 5000 fi. dela fiecare 1000 fi. cate cătoriei testameutulu spre publicare a-lu păstră si
si alu casei domnesci, de d. Latiescu, prefectulu de 50 cr. mai departe in archiv’a sa si partiloru intiressate a
estradă cate o copia autentica.
Iassi, de d. Negulescu, prefectulu judetiului Praho- Afara de acest’a tacsa mai are se capete no
Tacs’a notariului publ. pentru facerea testa-
v’a si de staritiulu sântei monastiri Sinai’a. In tariulu publ. pentru descriere depurisarea documen- menteloru este totu aceea că si pentru alte docu
urma, domnulu maresialu alu curtiei a datu citire talui cate 10 cr. dela fiacare pagina carea are 25.
sire scrisse; dra ddca pre o pagina s’a scrissu mai minte ; ddca inse pretiulu obiecteloru testate nu se
hrisovului de constructiune, care se subscrise drasi p6te sci după cifra: atunci-a căpăta pentru prim’a
multu decatu 25. sire, sdu ddca documentulu este
de Inaltimele Lorn, de d. Dodereru, professoru alu provediutu cu rubrice, sdu cu cifre (numeri) multe; ora de lucru =4 fi. si pentru fiiacarea jumetate de
scdlei superi 6re politechnice din Yien’a, primulu ar- i se platesce cate 20 cr. dela fiacarea pagina. 6ra inceputu =2 fi.
chitectu alu constructiunei, care a executatu con b) Obligaţiuni si alte dechiaratiuni de obliga- Pentru autenticarea testamenteloru adusse gat’a
struirea bailoru dela Mehadi’a, si de maresialulu mentu, cessiuni, impacatiune despre cutare summa la notariu, se platescu =4 fi.
curtiei domnesci. Apoi hrisoavele se asiediara in- de bani, dechiaratiune de zalogirp, (pemnorare) de 4. E s t r a d a r e a a t e s t a t e l o r u , si adeca:
chizesie si de assecurare; documinte fundationale, a) legalisarea copieloru.
tr’unu tubu de sticla, care se puse intr’unu alu doi
dechiaratiuni de assignare, cu unu cuventu: ori ce
lea tubu de plumbu ermeticu inchisu si se asiediara T a c s ’ a : ddca copi’a face celu multu doua
dechiaratiune unilaterala. pagine si o pagina 25 sire =30 cr. si pentru fie
in temelia. Pentru aceste documinte tacsele sunt urmatoriele: carea pagina urmatoria cate 10 cr.
I. S. Domnitoriulu si I. S. Ddmn’a puseră pana la 300 fi. = 1 fi.
b) Autenticarea estraseloru din cărţile (proto-
■iortiulu de zidari si luandu mistri’a respandira va- „ „ 800 „ = 2 „ colele) comerciale si de afaceri.
rulu asupr’a temeliei. Se asiediă pdtr’a de fonda- „ „ 2000 a 8 a T a c s ’a: pentru 2 pagine =50 cr. pentru
5000
tiune si I. S. Domnulu, luandu ciocanulu, rosti ur- a a „ = 4 „ fiecarea pagina urmatoria =15 cr.
dra preste sum’a acest’a dela fiecare 1000 fi.
matăriale cuvinte: c) efeptuirea traduceriloru dintr’o limba in alt’a.
cate 25 cr.
„Se se ridice acestu Castelu si se fia intru-o T a c s ’ a : pentru 2 pagiue =2 fi. pentru fie
Tacs’a pentru descriere că mai susu, dela fiacare
di leaganulu dinastiei Nbstre si a tiarei!" carea urmatoria =1 fi.
pagina 10 cr. respectivu 20 cr.
După acdst’a I. I. L. L. Domnulu si Ddmn’a d) Autenticarea traduceriloru adusse gat’a la
c) Plenipotentie, ce se dau advocatiloau, sdu
detera primele loviri de ciocanu asupr’a petrei, tru altoru persone, mai departe attestate simple, ori notariulu publ.
pele presentara armele, music’a intonă imnulu na- dechiaratiuni de acele prin cari se dă dreptu de T a c s ’ a : pentru 2 pagine =1 fi. pentru fie
tionalu si toti asistenţii făcură se resune munţii de intabulare sdu estabulare din cartea funduala, sdu carea ce urmeza =50 cr.
strigări entusiaste. Clericii, pers 6nele ce insotidu ddca acele cuprindu in sine dreptu de prioritate, ori e) Legalisarea subscrieriloru de nume.
abdicere de dreptu. T a c s ’ a : pentru un’a subscriere =50 cr. pen
pe Măriile Loru si mulţi asistenţi veniră de loviră
Tacs’a acestoru-a e: 1 fi. si pentru descriere: tru mai multe subscrieri la unu documentu se pla-
cu ciocanulu pdtr’a de temelia si presintara felici
că mai susu. tesce după fiacarea subscriere urmatdria numai 25 cr.
tări Inaltimiloru Loru.
De competinti’a notariului publicu se tienu Pentru protocolulu de autenticare deosebitu 25 cr.
Ceremoni’a se termină, atunci si înălţimile Loru
mai departe: f) Atestarea despre presentarea cutarui docu
luara drumulu spre monastire, dr’ publiculu se res-
D o c u m i n t e l e p r i v a t e a l e p r o v e d d c u mentu.
pandl veselu si multiumitu de a fi asistatu la acd- p o t e r e a u n u i d o c u m e n t u p u b l i c u s i a u T a c s ’ a : =1 fi.
sta ceremonia, care a pusu pdtr’a fundamentala a t e n t i c e . h) Autenticarea deciseloru din adunarea gene
măreţiei constructiuni, care de pe acumu da atat’a Legea adeca ibrta apriatu, ca ddca cine-va rala a societatiloru de acţiuni ori a comiteteloru si
viatia si animatiune ralei Prahovei in acestu locu. pastrdza acasa la sine vre unu documentu privatu a directiunei.
Acdsta ceremonia fii favorisata de unu timpu de mai mulţi anni, sdu ddca acum’a i se face vre T a c s ’ a : 5 fi. afara de tacs’a socotita după
unu documentu privatu prin cutare advocatu, preutu,
fdrte frumosu; pe la 2 6re inse timpulu se inorâ timpu si pentru descriere.
ori invetiatoriu, acestui documentu sd-i pota împru
si o pl 6ia abundanta, care tienh pana sdr’a, impe- mută potere autentica, întocmai precum au docu i) Atestarea licitatiuniloru si oferteloru intem-
dică o mare hora a numerosiloru săteni si jocurile, mintele publice. Documintele private deci, ce s’au plate, precum si a altoru fapte.
Sub alte fapte se intielegu astfelu de fapte
care erau se urmeze inaintea Inaltimiloru Loru. facutu pana acum’a, se potu preface in documentu sdu afaceri, cari in vietia si in comerciu de multe-
La 12 dre, in acea di, înălţimile Loru întru notarialu, siau totu acea potere in tota privinti’a,
ca si documintele notariale. ori se ivescu intre omeni, a caroru intemplare sdu
niră la dej unu pe pers 6nele care asistaseră la ce neintemplare au urmări de dreptu pentru un’a sdu
Intre assemene impregiurari nu se pote din
remoni’a de demandtia, preste totu 32 de invitaţi. alt’a parte, de essemplu: ddca s’a legatuitu cine-va
destulu recomendâ poporului romanu, ca documintele
„Monitoriulu* nr. 178. a liferâ vre unu negotiu, ca ore liferatu-l’a sdu ba;
loru private se le prefaca fara amenare in docu ddca a ordouatu cine-va negotiu, ca 6re sositu-au
mentu publicu notarialu, ca-ci prin acdst’a documen acelu negotiu pre timpulu defiptu sdu ba, — deca
tulu loru nu se va potd atacă cu procesau nici
Invetiatnra pentru subscriere, nici pentru cuprinsulu legalu alu o avere essarendata este de predatu arendatoriului
p e n t r u p o p o r u l u r o m a n u d e s p r e l e g e a documentului, ma ce e mai multu fara nici unu sdu proprietariului, — ca 6re obiectulu acelu-a de
a d u s s a i n p r i v i n t i ’ a n o t a r i l o r u p u b l i c i procesau pote capetă dreptulu de essecutiune dela arenda afla-se in acea stare, că se se pdta predă
r e g e s c i . judecătoria, indata ce a sositu terminulu platirei, in intielessuiu conditiuniloru; deca cine-va spre in-
( U r m a r e ) . ori a implinirei cutarui lucru. chiarea unei afaceri are a se presentâ, — ca ore
la timpulu prefiptu infacisiatu-s’a seu ba; — la
III. In astfelu de caşuri notariulu publicu capeta predarea faptica a unui lucru, dovedirea indeplinirei
Despre agendele si eompetinti’a notarialul publica numai jumetate din tacsele mai susu însemnate. predarei si preluarei faptice; etc.
in specie: Notariulu publ. mai departe are dreptulu:
Insemnămu aci indata, ca Notariulu publ. este 3. a f a c e t e s t a m e n t u s i c o d i c i l e , a c e s t e T a c s ’ a : 1 fi. afara de tacs’a socotita pentru
indreptatitu a face documinte autentice notariale nu p r e c u m s i c e l e s u n t g a t ’ a f ă c u t e , a l e perderea timpului si pentru descriere:
numai in cancelaria sa, unde-si are resiedinti’a ci p ă s t r ă , a l e p r i m i , s i a l e a u t e n t i c ă . k) Atestate despre incunoscintiari, precum: ad
ori unde in cerculu seu notarialu. Pote face do Binefacerile împreunate cu unu testamentu, ce moniţiuni, abdiceri de arenda: de capitale si altele,
cumente notariale nu numai pentru locuitori din s’a facutu prin notariulu publicu sunt urmatoriele: — proteste etc.
alte cercuri si din alte comitate, ddca ei singuri a) in intielesulu legiloru pana acum’a se rece- T a c s ’ a : 3 fi.
viuu la notariulu publ.; nu se ibrta inse, că notariulu l) Atestatu despre cuprinsulu si despre espe-
publ. se faca atare documentu afara din cerculu seu. reâ la fiacare testamentu infacisiarea a 5. mar- darea cutarui comunicatu.
La notariulu publ. potu veni părţile din ori-care turi, inse dela 1 Augustu incolo sunt destul 2. T a c s ’ a : 1 fi. deosebitu se socotesce tacs’a
comitatu, ddr’ elu nu pdte essi din territoriulu marturi, ddca testamentulu se face prin notariulu pentru descriere,
tribunalului, de care se tiene loculu cancelariei sale publicu; m) Protestare politieloru (cambieloru, Wechsel).
b) ddca cine-va voiesce, că se romana in se-
spre a face documinte notariale.
cretu dispusetiunile sale din testamentu, si nu voiesce T a c s ' a : 2 fi. 10 cr. pentru comunicarea pro
Chiamarea notariului publicu este;
a intrebuintia nici chiaru la subscrierea testamentului testului pre posta: 50 cr, (Ya urmă.)
1. a f a c e d o c u m e n t u p u b l i c u n o t a r i a l u seu vre unu marturu: acest’a o pote face forte
:
d e s p r e t o t e a f a c e r i l e p o p o r u l u i , p r i n nsioru prin aceea, ca pentru subscrierea testamentu
c a r i s e r e g u l d z a d r e p t u l u p r i v a t u a l u s e u : lui sdu va chiamâ la sine doi notari publici;