Page 30 - 1875-09

oper’a regenerării a fostu labori6sa; ddr’ in fine nddia. La Ljubovia se incaiarara turtii cu serbii, Se da lectura processului verbalu alu siedin-
dorintiele naţiunii s’au implinitu: a r m a r e a n a ­ versandu multu sânge si cadiendu dintre turci 200 tiei precedente si se adopta.
ţ i o n a l e , că scutulu celu mai tare alu drepturi- morţi si răniţi, precum si dintre şerbi nu pucini. D. V. A. Urecliia oferă bibliotecei societatiei
tT
loru tierei recunoscute de Europ’a, s’a pututu des- Lă mărginea Serbiei de catra apusu turcii pos­ o carte intitulata: La conservation de l’energie par
voltâ si reformă cu timpulu si progressulu adusu tară Tscberkezi, cari necurmatu molestdza si pre- Balfour Stenart, care se primesce cu multiamire.
de evenimente, si mai alesu de evenimentulu dela varica pri satele serbesci marginasie. Conferinti’a se ocupa cu situatiunea cassei so-
24 Ianuarin 1859 si dela 10 Maiu 1866, candu Gubernulu Serbiei prin agentulu seu a comu- oietatiei, presentata cu reportulu delegatiunei.
cofon’a lui Stefanu celu Mare si a lui Mihalţi Vi* nicatu Porţii o depesia, in care se plânge, ca o Lectur’a acestui documentu presinta mai multe
tdzulu fura întrunite pe capulu Alesului naţiunii, banda de prădători intrandu in Serbi’a a rapitu subiecte de discutiune. Intre cele mai importante
stranepotulu lui Fredericu celu mare, Carolu I. vite si victualia. Respunsulu se astdpta. este acel’a alu debitului cartiloru tipărite cu fon­
Candu naţiunea romana ’si-a alesu unu Domnu Muntenegru si Serbi’a se afla gafa a luă arma durile societăţii: observandu-se ca s’au vondutu atatu
din o familia suverana atatu de strălucită din Eu­ pentru insurgenţi, inse numai candu voru primi de pucine in anulu incetatu, si ca acdst’a provine
rop’a, radicandu-si prestigiulu in faci’a puteriloru, semnalulu Russiei, pentruca Muntenegrului ia pro- p6te pe de o parte din caus’a indiferenţii publicu­

si a scapatu de intrigile pentru Domnie si de umi­ misu Russi’a castigarea unui portu, si Serbiei p6te lui romanu pentru lectur’a opereloru seridse, dra pe
lirile si firmanele Viziriloru, care făcuse din Dom- annexarea serbiloru bosniaci si prin urmare pana la de alta din causa, ca operatele societăţii nu suntu
ni’a tierei unu felu de a r e n d a s i e ; candu Roma- semnalulu Russiei voru păstră neutralitatea, cu t6te puse in deposite pe la librarii; se decide că acestu
ni’a ’si-a afirmatu drepturile ei inaintea Europei, ca pe sub mana coopereadia si acum atatu cu bra- subiectu se se pună la ordinea dilei candu societa­

si s’a pusu pe lucru si mai alesu pe organisarea cie catu si cu midiufoce ajutatdrie. tea va fi in numeru.
militaria, ea a voitu se f i a , s i c ă s e f i a s ’ a î n ­ Se dice, ca insurgenţii după avisulu Russiei La observatiunile făcute asupra nerealisarii mai
a r m a t u . voru a traganâ si sustiend cu ori-ce pretiu lupfa multoru lucrări ce au fostu date de societate in
Astadi in loculu aceloru cateva sute de ar- pana la primavdra, candu apoiu spera, ca voru sarcin’a comissiuniloru speciale,
n a u t i si mercenari, cu cari se incoDgiurau tronulu reesl cu statulu sud-slavu. Ce va face Austro-Un- D. Nic. Ionescu, că membru in comissiunea de

Domniei tramisi din Fanar, Romani’a vede cu mân­ gari’a in casu de asia, urm’a va alege. — revisuire a proiectului dictionariului, relatdza ca
drie diecimi si sutimi de mii de ost.asi romani gafa Ca S e r b i ’ a e resoluta a paşi pentru fraţii sei caus’a ce a facutu pe comissiune a nu presentă
de a porţâ arm’a si a respunde ori candu in casu se vede si din adress’a primita de scupcina mai eri inca nici o lucrare este ca ea, după constituirea sa,
de periculu pentru aperarea ondrei si drepturiloru in care se dice: ca naţiunea profundu mahnita a aflatu cu cale, că mai antaiu se se ocupe a face

ei. Scl." pentru versarea de sânge, provocata de suferintiele estracte din cărţile romane antice, spre a potd servi
Catra fine refere aceste: îndelungate ale fratiloru sei — si arata recunoscienti’a la istoriculu cuvinteloru, si ca acdsta lucrare mem­
„Materialului armatei s’a mai imbunatatitu; princepelui, fiindsa a dechioratu, ca va coopera a se brii au distribuit’o intre densii.
instrucţiunea si disciplin’a s’au intaritu; dr’ corpu­ stabili pacea in Bosnia si Hertiegovina, si i pune D. Anastasiu Fetu, drasi arata, ca ddca sec­
rile legiuitdrie, după cererea zelosului organisatoriu la dispositiunea principelui t6te midiufocele neces­ ţiunea sciintieloru naturale s’a aretatu nefructifera
alu armatei, generalu Florescu, au votatu cu mai sarie si nu va crutia nici unu sacrificiu spre acelu in lucrare pentru că se consume sumele destinate
unanimitate 5 mili6ne lei pentru cumperare de arme scopu, ca naţiunea spera, ca principele va îndeplini iu bugetu, caus’a a fostu, ca instrumentele mete-
nuoe, si 8 mili6ne pentru constructiunea treptata a in intieleptiunea s’a aceasta însărcinare cu tdta reologice comandate inca n’au sositu.
x
stabilimenteloru militarie necessarie. demnitatea. Serbi’a armeadia in urm’a acestei im- Sedenti’a se rădică la 5 / ore postmeridiane.
2
Creditulu de care se bucura adi Statulu ro- puteriri dîn partea scupcinei, si tramite armata la Presedente A. Treb. L a u r i a n u .
manu va permite lesne realisarea acestoru imbuna- margine că in ajuna de resbelu. Sedenti’a din 39 Augastu 1875.
tatiri in armat’a ndstra, si nu voru trece mulţi Turci’a sentiendu aceasta gramadesce masse de Presedente: A. Treb. L a u r i a n u .
ani, si Romani’a va potd contă, pentru apararea ei, truppe la marginile serbesci, si temerile de o parte Membri presenti: J. 0. M a s s i m u , N . J o n e ­
pe sute de mii de ostasi bine armaţi si gafa a-si si de alta voru împinge lucrulu in fine la incaerare s c u , Nic. C r e t i u l e s c u , A n a s t a s i u F e t u ,
1 • • •
aperă caminulu stramosiescu si drepturile tiern. dusimandsa. — Germani’a prin monitoriulu imperiului J . C a r a g i a n i , V . B a b e s i u , G . B a r i t i u , G .
Evenimentele ce se desfasiura dincolo de Du­ declara, ca politic’a ei e dictata mai multu de po- S i o n .
năre suntu unu avertisementu; ele trebue se des- sitiunea geografica, a fi cu atitudine reservata in
Se da lectora proceSsului verbalu alu siedin-
tepte si se îmbărbăteze si mai multu animile osta- caus’a evenementeloru din Turci’a, si se va margini tiei precedente si se adopta.
siloru romani, pentru că organisar'ea armatei se a sprigini dorintiele poteriloru amice, pentruca se D. presiedinte comunica unu operatu tramisu
progresseze catu mai rapede si se pdta respunde la tiene de interesulu germanu, că Germani’a se remana
de membrulu onorariu ălujjSocietatii Vegezzi Ruscala,
orce eventualitate. amic’a amiciloru sei.
iutitulatu: Le Lingue et le Nazionalită, care se pri­
Concentrările anuale ale armatei naţionale ce In Spani’a Carlistii devenira strimtorati si re- mesce cu multiamire.
se făcu, conformu legii din 1872, nu suntu o ame- batuti, incatu trei mii goniţi trecură pe territoriulu Se urmdza studiuîu situatinnei Casei Societăţii.
nintiare sdu provocare pentru nimeni. Noi voimu francesu pe Ia Irun. „Gazeta" mai reportează ca La articululu speseloru, d. Laurianu că presiedinte,
a trai in pace cu vecinii noştri; forti’a ndstra ar­ 1061 carlisti, intre cari 133 officiri, fura inter­ da lămuriri asupra cifreloru «pense mai multu pe­
mata e curatu defensiva, ddr’ ea trebue se fia tare, naţi la Tarbescu, si brigad’a Cassola batfi 3500 ste bugetu, cerundu u se dă delegatiunei unu bila
si, in casu de periculu, la inaltimea misiunii sale, Carlisti sub command’a lui Gamundi, ear’ alţii in de indemnitate in vederea necessitatii ce a obligat’o
ddca voimu a trai că naţiune libera, a merită sti- Catalaunia fura fugăriţi prin brigada Gamir. La a le face.
m’a si încrederea Puteriloru garante, si a ne im- aceste succese ministrulu de interne a emisu unu După propunerea d-lui Cretiulescu, conferinti’a
plinf rolulu ce ele ne au incredintiatu in Orien- circulandu cu apelu catra t6te partitele, că se se admite a se da bilulu de indemnitate cerutu pre
tulu Europei." Aceste le scrie „Press’a". reconciliedie intre sine spre a pacifica Spania, su- catu timpu spesele voru fi justificate.
stienendu institutiunile sustatdre si ministeriulu crede D. Sionu cerendu cuventulu arata că după sar­
ca in curundu va conchiamâ cortesele. cin’a ce si-au luatu membrii Societăţii a face cate
I n 8 u r e c t i u n e a h e r t i e g o V i n e a n a Dela Constantinopole cu datu 16. Sept. pe o lectura din operatele loru in fia-care sessiune,
nu vre a se domoli. Consulii puteriloru au pri- anuncia, ca consulii Franciei, Angliei si Russiei au spera a respunde la acdsta obligaţiune cetindu in
mitu respunsu dela siefii insurecţionali, ca ei pre- insciintiatu ambasadele loru, ca missiunea loru n’a conferinti’a Societăţii o lucrare a s’a in versuri; ea
tindu, că se fia pe viitoriu securi de sdrtea s’a, potutu reesi cu neci unu resultatu, nepotendu neci amorulu ce are pentru limb’a romana si poesi’a s’a
cum e Serbi’a, Muntenegru, Egiptulu si Romani’a. macaru vedd pe siefii insurectiunii, dr’ ceilalţi con­ l’a indemnatu se faca dre-care traduceri din litera-
In assecurarile Porţii si ale comissariului ei straord. suli ee credu a fi in Trebinje, de unde nu potu esi. tur’a clasica francesa cu scopu de a da gustu pu­
Server pasia n’au nici o încredere. Ei nu pdrta Din Belgradu după „Pressa", se anuncia, ca blicului spre lecturele clasice, ca a tradusu pe A-
resbelu religiosu, ci voru se traidsca in pace si a- comercianţii s’au dechiaratu, ca nu potu plaţi poli- t h a l i a din Racine si Hor a tiu din Corneille;
micitia cu fraţii loru mohamedani, inse mai înainte tiele din caus’a crisei politice si au cerutu dela ca înainte de ale pune sub tipariu, spera a face
voru se fia liberi, ca ce le folosesce o trdntia de guberniu, că se publice una lege de muratoriu, — multiamire Societăţii citindu cate-va pagina din cea
viatia in sclavia. Ei vreuse fia gubernati de unu Doi officiri Şerbi fura împuşcaţi de turci la frun­ din urma opera. Lectur’a se asculta eu o plăcută
ptinoipe alu seu, fia Serbu, Rusu, Germanu, Fran- taria» atenţiune» Mai mulţi membri făcu complimente
cesu ori Austriacu, ddr’ numai turca se nu fia»
traducatoriului»
Voru a depurâ tributulu anuala că ai Serbi’a etc» (D» presiedinte dice, ca vediendu Ca d. Sion
si voru contribui la sustienerea imperiului, candu SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. a deschisu subscriptiuni pentru intimpinarea spese­
va fi atacatu de puteri esterne, ddr’ sclavi nu voru ( U r m a r e . )
loru de tipariu, de si nu vede o cerere din partea
a remand mai multu, cu neci unu pretiu. Sedentra «Tiu $8 Asagosta 1875. d-sale, totuşi recundsce, ca Societatea se cuvine se

Acum se scrie, ca R u s s i ’ a s e p r e g a t e s c e Presedente: A. Treb. L a u r i a n u . incuragieze aseminea publicatiuni, dreptu care con­
d e a c ţ i u n e si că antepostu a si preliminatu o Membri presenti: J. C. M a s s i m u , Nic. chide a propune că se se aboneze la unu numeru
n6ta, prin care urgitdza reforme pentru tierele bal­ J o n e s c u , G . B a r i t i u , G . S i o n , J . C a r a - de exemplaria. Conferinti’a aproba),
canice. Ce va face Austri’a si Germani’a la acestu g i a n i , V . B a b e s i u , A n a s t a s i u F e t u , V » Siedinti’a se rădică la 4 / dre postmeridiane,
1
2
passu, vomu vedd. Lucrurile se totu mai inversiu- A . U r e c h i a . Presedente A. Treb. L a u r i a n u .