Page 32 - 1875-09

rapede înainte, incatu profetiele tipărite esu din Din caus’a acăsta se provăca dăr’ jurisdictiunile a Din siedenti’a ordinaria a societat. tienuta iii
moda înainte de a, li se uscâ negrăl’a tipariului. lucra nu chiaru poruncindu, ci convingundu prin Naseudu la 19 Septembre 1875.
— (O brosiura n6ua volanta maghiara) inti­ îusirarea motiveloru, ca comunele aflatărie pe ter- Gerasimu D o m i d e , Pamfllie G r a p i n i ,
tulata „Politic’a orientala a cont. Aodrâssy si vii- ritoriulu loru atatu in interesulu administratiunii presied. societ. notariulu coresp.
toriulu Austro-Ungariei,* culmiuăza după „P. L.“ justiţiei, catu si in propriulu seu interesau si alu
in parerea acea, ca desfiintiarea imperiului otto- membriloru sei singuriti că pe viitoriu in aster­ Convocare.
manu va trebui se traga după sene si destrămarea nerile loru officfose catra reg.-judetie de si nu toc­ Comitetulu despartiamentului cerc. „X alu As-
Austro-Ungariei, si ca politic’a orientala presante ma eschisivu, totuşi se intrebuintieze limb’a officiala aociatiunei rom. transilv. pentru literatur’a si cul­
a mouarchiei năstre totu numai nimicirea Turciei o a statului, pe langa limba s’a de protocolu se se tur’a poporului rom.* prin aceste aduce la cunos-
va avă de resultatu. alature intr’o cofona si in limb’a statului. Mini- cintia publica, cum ca adunarea gener. a acestui
strulu ascăpta dela jurisdictiuni, ca se voru nisui despartiamentu se va tienă estu tempu la M o c i u
La scăl’a agronomica din Cernăuţi se începe
cu 1 Octobre cursulu anului scolasticu nou. — cu d e p l i n u z e l u a câştigă vafore acestei provo­ in 26 Octobre st. n. Dreptu ce invitamu cu fra-
Conditiunile de primire suntu: cări, care nu tientădia a augustă dreptulu, ci alu tiescu respectu pre toti on. membri ai „Associatiu-
1. O etate de celu pucinu 15 ani. intrebuintiâ după pretensiunea vieţii practice, si nei,* catu si pre on. intel'ginti din acestu despar­
2. Absolvere a gimnasiului inferiore său a scd- cumca despre mesurele luate si despre resultatulu tiamentu, se nu prăjete in interessulu sântei cause
lei reali inferiori său unu esaraene de primire co- loru voru incunosciintiâ pe ministru cu t6ta punc­ culturali a poporului nostru a se presantă la cestiu-
respundietoriu sciintieloru câştigate la un’a din acele tualitatea.* — Esta e ordinulu min. de interne nat’a adunare catu mai numeroşi.
scăle. catra jurisd. in caus’a limbei. — Din siedinti’a de comitetu a despartiamentului
3. Incuviintiare dela părinţi, respective epitropi. D. ministru, candu avatul aceste, porni din cerc. X. Olusiu in 26 Septembre 1875.
Cursulu consta din trei ani şcolari. Limb’a punctulu usiurarii officialoru, cari officia suntu create Dr. Grig. S i l a s î , D e m e t r i u P o p u ,
propunerii este cea germana. Că banii scălei se pentru poporu si nu porni din punctulu usiurarii direct. actuariu.
platesce pe fia-care anu 10 fl. v. a. poporului contribueutu, pentru cari suntu acele con­
Cu scăl’a acăsta, este împreunată si o economia. stituite. Ar’ fi dăr’ si mai cu scopu a denumi ju­ (Bibliograficu.) „Telegrafulu Romanu* are in
Acei studinti, cari după absolverea gimnasiu­ decători cu deplina cunoscientia si a limbei popo­ frunte unu cerculariu consistoriale, prin care se
lui inferiore său a scălei reali inferiori au absol- rului nemaghiaru, ca se afla destui, si atunci s’ar’ arata, ca carticic’a intitulata „ I s t o r i ’ a U n g a r i e i
vitu studiele loru la scăl’a agronomica, potu intră face destulu si dorintii poporului si legii de naţio­ p e n t r u s c 6 1 e 1 e p o p o r a l e d e D r . N i c o l a u
că voluntari la miliţia fara examene de primire. nalitate, care nu sufere incalecare, neci prin sva- P o p u , profesoru la gimnasiulu romanu din Bra-
Insciintiari mai detaiate impartasiesce D i r e c ţ i u ­ tuire, că cu tempu apoi se remana numai a cin- siovu* s’a aprobatu de senatulu scolasticu archidie-
n e a s c ă l e i a g r o n o m i c e d i n C e r n ă u ţ i i n cia răta. cesanu, si se recomanda resp. inspectorate si inve-
B u c o v i n ’ a , care publica acestu A n u n c i u . (S o c i a 1 i s m u 1 u) cu t6ta asprimea regimu­ tiatoriloru spre folosire. Recomandamu si noi acăsta
lui s’au latitu preste fota Russi’a. încercările re­ cărticică, că unu manualu de totu corespundietoriu
— ( U n i v e r s i t a t e a d i n C e r n a u t i u in
Bucovin’a s’a deschisa pentru an. 1875/6. Profes- gimului de a-lu sterpi tramitiendu la Siberi’a si in atâta in privinti’a didactica, câtu si in privinti’a
sorii tuturoru facultatiloru in siedentia plenaria se prinsori cu sutele nu reesira cu successu. Repor- cuprinsului seu, spre introducere prin fote scălele
conatituira sub presiedeuti’a d. Schuler-Libloy. Re- tulu generalului Zychareff despre socialismulu in poporale romane. Se afla de vendiare la autorulu,
sultatulu alegerii e: Rectoru magnificus: Tomass- Russi’a publicatu de curundu observa, ca caracte- Pretiulu 25 cr. Espeditiunea si portulu franco.
czuk; Prorectorii: Eusebiu Popovicz; decanii facul­ rulu organisatiunei socialistice nu se p6te distruge. ( Y a s i l e A l e c s a n d r i . ) In editur’a librăriei
tăţii juridice: Schuler-Libloy; prodecanu: Ferdin. — 770 persăne, intre cari 158 femei — s’au pusu Socecu & Comp. Bucuresci calea Mogoaiăei, au esitu
de Zieglâuer. Asia Bucovin’a are universitate ger­ in stare de acusa, si 265 acusati se afla in inchi- la lumina operele: poesiele renumitului nostru poetu
mana si junimea romana din vecinătate locu mai săre. Generalulu scriitoriu dice, ca e imposibilu a Y a s i l e A l e c s a n d r i : „Doine si lacrimiărie,
aprăpe de a absolvi studiele de facultate, unde dau- descoperi fote cluburile socialistice, pentru ca esu mărgăritarele, pasteluri si legende in editiune forte
dusi man’a intre sene potu introduce totufeliulu de alţii că bureţii si persăne din statulu mai inaltu frumăsa in dăua volume. Pretiulu 10 lei său 4 fl.
exercitia si in cultur’a naţionale, care reclamă uni­ inca se afla: unu principe, proprietari mari, mulţi 40 cr. m. a. Partea antaia a opereloru: Teatru,
versitate in limba romana, că limb’a istorica a tie- oficiri, professori, judi de pace, officiali de fote ca­ 4 volume costa 20 lei.
rei, si professori romani că fii ai patriei, precandu tegoriile. Dintre 50 guvernemente 37 suntu infi-
acum afara de la facultatea teologica gr. or., unde ciate de socialismu. Generalulu dice pe facia,- ca
se afla profes. bucovineni si unulu la facultat. de socialiştii asteapta numai după ocasiunea, că se ăsa Pretiurile piacei
drepturi, ceilalţi suntu toti străini. Ar’ fi tempulu, pe scena cu revolutiunea si punerea in pracsa a
că se ne interesamu cu fota ardărea de romanu de ideei socialistice, si recomenda că antidotu cultur’a in 24 Septembre 1875.
înaintarea fliloru noştri pe pamentulu strabuniloru tenerimei din classelevmai de diosu. Egalitatea de Pretiulu
noştri. •— drepturi intre fote classele poporului va fi silita in Mesura Specia fructeloru fl. cr.
fine si Russi’a a o pune in loculu classeloru prefa-
— Lui „Osten i se acrie din Cernautiu, cumca vorite cu drepturi politice.
populatiunea indigena n’ar’ aretâ mari simpathii j fruntea . 8 74
pentru pregătirile la serbarea inaugurării si a des­ — In Ispani’a Madridu socialiştii tocma ame- G-ranu t midiulociu 3 46
chiderii Universităţii de acolo, si ca nici o persăna nintia cu resculare, insuflandu frica mare. a> Mestecatu . . de diosu 3 34
O,
80
2
.
.
de gradu si însemnătate n’ar’ vre a luă parte la — ( G i m n a s i u m a g h i a r u i n Bucuresci.) C P „ 1 fromosa 2 14
festivităţile acele. Numele cele fora insemnatate Episcopulu rom. cat. din Bucuresci d. P a o l i redica O ecaia J ^e idi l . 2 6
m
u ocu
ale professoriloru celoru nuoi au facutu o impres- o beserica, si-dupa reportarea lui „Peşti Naplo* _ , 1 frumosu 2 94
siune forte neplăcută, ca-ce nice in casulu celu mai redica si unu gimnasium, in care limb’a maghiara C c o î 3 J 0nUuIu } de midiulocu . . 2 80
1
. , 1 frumosu
nefavorabilu nu aşteptă persăne asiâ inferiăre. Cum se fia obligata. Pana acum numai una classe e • r -4-3 - 1 0vesulu } de midiulocu . . 1 54
u-•
46
ca
vine unu amploiatu că Tomaszczuk a fi Rectorulu deschisa, inse in scurtu se voru continua si celelalte S3 Porumbulu . . . . 2 94
Universităţii? Ce au produsu elu pe terrenulu scien- classe. „P. Naplb* in nr. 219 din 25 Sept. -si ci Meiu . . . . . 3 20
tificu pana acum? Yr’o cativa ani de servitia la exprima speranti’a, ca in 10 ani abia se va afla -4-3 Hrişcă............................................... — —
<D
judecatori’a tierei si in seriele deputatiloru ministe­ omu civilisatu in Bucuresci, care se nu scia maghia- -+•3 Mazerea . . . . . 3 74
ap
-
-
riali nu -lu indreptatiescu inca a fi pusu in fruntea resce. Una sperantia acăsta, care vre a împinge s Lintea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . — 4 - 00 - -
Faseolea.
Universităţii. In faptu numai Cernautianii evrei, maghiarisarea pana in anim’a Romanimei. Sementia de iuu . . . 8 —
cari cultivădia cămătăriile si unele coterii de ger­ — (E x u n d a r i.) In sudulu Franciei a ca- Cartofi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . — 66
mani emigraţi acolo voru participă la festivitatea siunatu ploile exundari infricosiate, incatu se inne-
53 Carne de vita . . . . 18
numita. E characteristicu, ca cuventarea de des­ cara mai multe pers6ne, că si in America, unde se "3 „ de rimatoriu .
chidere va fi rostita de Rabinulu de acolo Dr. inundă orasiulu Gabveston cu periclitarea multoru vieţi. pui „ de berbece — 28
14
Jgel, că cum ar’ fi se se inauguredie o Synagoga S o c i e t a t e a d e l e c t u r a „Virtus romana Seu de vita prospetu 20 —
A .2
evreiăsca, cuvintele lui „Osten*. rediviva* a junimei studiăse dela gimnasiulu roma- CP P „ „ „ topitu
g a
— „ G e s t i u n e d e l i m b a . „D. ministru de nescu din Naseudu s’a constituitu si in anulu pre-
justiţia reg. ung. prin scrisărea s’a din 27 luliu sente conformu statuteloru, alegundu-si officialii sei,
a. c. nr. 6472 mi-a atrasu atenţiunea la impregiu- si anume: De conducatoriu pre V. d. Dr. Paulu
rarea, cumca comunele in asternerile loru la jude- Tanco, dir. gimnas.; presiedente: Gerasimu Domide ia bursa in 28 Septembre 1875 stă asia:
catoriele regie intrebuintiasa adesu numai limbele stud. cl. VlII-a; vice-presiedente: Yavelu Chita st. Galbini imperatesoi — — 5 fl. 31V» 6*. ▼. ».
s’ale de protocolu, cea ce dăca acăsta limba de cl. VII-a; notariu alu corespond. Pamfllie Grapini Napoleoni — — — 8 * 92 V, * 9
protocolu nu e totu odata si limb’a statului, — stud. cl. YlII-a: not. alu siedentieloru: Yilibaldu Augsburg ■ 101 tl 95
casiuna despre o parte imultirea lucrului forte multu, Buta stud, cl. YlII-a; cassariu: Ioane Langa stud. 9 9
ăr’ despre alta parte casiuna restantia si difficul- cl. YlII-a; bibliotecariu; Antonu Precupu stud, Londonu 111 19 75 9
tădia in mesura mare acurateti’a administrării jus­ cl. VII-a; dr’ de redactore alu organului seu „Mu a Imprumutulu naţionala — 73 a 75 » 9
tiţii. Nu se păte negă, ca comunele au unu dreptu s’a Somesiana* pre; Ioane Runcanu st, cl. YlII-a, Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 9 90 9 9
baseatu pe lege la susupomenit’a procedere si ca Totu-odata -si tiene de santa datorentia acăsta Obligaţiunile rurale ungare 81 9 60 » 9
prin urmare pe calea ordinatiun i nu se potu impe- societate a aduce cea mai adunga multiumita sti- a 4 teinesiano 81 9> 20 9 9
deca a face acăsta, înse tocma asia nu se păte negă mateloru Redactiuni a: Gazetei Transilvaniei, Al­
ca acesta procedere, despre care 0 vorba, e împreu­ binei, Transilvaniei, Trompetei Oarpatiloru, Făiei f, f, transilvane 79 n — 9 9
nată cu mari daune atatu pentru comune catu si Familiei, Olteniei si Reformei pentru tramiterea * croato-slav. 84 n — 9 9
9
pentru partite singuratice, incatu întardia curund’a gratuita a cate unui exemplariu din pretiuitele loru Acţiunile bancei — — 913 9 _ 9 0
resolvire a causeloru, ma cate odata in lipsa de foi, rogundu-se, că se binevoiăsca de a o impartesf si , creditului — — 209 9 50 9 9
traducători buni p6te casiuna una resolvere falsa. pre venitoriu cu acestu favoru.
■ * . im i*
:>'4
tw.t.isxwwwi iiimmni 1 .» wi»orw.in«>i aţtmmmm—
Eedactoru rospundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui

u c o b u m u r ’ b s i a n u * IOANE GOTT si fiiu HENKICU.