Page 5 - 1875-09
P. 5

.(■ i
                      i’oauuf-oti  ubn&D  ,uuiQfaeJ niev «v %rn ţrfeeon |
                         Gazct’a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                      premunera Ia poştele c. si r., si pe k
                         Fbi'e,  candu  concedu  ajatdriale.  —  Pretiuiu:      Anala XXXVIII.                             DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
                                         1
                         pe 1 arm 10 fl., pe  /  3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fi.
                                           i                                                                               Tacs’e timbrala a 30 cr. de flacare pu­
                                            !
                         v, a. pe ana ana adu 2 /  galhini mon, sunardria.
                                             g                                                                                                blicare,
                                    unt
                  Ir. 60.     JJO •                                       Br&siovn 5 Septembre 24 Angustn                                                              1875.
                 urs iJeiu* : siiws jsane- <■: nJDjroauq iî.i oihu  n<!jjw
                                                          r
                             Reţinuta sasescti 29 Aug. 1875.              Presiedentele  reamintesce  despre  perderile  mem-   punctu-de  vedere  maghiaru,  nu  vreu  se  me  ames-
                   D e l a   a d u n a r e a   A s s o c i a t i u n e i   r o m a n e  briloru  in  decursulu  anului,  prelunga  a  presiedente-   tecu  in  secerisinlu  semenaturei  dumnealoru.  Dbra
                                 t r a n s i l v a n e .             lui  br.  L.  Y.  P  o  p  u  si  a  urmatoriloru  membrii    nu  cumva  se  consideramu  acbsta  versare  de  sânge
                    D-le  Redactorul  Scriu  aceste  sire  sub  impres-   ard.:  G r e g o r i u   C h i f ’ a ,   I o n u   T i t i e ,   I o n u    pornita  in  provinciile  Turciei  europene,  din  punctu-
               siunea  unei  doreri,  a  unoru  suspine  adenci,  produsa   G a l e a n u ,   I o r d a c h e D a v i d u ,   D r .   N i c o l a u    de  vedere  romanescu?  Asia,  vorba  se  fia,  Romani’a
               prin  emotionatbri’a  vorbire  a  d-lui  vice-presiedente   G a n e s c u   s i   N i c o l a u   G a e t e n a r i u .  nu  are  a  face  nici  in  clinu  nici  in  maneca  cu  tur-
                                                                     UttlBJUI !'H 08 1SU .BfilfiJlUJJ)* 0 8 Wifla
               Illu8tritatea  sa  d.  consiliariu   I a c o b u    B o l o g a ,    După  aceste  presiedentele  invita  pe  adunare  a   burari  de  aceste;  sparga’si  turcii  cu  serbii  cape­
              carele  cu  ochii  plini  de  lacrimi  deschise  adunarea  I    merge  in  corpore  la  beseric’a  gr.  cath.  la  parasta-    tele  cum  le  place;  noi  scimu  una  si  buna:  Capu
               la  10  bre,  espunendu  perderea  cea  mare,  ce  o  sim-   8ulu  defunctului,  unde  se  afla  si  cript’a  cu  cada-    plecatu  nu’lu  taia  sabi’a,  si  mielulu  blandu  suge  la
               tiesce  naţiunea  si  in  specie  acbsta  A s s o c i a t i   u n e   vrulu  Marelui  barbatu.  După  parastasu  se  va  re­  doue  oi;  dbra  asia  suntu  serbii  eia,  tari  la  capu.*
              prin  mbrtea  Exc.  Sale  br.  L a d i s l a u   V .   P o p u ,   adună adunarea bra in sal’a pentru siedentie.  Acest’a  e  limbagiulu  aceloru  bmeni  buni  si  cinstiţi
               presiedintele  acestei  A s s o c i a t i   u n i .   Spaciulu  si    La  beseric’a  unde  e  mormentulu  regretatului    negutiatori  sbu  boieri  venerabili,  carii  tienu  bine
               tempulu  nu-mi  permite  a  comunică  mai  in  detaiu     presiedente,  asistara  toti  la  parastasulu  celebratu  de    minte  fug’a  deinaintea  lui  Ipsilanti,  a  lui  Tudoru,
               vorbirea  eminenta  a  d.  vice-presiedente.  Ou.  lec­  d.  protop.  M  i h a i l e s i    G e o r g e C r i s i a n u ,   cu    Sava  si  alţi  căpitani,  carii  au  avutu  de  a  face  cu
               tori  speru  nu  voru  pregetă  a  o  ceti  in  intregu  cu-     care  ocasiune  d.  prof.  Dr.  Gregoriu  Si   l a ş i   rosti   turcii  si  aceştia  cu  ei.  Totu  aceşti  bmeni  cu  fric’a
               prinsulu la tempulu seu.                              unu  prb  interesantu  elogiu.  Credu,  ca  se  va  pu­  lui  Ddieu,  cari  fugu  se  nu  vbdia  curgundu  nici  ma-
                    Dbr’  in  ante  de  a  trece  la  descrierea  decur-     blică totu cu celelalte acte importante ale adunarei.  caru  sângele  puiloru  de  gaina,  afla,  ca  „cea  mai
              gerei  adunarei,  trebue  se  amintescu  despre  primirea    Reintorcundu,  se  redeschide  adunarea  la  12  bre.    mare  nebunia  ce  se  afla  in  Romani’a,  este  acestu
              serbatorbsca  a  fratiloru  Regineni.  Si  că  se  fiu  aci     Secretariulu  d.  I.  Y.  Rusu  cetesce  reportulu  comi­  „jocu  de  a  catanele,*  care  acum  a  inceputu  a  de­
              scurtu,  constatezu  cu  multa  plăcere,  ca  adunarea     tetului  centrale,  din  care  se  vede,  ca  comitetulu  a     veni  passiune,  la  una  parte  a  junimei,  si  care  cere
              fh  primita  cu  multa  căldură.  Sbr’a  s’a  arangeatu     desvoltatu  si  in  estu  anu  una  activitate  laudabila     atatea  milibne  dela  bibt’a  tibr’a  nbstra;  pentru-ca
              unu  impuitoriu  conductu  de  tortie,  care  a  purcesu     in  tbte  direcţiunile.  Am  intielesu  cu  multa  dorere     ce  ne  trebue  nbue  armata  cu  atati  oficiri  si  cu  a-
               dela  Otelulu  orasiescu,  unde  se  tienu  siedintiele  a-     din  acelu  reportu,  ca  fbi’a  Associatiunei  „Transil-     tata  artilleria,  la  care  se  mai  adauga  si  ceva  coră­
               dunarei,  pana  la  cas’a  propr.  M  a  i  o  r  u  ,  unde  este    vaniV  avii  pre  an.  1874  numai  216  abonanti.     bii  de  marina.  Cu  cine  se  ne  batemu  noi,  cari
              in  cortelu  d.  vice-presiedente  I.   B o l o g ’ a .   Ajun-    Pretiuiu  abonamentului  e  pe  anu  2  fl.  pentru  mem­  stamu  sub  protectiunea  „Europei."  Si  dbca  d.  Flo-
               gundu  aci  conductulu  cu  music’a  opidana  in  frunte    brii,,  3  fl.  pentru  nemembri,  mai  moderatu  nu  se     rescu  nu  a  nebunitu  că  se  vrea  a  luă  Transilvani’a,
              si  insocitu  de  unu  publicu  f 6rte  numerosu,  d.  ad-    pbte.  Ar’  fi  tempulu  se  ne  iateressamu  mai  multu     cumu  a  vrutu  Costache  Rosetti  cu  cativa  baiati  de
              vocatu  P a r t e n i u   B a r b u    salută  pe  d.  v.-presied.    de  acbsta  fbia  de  unu  cuprinau  atatu  de  interes-     cei  ce  dau  cu  bard’a  ’n  luna,  apoi  de  ce  nu  laşa
              că  pre  representantele  A s s o c i a t i u n e i   prin  una    santu din tbte vederile.                  lumea  in  pace,  ci  face  apellu  mereu  la  pungile  b-
              vorbire  fbrte  friimbsa,  spunendu  bucuri’a  si  mundri’a    Urmbza  reportulu  cassar/ului,  din  care  se  vede,    meniloru  că  se’i  db  „bugetu.*  Ce  atata  bugetu,
              Regineniloru  si  a  toturoru  romaniloru  din  giuru  de    ca  cass’a  dispune  de  avere  disponibila  4548  fl.  19     candu  cu  dbue  trei  mii  de  soldaţi  ai  potb  aperă
               a  potb  salută  tienerea  acestei  adunari  in  Reginu.     cr.,  din  reportulu  bibliotecariului  se  vede,  ca  As-     tibr’a  de  toti  talcharii  cati  vinu  nbptea  cu  luntrile
              Vorbitoriulu  ’  prin  o  elocintia  mare  doresce  atatu    s o c i a t i u n e a   dispune  de  632  cârti  complete  si    de  presto  Dunăre  si  cati  se  aduna  in  munţii  Mol­
              v.preaied.,comitetului,catusi   A s s o c i a t i u n e i   pro­  127 necomplete.                           dovei  din  desertori  UDguresoi.*  Bunu  cuventu  a-
                       1
              speritate    si  pfo^fbisiij*'  apwiotal*  eiqti  .11  iira  001   Se alegu comissiunile:                   cesta,  intocma  precum  se  dice  si  in  cele  optu  fe*
                    îllustr.  Sa  d.  vice-presiedente  muitiumesce  in    1.  Pentru  censurarea  ratimiloru  cassei  3  mem­  riciri,  ca  fericiţi  cei  blandi  si  fericiţi  cei  făcători
              numele  comitetului  si  alu   A s s o c i a t i u n e i   de  o-    brii:  Marcu  Oetatianu,  Marinovciu  si  Eugeniu  Cri-    de  pace;  cu  tbte  acestea  bunii  nostrii  patrioţi  in
              vatiunile  fratiesci,  apoi  termina  prin  terminii  cei     sianu.                                        situatiuni  precum  este  si  acbsta  de  facia,  ar’  trebui
              mai  caldurosi  cu  „se  t r a i b s c a   M  a i e s t a t e a   S a     2.  Pentru  conscrierea  menbriloru  3:  Mihaiu    se  mai  scie  si  ce  dice  Alcoranulu,  se  cunbsca  si
              a p o s t o l i c a   i m p e r a t u l u   s i   r e g e l e   n o s t r u     Crisianu, Simione Calutiu, G. Seopulu.  opiniunea  statului  compusu  din  comercianţi  si  spe­
              SîYauciscn  Iosiftl  I!  Apoi  se  traibsca  mem­           3.  La  comis,  bugetaria  5,Leontinu  Popu,  D.     culanţi  per  excellentiam,  adeca  a  Britaniei  mari;
                    !
               brii  si  spriginitorii  A s s o c i a t i u n e i   si  se  tra­  Fagarasianu, ,G. Mânu, V. Moldvanu si L. Ciato.  se  mai  afle  ddloru,  dbca  au  uitatu  asiâ  curundu,
              ibsca  Romanii!*  Numerosulu  publicu  associâ  pre         4.  In  comissiunea  pentru  rotiuni  7  membri:    ca  tractatulu  dela  Parisu  a  suferitu  in  a.  1871  una
              vice-presied.  cu  insufletite  si  repetite  strigate  de     C.  Hossu,  Y.  Romanu,  Orbonasiu  El.  Ciuci’a,  Dr.  I-    spărtură  precatu  ’ti  intra  pumnulu  prin  ea,  ca-ci
               „se  traibsca!*  Music’a  opidana  esecutâ  cu  multa     sacu, profes. Marcianu si V. Rata Buticescu.     Russi’a  nu  mai  este  impedecata  a  intretienb  in
              esactitate  cateva  piese,  intre  cari  si  imnulu  naţio­  Presiedentele  comunica  aduarei,  ca  a  primitu    Marea  nbgra  marina  bellica  ori  catu  de  mare  ’i  va
                                      K lil               4                                                               placb;  apoi  este  vechiu  proverbiu  negutiatorescu,  ca
              nale „Destbpta-te romane!*  ’                          invitatiune  dela  aubcomitetulu   A s s o c i a t i u n e i
                    Aceste t6te s’au petrecutu in presbr’a de 29.    dela  Sibiiu,  că  pre  anulu  ven  toru  se  se  tiena  adu­  dbca  trece  odata  sibrecele  prin  barb’a  popii,  'si  face
                    In 29 demanbti’a la 8 bre s’a celebratu ser-     narea  generala  la  Sibiiu.  iceta  invitatiune  se     carare  pentru  totu-deauna.  Tractatulu  sântei  ali-
               vitiulu divinu la beseric’a gr. cath. din locu.       primesce  cu  mare  bucuria  si  ie  transpune  la  comis­  antie  dela  1815  si  cu  elu  altele  multe  s’a  spartu
                    Reintorcunduse  publiculu  in  sal’a  destinata     siunea de moţiuni.                                că  unu  drapellu  alu  unui  regementu,  care  a  fostu
               pentru  siedintiele  adunarei  se  albse  una  comissiune    D.  G.  Mânu  propune,  ci  in  prossim’a  sieden-    intr’o  suta  de  bătălii.  Tractatulu  dela  1866  a
              de  5  inşi  pentru  a  invită  pre  v.-presied.  Intrandu     tia  se  se  albga  mai  antaiu  pniedentele,  din  motivu    tienutu  pana  in  a.  1870  si  asia  mai  departe.  De
              d.  vice-presied.  in  sal’a  adunarei  fii  salutatu  cu     după  esperintia,  ca  mulţi  mehri  nu  astdpta  pana     aceea  ar’  fi  fbrte  bine,  dbca  patrioţii  noştri  iubi­
               caldurbse „se traibsca.*                              la  finea  siedentieloru.  Dupapucina  desbatere  se     tori  de  pace  cu  ori-ce  pretiu  si-ar’  mai  aduce  aminte
                             D-lui v.-presied. i-a respunsu d. advocatu Mi-   si primesce propunerea.                    si  de  cuvintele  psalmistului  unde  dice:  „Nu  speraţi
                     h a i l u   O r b o n a s i u .  D. vorbitoriu prin o vorbire  Fiendu  tempulu  fbrte  iuintatu  se  redica  sie-    in  boerii,  in  fiii  bmeniloru,  intru  cari  nu  este  mau-
                        elocinta si fbrte medubsa si romanbsca arată insem-  denti’a pre la 2 bre.                        iuire,  mai  alesu,  ca  unii  santi  părinţi  intielegu  sub
                                 .
               natatea  acestei  A s s o c i a t i u n i ,   ce  o  are  asupra          (Y a u r ni.)                   boieri  si  pe  imperati,  pe  crai  si  pe  comandanţii  de
               desvoltarei  culturale  si  literarie  la  poporulu  romanu                                               oştiri.
               cu  deosebire  in  acestu  tempu,  candu  suntemu  atatu                                                        Cestiunea  orientelui,  ce  insbmna  acbsta?  In-
               de  apasati  si  calcati,  si  face  o  amintire  despre  per­  Bncuresci,   25/13âugustu.   (Informa-    sbmna  cestiunea  domniei  mohamedaniloru  pe  una
              derea  nereparavera  a  d.  presied.  Publiculu  ’lu  in-    tiuni  private.  Seri’a  a  trei’»  Ti-am  atinsu  ceva    oarte  a  territoriului  Europei.  Va  mai  dură  multu
              timpinâ cu entusiastece strigări de „se traibsca.*     despre  insurectiunea  serbihu  din,  Hertiegovi-    acbsta  domnia?  Unii  dicu  da,  din  causa,  ca  cele­
                    Se  procede  apoi  la  alegerea  de  trei  notari.  La   n’a  si  Bosni’a?  Mi  se  pare  i  am  disu  pucinu,  in    lalte  poteri  nici  pana  in  diu’a  de  astadi  nu  sciu
              propunerea  presidiului  se  alegu  dd.  Dr.   G r e g o -   fuga,  si  numai  relative  la  minirulu  d-vbstre  Sfarma-   ce  se  pună  in  Turci’a  europbna  in  loculu  domniei
              r i u   S i l a s i ,   P a t r i c i u   B a r b u   s i   D r .   C o n   s t .  petrii,  pe  unguresce  Tisza.   j  adeca  nu  am  gustu   iurcesci,  sbu  cu  alte  cuvinte,  ca  nu  o  potu  impartl
                           fl 1   J! IU ID          -io L>r. j>..> /.>.*.•* î l ;•
              M    o   i   s   i   1  u ,                          ia me occupd cu Gestiunea rolutiunqi slave din        intre sene, bra popbraloru christiane locuitbrie in
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10