Page 5 - 1875-09
P. 5
.(■ i
i’oauuf-oti ubn&D ,uuiQfaeJ niev «v %rn ţrfeeon |
Gazct’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, premunera Ia poştele c. si r., si pe k
Fbi'e, candu concedu ajatdriale. — Pretiuiu: Anala XXXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
1
pe 1 arm 10 fl., pe / 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fi.
i Tacs’e timbrala a 30 cr. de flacare pu
!
v, a. pe ana ana adu 2 / galhini mon, sunardria.
g blicare,
unt
Ir. 60. JJO • Br&siovn 5 Septembre 24 Angustn 1875.
urs iJeiu* : siiws jsane- <■: nJDjroauq iî.i oihu n<!jjw
r
Reţinuta sasescti 29 Aug. 1875. Presiedentele reamintesce despre perderile mem- punctu-de vedere maghiaru, nu vreu se me ames-
D e l a a d u n a r e a A s s o c i a t i u n e i r o m a n e briloru in decursulu anului, prelunga a presiedente- tecu in secerisinlu semenaturei dumnealoru. Dbra
t r a n s i l v a n e . lui br. L. Y. P o p u si a urmatoriloru membrii nu cumva se consideramu acbsta versare de sânge
D-le Redactorul Scriu aceste sire sub impres- ard.: G r e g o r i u C h i f ’ a , I o n u T i t i e , I o n u pornita in provinciile Turciei europene, din punctu-
siunea unei doreri, a unoru suspine adenci, produsa G a l e a n u , I o r d a c h e D a v i d u , D r . N i c o l a u de vedere romanescu? Asia, vorba se fia, Romani’a
prin emotionatbri’a vorbire a d-lui vice-presiedente G a n e s c u s i N i c o l a u G a e t e n a r i u . nu are a face nici in clinu nici in maneca cu tur-
UttlBJUI !'H 08 1SU .BfilfiJlUJJ)* 0 8 Wifla
Illu8tritatea sa d. consiliariu I a c o b u B o l o g a , După aceste presiedentele invita pe adunare a burari de aceste; sparga’si turcii cu serbii cape
carele cu ochii plini de lacrimi deschise adunarea I merge in corpore la beseric’a gr. cath. la parasta- tele cum le place; noi scimu una si buna: Capu
la 10 bre, espunendu perderea cea mare, ce o sim- 8ulu defunctului, unde se afla si cript’a cu cada- plecatu nu’lu taia sabi’a, si mielulu blandu suge la
tiesce naţiunea si in specie acbsta A s s o c i a t i u n e vrulu Marelui barbatu. După parastasu se va re doue oi; dbra asia suntu serbii eia, tari la capu.*
prin mbrtea Exc. Sale br. L a d i s l a u V . P o p u , adună adunarea bra in sal’a pentru siedentie. Acest’a e limbagiulu aceloru bmeni buni si cinstiţi
presiedintele acestei A s s o c i a t i u n i . Spaciulu si La beseric’a unde e mormentulu regretatului negutiatori sbu boieri venerabili, carii tienu bine
tempulu nu-mi permite a comunică mai in detaiu presiedente, asistara toti la parastasulu celebratu de minte fug’a deinaintea lui Ipsilanti, a lui Tudoru,
vorbirea eminenta a d. vice-presiedente. Ou. lec d. protop. M i h a i l e s i G e o r g e C r i s i a n u , cu Sava si alţi căpitani, carii au avutu de a face cu
tori speru nu voru pregetă a o ceti in intregu cu- care ocasiune d. prof. Dr. Gregoriu Si l a ş i rosti turcii si aceştia cu ei. Totu aceşti bmeni cu fric’a
prinsulu la tempulu seu. unu prb interesantu elogiu. Credu, ca se va pu lui Ddieu, cari fugu se nu vbdia curgundu nici ma-
Dbr’ in ante de a trece la descrierea decur- blică totu cu celelalte acte importante ale adunarei. caru sângele puiloru de gaina, afla, ca „cea mai
gerei adunarei, trebue se amintescu despre primirea Reintorcundu, se redeschide adunarea la 12 bre. mare nebunia ce se afla in Romani’a, este acestu
serbatorbsca a fratiloru Regineni. Si că se fiu aci Secretariulu d. I. Y. Rusu cetesce reportulu comi „jocu de a catanele,* care acum a inceputu a de
scurtu, constatezu cu multa plăcere, ca adunarea tetului centrale, din care se vede, ca comitetulu a veni passiune, la una parte a junimei, si care cere
fh primita cu multa căldură. Sbr’a s’a arangeatu desvoltatu si in estu anu una activitate laudabila atatea milibne dela bibt’a tibr’a nbstra; pentru-ca
unu impuitoriu conductu de tortie, care a purcesu in tbte direcţiunile. Am intielesu cu multa dorere ce ne trebue nbue armata cu atati oficiri si cu a-
dela Otelulu orasiescu, unde se tienu siedintiele a- din acelu reportu, ca fbi’a Associatiunei „Transil- tata artilleria, la care se mai adauga si ceva coră
dunarei, pana la cas’a propr. M a i o r u , unde este vaniV avii pre an. 1874 numai 216 abonanti. bii de marina. Cu cine se ne batemu noi, cari
in cortelu d. vice-presiedente I. B o l o g ’ a . Ajun- Pretiuiu abonamentului e pe anu 2 fl. pentru mem stamu sub protectiunea „Europei." Si dbca d. Flo-
gundu aci conductulu cu music’a opidana in frunte brii,, 3 fl. pentru nemembri, mai moderatu nu se rescu nu a nebunitu că se vrea a luă Transilvani’a,
si insocitu de unu publicu f 6rte numerosu, d. ad- pbte. Ar’ fi tempulu se ne iateressamu mai multu cumu a vrutu Costache Rosetti cu cativa baiati de
vocatu P a r t e n i u B a r b u salută pe d. v.-presied. de acbsta fbia de unu cuprinau atatu de interes- cei ce dau cu bard’a ’n luna, apoi de ce nu laşa
că pre representantele A s s o c i a t i u n e i prin una santu din tbte vederile. lumea in pace, ci face apellu mereu la pungile b-
vorbire fbrte friimbsa, spunendu bucuri’a si mundri’a Urmbza reportulu cassar/ului, din care se vede, meniloru că se’i db „bugetu.* Ce atata bugetu,
Regineniloru si a toturoru romaniloru din giuru de ca cass’a dispune de avere disponibila 4548 fl. 19 candu cu dbue trei mii de soldaţi ai potb aperă
a potb salută tienerea acestei adunari in Reginu. cr., din reportulu bibliotecariului se vede, ca As- tibr’a de toti talcharii cati vinu nbptea cu luntrile
Vorbitoriulu ’ prin o elocintia mare doresce atatu s o c i a t i u n e a dispune de 632 cârti complete si de presto Dunăre si cati se aduna in munţii Mol
v.preaied.,comitetului,catusi A s s o c i a t i u n e i pro 127 necomplete. dovei din desertori UDguresoi.* Bunu cuventu a-
1
speritate si pfo^fbisiij*' apwiotal* eiqti .11 iira 001 Se alegu comissiunile: cesta, intocma precum se dice si in cele optu fe*
îllustr. Sa d. vice-presiedente muitiumesce in 1. Pentru censurarea ratimiloru cassei 3 mem riciri, ca fericiţi cei blandi si fericiţi cei făcători
numele comitetului si alu A s s o c i a t i u n e i de o- brii: Marcu Oetatianu, Marinovciu si Eugeniu Cri- de pace; cu tbte acestea bunii nostrii patrioţi in
vatiunile fratiesci, apoi termina prin terminii cei sianu. situatiuni precum este si acbsta de facia, ar’ trebui
mai caldurosi cu „se t r a i b s c a M a i e s t a t e a S a 2. Pentru conscrierea menbriloru 3: Mihaiu se mai scie si ce dice Alcoranulu, se cunbsca si
a p o s t o l i c a i m p e r a t u l u s i r e g e l e n o s t r u Crisianu, Simione Calutiu, G. Seopulu. opiniunea statului compusu din comercianţi si spe
SîYauciscn Iosiftl I! Apoi se traibsca mem 3. La comis, bugetaria 5,Leontinu Popu, D. culanţi per excellentiam, adeca a Britaniei mari;
!
brii si spriginitorii A s s o c i a t i u n e i si se tra Fagarasianu, ,G. Mânu, V. Moldvanu si L. Ciato. se mai afle ddloru, dbca au uitatu asiâ curundu,
ibsca Romanii!* Numerosulu publicu associâ pre 4. In comissiunea pentru rotiuni 7 membri: ca tractatulu dela Parisu a suferitu in a. 1871 una
vice-presied. cu insufletite si repetite strigate de C. Hossu, Y. Romanu, Orbonasiu El. Ciuci’a, Dr. I- spărtură precatu ’ti intra pumnulu prin ea, ca-ci
„se traibsca!* Music’a opidana esecutâ cu multa sacu, profes. Marcianu si V. Rata Buticescu. Russi’a nu mai este impedecata a intretienb in
esactitate cateva piese, intre cari si imnulu naţio Presiedentele comunica aduarei, ca a primitu Marea nbgra marina bellica ori catu de mare ’i va
K lil 4 placb; apoi este vechiu proverbiu negutiatorescu, ca
nale „Destbpta-te romane!* ’ invitatiune dela aubcomitetulu A s s o c i a t i u n e i
Aceste t6te s’au petrecutu in presbr’a de 29. dela Sibiiu, că pre anulu ven toru se se tiena adu dbca trece odata sibrecele prin barb’a popii, 'si face
In 29 demanbti’a la 8 bre s’a celebratu ser- narea generala la Sibiiu. iceta invitatiune se carare pentru totu-deauna. Tractatulu sântei ali-
vitiulu divinu la beseric’a gr. cath. din locu. primesce cu mare bucuria si ie transpune la comis antie dela 1815 si cu elu altele multe s’a spartu
Reintorcunduse publiculu in sal’a destinata siunea de moţiuni. că unu drapellu alu unui regementu, care a fostu
pentru siedintiele adunarei se albse una comissiune D. G. Mânu propune, ci in prossim’a sieden- intr’o suta de bătălii. Tractatulu dela 1866 a
de 5 inşi pentru a invită pre v.-presied. Intrandu tia se se albga mai antaiu pniedentele, din motivu tienutu pana in a. 1870 si asia mai departe. De
d. vice-presied. in sal’a adunarei fii salutatu cu după esperintia, ca mulţi mehri nu astdpta pana aceea ar’ fi fbrte bine, dbca patrioţii noştri iubi
caldurbse „se traibsca.* la finea siedentieloru. Dupapucina desbatere se tori de pace cu ori-ce pretiu si-ar’ mai aduce aminte
D-lui v.-presied. i-a respunsu d. advocatu Mi- si primesce propunerea. si de cuvintele psalmistului unde dice: „Nu speraţi
h a i l u O r b o n a s i u . D. vorbitoriu prin o vorbire Fiendu tempulu fbrte iuintatu se redica sie- in boerii, in fiii bmeniloru, intru cari nu este mau-
elocinta si fbrte medubsa si romanbsca arată insem- denti’a pre la 2 bre. iuire, mai alesu, ca unii santi părinţi intielegu sub
.
natatea acestei A s s o c i a t i u n i , ce o are asupra (Y a u r ni.) boieri si pe imperati, pe crai si pe comandanţii de
desvoltarei culturale si literarie la poporulu romanu oştiri.
cu deosebire in acestu tempu, candu suntemu atatu Cestiunea orientelui, ce insbmna acbsta? In-
de apasati si calcati, si face o amintire despre per Bncuresci, 25/13âugustu. (Informa- sbmna cestiunea domniei mohamedaniloru pe una
derea nereparavera a d. presied. Publiculu ’lu in- tiuni private. Seri’a a trei’» Ti-am atinsu ceva oarte a territoriului Europei. Va mai dură multu
timpinâ cu entusiastece strigări de „se traibsca.* despre insurectiunea serbihu din, Hertiegovi- acbsta domnia? Unii dicu da, din causa, ca cele
Se procede apoi la alegerea de trei notari. La n’a si Bosni’a? Mi se pare i am disu pucinu, in lalte poteri nici pana in diu’a de astadi nu sciu
propunerea presidiului se alegu dd. Dr. G r e g o - fuga, si numai relative la minirulu d-vbstre Sfarma- ce se pună in Turci’a europbna in loculu domniei
r i u S i l a s i , P a t r i c i u B a r b u s i D r . C o n s t . petrii, pe unguresce Tisza. j adeca nu am gustu iurcesci, sbu cu alte cuvinte, ca nu o potu impartl
fl 1 J! IU ID -io L>r. j>..> /.>.*.•* î l ;•
M o i s i 1 u , ia me occupd cu Gestiunea rolutiunqi slave din intre sene, bra popbraloru christiane locuitbrie in