Page 6 - 1875-09

acelea tieri nu voru se o lase, din causa, ca inca urmatu c h a o t e l e si crise seculari, pana candu pinde fericit’a resâlvere a celorlalte. Precum se
nu le tienu de matore pentru vibtia politica auto- corpulu statului -si reaflâ brasi punctulu de gravi- vede inse, nice guvernulu numitu liberalu nu voiesce
nbma. Alţii suntu de părere, ca domni’a mohame- tatiune. Este greu respunsulu la intrebarea, dbca se scia, ca in Ungari’a mai esistu si alte naţiuni
dana o mai sustienu in Europ’a numai c r e d i t o ­ pe venitoriu va fi totu asia. afara de cea maghiara, apoi Domnitoriulu inca e
r i i 8e i . Statulu Turciei e datoriu la frundia si atatu de constitutionalu, incatu numai aceea rostesce
la brba; dbra celu mai cumplitu creditor» alu seu ce miniştrii responsabili ei punu in gura. Cu t 6te
IBrasioviI, 4 Septembre st. n. 1875.
este poporulu Britaniei, după care urmbdia alu aceste inse va veni tempulu, candu cestiunea natio-
Franciei, alu Belgiei, alu Holandei, apoi Germani’a. Feriele s’au finitu; asiâ numitulu tempu de nalitatiloru nu se va mai potb ignoră.
De aici -si potu explică si negutiatorii noştri cau- seceta politica sbu diurnaliatica a trecutu, si s’a pusu
s’a, pentru care mai vertosu anglii tienu atatu de iu mişcare si in lucrare adunarea fabricat 6ria de
In d i e t ’ a Croaţiei sied. din 28 Aug.
multu la existenti’a Turciei; ei nu voru că debito- legi. Luni in 30 Augustu, părinţii de nou aleşi
a. c. Oomissiunea albsa pentru compunerea adres-
rulu loru se fia ruinatu, pentu-ca apoi cine se le ai patriei maghiare se Întruniră pentru prim’a data
sei câ respunsu la cuventulu de tronu presentâ pro-
platbsca sutele de mili 6ne bagate in obligaţiuni de la siedintia in asiâ numit’a casa a tierei. Repor-
iectulu, care in punctulu 9 sună asia: „Diet’a siar’
a le statului turcescu Au mai fostu si alte sta- j turile ce cetimu despre acbsta siedintia, spunu intre
abnegâ propriele simţiri si s’ar’ face necredintiâsa
turi îngropate in datorii si destrămate, pe care totu altele, ca maioritatea guvernamentale este asiâ de
1
exemplului naintasiloru sei, candu n’ar’ voi a repet!
creditorii, le puseră de nou in piti6re. Ecca unulu colossala, incatu fracţiunile opositionali dispăru câ
si cu acbsta occasiune serbatorbsca cu t 6ta umilit’a
din secretele sympathiei britanice pentru scumpulu picaturile in mare. Este, ce e dreptu, cam incu-
franchetia gravaminulu, ce dura de secuii incâce in
seu debitoru numitu Imperiu otomanu. Celalaltu metata acbsta asemenare, inse voindu a ni face o
i i privinti’a incorporării Dalmaţiei, a tierei, cărei in
nu mai merita acestu nume, ca adeca Angli’a nu j idea chiara despre grandiositatea maioritatii guver-
unitatea regatului acestuia prin legile atatu cele
va suferi cu nici unu pretiu,; câ in Constanţi- namentali, trebue s’o admitemu. Dbr’ se nu uitamu
vechi catu si cele n 6ue se dâ unu locu atatm-rde
nopole se infiga pitiorulu unu stătu multu mai po- j a intercâlâ totu-odata aici si dical’a Romanului,
splendidu sub corân’a comuna a S. Stefanu.*
tente decatu este betranulu Osmanu. Dbra in se-1 patitu, care sustiene cu multa dreptate si temeiu
Er’ facia cu rescâl’a hertiegovinbna in ali-
1
cululu nostru se mai p 6te intemplâ, precum s’au ca urm’a va alege. Se nu ne prea damu bucuriei
nea ultima adress’a cuprinde acestea. Totuşi diet’a
intemplatu alte lucruri mari, câ adeca ae se afle tocmai acum la inceputu, pentru câ se nu ni cada
ItL (D/)*} nu p6te se nu db expressiune temerei de care i se
cativa giranţi vigorosi, cari se dica creditoriloru: prea greu eventualea superare de mai apoi.
imple anim’a, .ca liniştea ei atatu de lipsa la re-
Noi ve platimu sub conditiune, câ se ne daţi h y - i Pentru mai buna orientare vomu se luamu
solvirea probiemeloru sale importante se pbte tur­
pothec’a in possessiunea n6stra, pe care o vomu pucina notitiâ si despre menuntisiurile siedintiei
bură prin evenimentele cele triste din-vecinătate si
cultivă in spiritului christianismului si alu civilisa- despre care vorbimu. Mai înainte de tbte s’a alesu
1
prin urmările loru, cu atatu mai tare, ca - ce resul-
tiunei europene moderne, la care închinătorii Alco- 1 unu presiedinte de etate in person’a lui Antoniu
tatele loru atingu tibr’a n 6stra, fiindcă ea deveni
ranului nu voru pom ajunge nici-odini 6ra, pentru Boer, tatalu prefectului din districtulu Fagarasiului
asilu fratiescu pentru mii de familie creştine fuga-
ca doctrin’a aceea este preste totu incompatibile cu si deputatu din acelu districtu, alesu după porun-
rie si suferinti, a caroru scutire de multu a fostu
acbsta civilisatiune. Din diu’a, in care popârale . c b l a . - D u p ă aceea s’a datu cetire programei pentru
stralucit’a mundria a dinastiei domnitbrie cu atata
greco-slave voru ajunge in positiune de a portă deschiderea dietei de catra Maiestatea sa Dornni-
gloria si titlulu celu mai poternicu alu sferei de
limbagiulu acesta catra poterile europene, poterea | toriulu in castelulu de Bud’a in diu’a de 31 Au-
potere europbne a monarchiei. Acbsta temere se
semilunei se va retrage din Europ’a. Cocbn’a be - gustu. Dbr’ cu t 6ta maioritatea cea colossale a guver-
1
imblandiesce numai prin increderea cea vivace in
trana Europ’a se insibia reu, dbca totu mai crede, • nului, totuşi 1 s’au manifestatu dejâ in acbsta prima
cavalerbsc’a maranimitate a Maiest. V 6stre si prin
ca popârale moderne dintre Oarpati, Balcanu si a-; siedintia 6re-cari semne de opositia. Prograin'a
speranti’a, ca regimulu Maiest. Ydstre, incredentiatu
driatica stau totu numai pe acelu gradu alu ci vi- j pregătită pentru festivitatea deschiderii dietei a
cu conducerea causei internaţionali, va aperâ cu
lisatiunei, pe care’i vediuse unchiesiulu Herodotu, | scapatu de altmintrelea nealterata, numai flamur’a
mana tare si cu ajutoriulu potentiloru aliaţi cele
sbu fia si mai incbce cu una miie cinci sute de ani. ! imperiale nbgra-galbena a trebuitu se suferia pucine
mai mari interesse ale umanitarii si sal> asecu-
Pe la cele mai renumite universităţi europene, pe! atacuri si asalturi. Simonyi, Irânyi si Madarâsz
rarea dezvoltării naţionale a fra-
la sc61e militarie si technice afli in dilele nbstre; nu voira nice-decatu a se impacâ cu impregiurarea
tiloi'U noştri n e f e r i c i ţ i p a n a l a d e s p e ­
sute de juni şerbi si bulgari. Cu t 6ta pressiunea câ flamur’a nbgra-galbena se fâlfâie pre castelulu reges-
r a r e , Europ’a va garantă pacea si asia va impe-
turcbsca scâlele loru se inmultiescu, literatur’a ina- cu de Bud’a cu ocasiunea acestei solemnităţi naţionali,
decâ scenele cele infiorat 6rie, de cari t 6ta Europ’a
intbdia, diaristic’a in limb’a loru naţionale lucra, In daru s’a incercatu ministrulu presiedente se-i
se neodihnesce acum si se pare a fi preocupata de
agitbdia, prepara, imbarbata spiritele pentru ve- capaciteze, ca acbsta flamura este numai familiaria
spaima.* Indata apoi respunde banulu la interpel*
nitoriu, si face regelui bucuria, candu o vede falfaindu pre
larea lui Makanec, ca a cere indemnitatea pentru
Atunci inse cumu remane cu suzeranitatea, cu castelu, ca-ci n’au voitu se intielbga. Ou t 6te ace-
100 mii fi, spre ajutorarea refugitiloru nu cade in
califlcatiunea de vasali ai porţiei otomane si de ste inse flamur’a nbyra-galbena fâlfâie astadi si va
sfer’a s’a, cl in a ministeriului de esterne si in
protectoratu europbnu ? Te-ai pomenitu, ca ai re- mai falfal inca si nane pre castelulu de Bud’a, si
fine înfrunta pe opositiune, ca va periclitâ, va pune
masu singurelu, radimatu numai pe poterile tale,! domnii, cari se tiem de legile din 1848 câ orbulu
sub întrebare sustarea acestei diete prin întrebări
câ in secululu lui Vladu-Basarabu, câ intr’alu lui de gardu, voru fi sliti a privi la dins’a fora câ se
si expressiuni atatu de neprecugetate. Diet’a prim!
Mircea celu betranu, câ sub Stefanu celu mare si li db man’a a o dearifrâ de acolo
qo cu multiumire respunsulu banului, dbr’ oppositiunea
asia mai departe. In 31 August; Domnitoriulu a deschisu cor­
Ino continuă a face alte si alte propuneri pe întrecute,
Se nu ne facemu illusiuni cu acbsta humani purile legiuitârie pin discursu de tronu. In acestu
semnu alu tempului criticu si plinu de însufleţire
tate farisebsca a Europei, se punemu terminu mai discursu mai inaint se face menţiune despre regu-
naţionale intre poporale, care au in vine viatia na-
mare pe poterile proprie decatu pe ori-ce ajutoriu larea financieloru satului si restabilirea ecuiiibriu-
oliJaqei ic eiiiefîfljfli no .beieeiq-eoi
si protectiune venita de airea, care totu-deauna ’si lui, ca-ci numai asâ se va âsecurâ prestigiulu, cre-
Adress’a se. si primi de dieta in urmatdri’a
ia resplat’a sa. Aceia, carii dicu romaniloru se sejditulu si chiaru eistinti’a Ungariei. După aceea
siedentia, in care se recomendâ o solidaritate exem-
ferbsca de arme, suntu totu asia de buni consiliari! discursulu vorbescein termini Seci' si fbrte pucinu
plaria naţionale la orce caşuri neprevediute, dbr’
ai loru, câ si legislatorii vechi ai Transilvaniei , animaţi si animatoi, despre reformele ce suntu de
1
possibile. Exemplu de imitatu — la fraţii de a-
cari oprea portarea de arme si calaritulu, sbu câ! a se mai face pre erienulu admiriistratiunii publice,
semeni cercustari. -r, , g 02 ol
turcii, cari nici astadi nu recrutbdia dintre creştini, ; alu justiţiei, instrmtiinii publice, alu comerciului, ;
Representantii Croaţiei si ai Ungariei stau dbr’
Cei ce dicu romaniloru: „lasati ca va îngriji Euro- industriei si comunicriunii, si apoi accentua cu tbta
in apriga opusetiune facia cu caus’a hertiegovinbna
p’a de noi* ar’ vot se’i degrade in starea' aceloru : poterea cuventului, c d b c a s i d b c a si inca odata
si discussiunile venit 6rie intre ei potu deveni catu
sclavi bruneţi emancipaţi in a. 1856, cari dupace d b c a se voru implii t6te conditiunile, dela cari
de infocate si in delegatiunile duaiistice. —
li s’a comunicatu sensulu legii, începură a plânge depinde bunăstarea, îlutea si chiaru vibti’a de stătu
si a mustrâ pe Cocdna si mai alesu pe cocbna: a Ungariei, a t u n c i s i n u m a i a t u n c i Ungari’a
„Dâra bine coconitia, ce reu ti-am facutu noi, câ va potb se esiste câitare. I n s u r e c t i u n e a h e r t i e g o v i n b n a -ai
se ne dai dela usi’a dtale? Neamu de neamu acilea i In fine discursiu de tronu face menţiune si continua lupt’a. Pana acum erâ cam fora centru,
ne amu pomenitu, si acuma vreţi, câ se luamu lu- ‘ despre cestiunea barei naţionali si despre modifi- de acum inse vre a fi condusa de guvernîu provi-
mea in capu.* j carile ce ar’ fi de ase face in pactulu de impaca- soriu naţionale. Intr’aceea principele ereditariu
Intre diversele staturi mari si mici, domina tiune dela 1867 si î acbsta privintia esprime spe- J u s s u f f J z z e d i n , fiiulu Sultanului, vi'b facia
una specie de solidaritate, in catu unulu fara al- ;ranti’a, ca negotiatiiile si pertractările in acestu cu creştinii' tractare blanda si drbpta, si Sultanulu
•tulu nu prea potu se subsiste; dâra vai de statulu ' respecta se voru fac din ambele parti cu unu spi- vre se schimbe ordinea de âuccessiune Ia tronu in
si de poporulu, carele cautandu solidaritate, cade ritu de cuviintia si 3conoîliatiune. fav6rea lui, care facil a se primi consiliale diplo­
sub dominatiunea altuia. Mai curendu sbu mai tar- T6te cestiunile e-a âtinsu discursulu de tronu, maţiei europene.
diu chart’a Turciei europene se va schimba. Tie- numai pre cea mai semnata din cestiunile ce esistu — I n t r e v e n i r e a d i p l o m a t i c a a pote-
rile danubiano au gravitatu totu-deauna, incependu in Ungaria, si anun cestiunea nationalitatîîoru n’a riloru nordice cu Franci’a si Itali’a aro basea: câ
dela Constantinu M. catra Constantinopole si ori- atins’o nice barem rin unu singuru cuventu, cu Pbrt’a se faca concessiuni provincieloru resculate si
candu au perdutu acelu punctu de gravitatiune, a' t6te ca dela fericit’ireablvere a acestei cestiuni de- totuodata se se sustiena si principiulu iutregitatii