Page 7 - 1875-09

imperiului turcescu; Angli’a inse vre câ din I)os- datu esemplari’a si onorific’a portare a alegatori­ unu timpu mai lungu, ori si scurtu precum
ni’a si Hertiegovin’a se se faca stătu autonomu, câ loru romani. atunci-a, candu cine-va n’are locu destulu de siguru
si Serbi’a, Muntenegru si Romani'a. Una scrî- Nacasulu si furi’a cea mare a culminatu in a casa pentru pastrarea loru.
aceea, ca după multele consultatiuni, după multele, Banii gafa, hartiele de pretiu si. da creditu
sdre a lui Russel provdca si la subscriptiuni' de a-
!& XII lifîI/0 UB89120T/4 WjXJOtfi ! * l?> îjlIQ'HIi conbinatiuni avute si făcute, Sangeorgianii, resp. inca se potu depune pe unu timpu scurtu si' pro-
jutbria pentru insurgenţi si elu inca da 50 punţi.
unii fruntaşi d’intre alegatori se trediescu in una visorîu la notariulu publicu cu acelu scopu, ca aceste
La monastirea Druze inse insurgenţii aţacati buna demindtia cu comissiunea da cercetare, la se se predee cutariei ori altei autoritati publice.
de 4 batalidne cu 4 tunuri se retraseră la munţi*;; spate. Nu sciu positivu despre resultatulu ; acelei Fdrte adese-ori se intempla iu vietia, ca cine­
asemenea si din districtulu Declei si trecu pel ter- cercetări, fara credu, ca nu s’a potutu termină cu va pe bas'a contractului de arendă, etc. este imbiatu
ritoHiilii-'âlultrflcâî * 0i*ii&a0qi}8 es'!!ir alfa decatu cu descoperirea celei mai intrege ne­ d’a primi o sumrna anumita de bani, ori hârtie de
0 003 mm
(
Unu telegr. din 2 Sept. repdrta din Belgradu, vinovăţie a celoru suspitionati si inculpaţi cu cate; pretiu, celu imbiatu inse din un’a sdu alta causa
verdi si uscate, si cu nudulu blamagiu alu; prâ in- nu vre se primdsca banii. In casulu acestu a pana
ca turcii au intratu pe territoriulu Serbiei la munţii
uvjt m eninrem ii£)jTnjouu5 eTneiţKJ focatiloru noştri activişti. Eu credu, ca si ei in- acum’a respectivulu erâ silitu pe o cale lunga si
Stolaz, omorira mai mulţi locuitori, in Javora si le susi se voru genă de cele ce le-au fa.cutu. Guver-' impreunata cu multe spese a depune banii la jude­
luară* vitele, eb ubc.Kjs’M jUiififiloqoUem nhoîsienoO nulu se p 6te mundrf cu aderintii si adepţii sei din cătoria, si i constă multu timpu si neplăcere pana
Pr. MilanUj care convocase pentru exercitia si districtulu N a s e u d u l u i . . . . . . candu apoi si-potea scote banii dela judecătoria.
:
100,000 miliţia; abia ! va măi potd sta neutrale, Si ddcâ aderinti’a si loialitatea d‘d. guverna­ Acest’a dela 1 Augustu incolo incdta ca-ci
candu i se calea si tidr’a, cu tOta odrifea din par- mentali remanea celu pucinu intre barierele bunei? celu ce vre se depună bani gafa pentru cine-va,
cuvenintie, le treeeamu cu vederea des! neaprobate; se duce la notariulu publ. care apoi imbia pre respec-
tea Austriei, care nu permite Serbiei a-si întinde
candu vedi inse, ca d-loru se demitu pana la cele tivulu cu banii, si ddca nu-i primesce, i depune elu
territoriulu. TOte poterile făcu pregătiri pentru
mai triviali espeptoratiuni, dieu ori-ce; sufletu* sim- insu-si la judecătoria, cu unu cuventu: notariulu
casu eventuale.- Pr. Milanu se n abdisu? titoriu trebui se se amardsca si se se imple de in-! publicu ptinesce tote afacerile ulteriore in numele
■ • -j . ... . , ţ,
dignatiune. depunetoriului.
Nti d-loru înfocaţi activişti, cu modalitatea T a cs’a: pentru pastrarea documinteloru 1 fi.
S S Najf,etfiid U” 1&T5.:i/
practisata cu aedsta ocasiund nu veţi fi in stare a 50 cr., ddca decumentulu trece peste 20 cole 2 fi.
Glosse la alegerile din distr. Naseudului! capacitâ pre nemene, cu atatu mai vertoru de a 50 cr. si in urma: pentru pastrarea mai multoru
. .u
Dle RedactoreT Indata după indeplinirea ale- intimidâ pre ceneva. Disciplin’a d'e comanda, ce documinte dela fiecare documentu urmatoriu 25 cr.
geriloru din ambele cercuri: aveamu de cugetu a-ti pre la noi s’a cam crediutu de pre tempulu mili­ Pentru pastrarea si estradarea baniloru gata sdu a
reportâ pre scurtu. Iritatîunile, disputele, indig- tarismului, astadi nu veţi mai potd o essecutâ asiâ hartieloru de pretiu —2 fi. pentru depunerea acea-
natiunile'fSi. esemplarea abstienere/a alegatoriloru precum a-ti inceputu a practisâ. Argumetitele fun­ toru-a la judecătoria —1 fi. Ora ddca summ’ai. trece
din cerculu de susu (alu Smgeorgiului) .atatu asupra date si logice voru compune uniculu mbdu do dis­ preste 1000 fi. se pote socoti tacs’a după timpulu
d*loru asiâ numiţi guvernamentali, adeca domnii c i p l i n a — ddca o voiţi —, de unire si de solida­ perdutu.
regesci, catu si asupr’a celoru aleşi derpoporu ■ ad. ritate in ori-ce afaceri publice districtuali. 6. ' Inventarea si pertractarea lassamiuteloru
amploiaţii municipali, -— ceea ce nu o pricepu;nece Avemu mare trebuintia de unire si solidari­ assemenea se tiene de competinti’a notariului publicu-.
de cumu aceste impregiurari ce culmindza prin tate precum in afaceri naţionali, asiâ si in cele Iu aceste cause inse elu functiuneza ca esinissulu
incuisitiunea făcută asupr’a monducatoriloru denun- speciali districtuale. Acdsta unire si armonia la si incrediutulu judecătoriei pretotindenea, unde sunt
tiati din cerculu Sangeorgiului, — m’au făcutul se acţiunile nâstre nu se p 6te realisâ neee candu pre interessati minoreni: Ora la lassaminte de acele,
mai asteptu pana, se voru mai anolcoml si liniscl calea ai- in modulti^aratatu cu aedsta ocasiune . . . unde toti moscenitorii sunt majoreni, va se dica:
spiritele năcăjite, se asteptu pana sa va mai lamuri Y’ati superatu cumplifu, ca-ci poporulu asta- in caşuri de acele, unde judecatori’a n’are dreptu
lucrulu. 3 i u n î l j n o - f n i a s m data nu v’au datu ascultare, eu asiu adauge, ca a se amestecă in trebile moscenitoriloru, — no­
;ii
Nu voiu se molesteze publiculu cu una des­ acest’a se vi serv&ma de itivetiatura pre venitoriu. tariulu publicu la recercarea moscenitoriloru inven-
;
criere detaiata a alegeriloru din ambele cercuri, Credu, ca v’ati convinsu de ajunsu, ca poporulu nu tdza si pertracteza, lassamentulu, ma face intre rnos-
cl voiu a me margini mum^i prelanga. unele momente e numai maşina, care 'se se supună neconditionatu cenitori si impartîrea averei in calitate de notariu
din scenele subsecuente. la poruncile d-v 6stre, cl densulu -si are judecat’a, publicu.
Trebuesce insetie premita* ca in ante de ale­ priceperea si Yeflessiunea sa, apoi are o anema cu- Din vieti’a practica s’a potutu convinge totu
geri s’a cercatu a su stabili una contielegere fra- ratu romandsca. insulu, câ ce neplăceri, si cate processe se născu
tibsca in procedur'a alegeriloru; s’a tienutu o con­ Poporulu v’a datu destula ascultare pana acu- mai la fie-care lassamentu intre acesti-a si intre
sultare confidenţiale, in care fia-care si-a- pronun- m’a, a vediutu }a ce a ajunsu^ D 6ca d-v6stra poat- legatari; a potutu vedd totu insulu: ce multu
ciatu parerea francu, celu puciqu as ; â s’a disu. puneti,, pndiieâ si demnitatea naţionale, poporulu le timpu tiene si cate spese recere unu lassamentu
Inse consultările nu au dusu la resultatulu doritu, scie respectă, elu scie pune mai multu pondu pre. pana la impartirea faptica si transcrierea finala in
adeca la una armonia solida ) laj actulu alegerei. Solidaritatea natiunei, elu scie trage mai buna so- cărţile funduale, ma adeseori au fostu îngreuiaţi
Neinvoinduse • activiştii . noştri la nimic’â, dupace cotdla- cu venitoriutu natiunei si cu istori’a pre? moscenitorii si din partea erariului cu tacse forte
mari si necompetinte numai pentru acesa; ca nu se
ai-au fostu asecuratu reuăinti’a loji Osdry in cerculu sentelui. (ţj [/Tu;
de diosu prin celu mai umilitorii! actu, nelasandu Bene ar’ fi, ddca pre venitoriu a-ti dâ pace la soiau adeveratii moscenitori, nu se sciau datoriele
neci, unu firu de peru din program’a loru, passivi- popor,u, celu pucinu ;se nu»lu presaţi cu lucruri u- nici lassamentulu curatu.
stii au inceputu a-si deschide ochii, si a se convinge, militdrie pentru ntimele Romanu. Tote aceste greutatl si neplăceri in mare parte
ca pentru apararea ondrei naţionale resp. a conclu­ Poporulu, am firma sperantia, -si Va cundsce voru incetâ prin intrevenirea notariului publicu, de
sului dela Sibiiu, au se recurgă niiitiăr jti propriale barbatii'si conducătorii adeverati pre venitoriu. orace •— fiindu elu responsab lu pentru observarea
poteri . . De aci se incepe lupt’a . . . .Aţ essaota a legei de timbru si de tacsa ereriale, —
Asiâ dâra districtulu Naseudului va fi repre-
Activiştii noştri, tienura de secura reusirealui şentatu in diefa Ungariei prin duoi unguri, unu moscenitorii nu voru fi ingreunati cu pedepse de
Csdry in cerculu Naseudului, începură ) a-si concen- guvernamentalu, deputatulu amploiatiloru, si unu timbru si de tacse, etc. Pentru aceea nu se pote
1
trâ t 6te fortiele, t 6te mediul 6cele a "cortesl pentru Senneistu, deputatulu lui Zychi. Eu' credu inse, din destulu recomandă poporului romanu, ca pentru
reusirea d. Ioachimu Muresianu iii tierijiifti de susu. ca nece d. Csdry nece d-lu FOldvâry nu voru avd incungiurarea multoru neplăceri si pentru effectuirea
Cursorii cu epistole pre la amploiaţii din cercurile cutediareă a dice, ca representa pre romanii din catu mai grabnica a impartirei lassamentului, —
politice -curgeau câ in tempu de revdltitiuiie. Lucru districtu, ca-ce acesfâ sfruntata cutediantia nu o in totu casulu, si ddca nu se afla minoreni intre
enigm&tecu pentru noi acesta cortesire’ pentru d. potemu presupune nece despre unulu nece despre moscenitori. se se intorca catra notariulu publ. si
Muresianu cu atatu mai vertosu, ca-ci nui cunos- altulu. Celu de antaiu p 6te dice, ca representa pre se-i căra intrevenirea.
ceau neci unulu program’â°poli tica ,ddra neci chiaru unii amploiaţi, pre jidani si pre unii pucini inte- T a c s ’ a : la inventarea lassamentului pentru
i
I /
d. M., Ora la consultări s'a jftonunciatu, „ca ddca ressati, inse tto ilirtioa’itrttert alegatori- 1 / de di =*3 fi. pentru un’a diua intrega =5 fi.
3
alegatorii voru dice se mdrga la dieta, va merge; lorn, ca-ci, aceştia na an alesă. iTacs’a pentru pertractare, unde: sunt minoreni, o
ddca voru dice inse se nu mbrga, nu va merge/ Ur’ d-lu FOldvâry va potd dice, ca representa pre stabilesce judecatori’a cu privire la marimea per­
Resultatulu e cunoscuţii. In; Naseudu a reu­ d. Zichi si pre ungurasii si armenii sei dela Rodna, tractării si la timpulu intrebuintiatu. Unde sunt
şiţii Csdry, candidatulu regesciloru fara a capatâ inse nece pre unu sufletU roma­ numai maioreni: tacs’a se hotaresce in intielegere
unu votu dela dmenr ind'eţiehdehti. In Sangeorgiu nescul din intregu cerculu, ca-ci votu romanescu împrumutata a partiloru ori prin judecătoria.
a reusitu Fbldvâry candidatulu cont. Zycky — după nu a capatatu. C o r e s p o n d e n t e l e . Notariulu publ. este indreptatitu:
cum se numesce pre la noi — fara a pas! baremu ! ineveh^aîfli ho is eo iu/ţifloi nthue £ 7. A i n v e n t ă m a s s e l e c o n c u r s u a l e s i a
unu unicu romanu la urna. „ „ « r^...
î3( A e f e c t u i l i c i t a ţ i u n i . .
Audienduse acestu triumfu splendidu in Nase- Invetiatura
Aceste le plinesce notariulu publicu din insar-
udu, a cuprinsu pre toti activiştii nesce friguri tsr- p e n t r u p o p o r u l u r o m a n u d e s p r e l e g e a oinarea si câ esmissulu judecătoriei. Licitatiuuile,
ribile, o adeverata furia. Suspitionari de a fi toti a d u s s a i n p r i v i n t i ’ a n o t a r i l o r u p u b l i c i
conducătorii alegatoriloru din Sangeorgiu — după r e g e s c i . ce nu se ordineza de judecătoria in causa processuale
ci se intempla numai din buna voi’a partiloru, adeca
cum ii numescu ei — corupţi de Fbldvâry, de a fi din mana libera, — assemenea le effeptuesce nota­
banchetuitu cu acest’a s. a. nu au lipsitu, asemene 1 .« .v .3 08 eh (Fine)
chiaru calumnii triviale, cari tdte se le fia spre N o t a r i u l u p u b l i c u este c h i a m a t u a p ă s t r ă riulu publicu.
or6re. Facia cu aceste suspitionari amintescu câ d o c u m i n t e , b a n i , , s i l u c r u r i o r i h â r t i e In urma, notariulu publiou este indreptatîtu:
intre parentesu, ca după informatiunile din fonta- -{oM lnîI de val or e. 8. A face ori ce suplica (rogare) la autori­
nele cele mai securh, nu numai ca inteligenti’a 'tiu Legea notariala prin aedsta dispusetiune da tăţile, precum si la judecătorie afara de căuşele
a primitu invitatiunea la banchetu, si asiâ couver- dreptu partiloru de a depune la notariulu publ. la processuali.
tele au remasu nefolosite, dbr’ nece alegatorii tierani unu locu siguru documintele loru de pretiu si de De 6ra ce notariulu publ. este indatoratu si
nu au primitu nece baremu unu paharu de rachiu valOre, precum sunt:- obligaţiunile, politiele, con­ in privinti’a supliceloru a observă legile si ordi-
(vinarsu);. ci fia-care si-a scosu si si-a mancatu tractele, testamentele, donatiunile, quietantiele, etc. natiunele, trebue se le proveda acele cu subscrierea
merindea adusa de a casa, astfeliu incatu chiaru Depunerea documinteloru mai vertosu atunci-a se numelui său (signatura); deci si din acestu puntu
Straniii aflători la baie (scalda) au admiratu si lau- intempla, candu cine-va caletoreace de a casa pe de vedere potu avă părţile garanţie deplina in corn-
,'iH om ia JlTOt) E4A0i