Page 9 - 1875-09

8g prenumără la poştele c. ei r., si pe la
Fdi's, candn concede ajutdriale. — Pretiulu j Aunln XXXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru serie 8 or,
pe 1 asm 10 £L, pe Vi 3 H. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiaoare pu­
v. a. pe una ana sdu 2y gaibini mon. eanatdria.
8 blicare.

Ir. 61 IrasioTQ 9 Septembre 28 Augusta 1875.

Ciirentuln de tronu, ditiune principale de desvoltare mai favorabile a Implorandu binecuventarea celui Atotupotente
cu care a deschisu Maiestatea Sa diet’a Ungariei tuturoru afaceriloru de stătu. si dorindu nisuintieloru patriotlee ale d-v 6stre suc­
in 31 Aug. a. c. Atenţiunea legislaturei va trebui deci se se cesu, Noi dechiaramu prin acdst’a diet’a deschisa. „T.“
O n o r a ţ i D o m n i ! M a g n a t i s i D e p u t a ţ i , estinda asupr’a tuturoru acestoru cestiuni, ddca
I u b i ţ i F i d e l i ! salutea tierei si a locuitoriloru sei singurateci e
Cu sperantia si incredere Ye salutamu la În­ de a se promovd cu succesu. Regimilu sasescu 30 Aug. 1875.
ceperea acestei diete, care e chiamata a resolve Guvernulu Nostru cu proiectele sele nu va D e l a a d u n a r e a A s s o c i a t i u n e i r o m a n e
t r a n s i l v a n e .
cestiuni f6rte însemnate. pierde nici unulu dintre aceste puncte de vedere,
( U r m a r e . )
Mai pre tdte terenurile vietiei publice suntu acele voru cuprinde cele mai urginti agende in fia­
de lipsa dispositiuni legislatorice aduncu taiatorie, care ramu alu vietiei publice. In ante de a trece la reportarea despre de-
pentru câ iubit’a ndstra Ungaria se se p 6ta redicâ Nu voimu se amintimu proiectele cari suntu cursulu siedentieloru de astadi, vi amintescu despre
la acelu nivelu de bunăstare spirituale si materialei gat’a dejâ sdu suntu puse iu lucrare, ddr’ afara cele petrecute eri după siedentia, des! acele ar’
ale cărei elemente le posede ea in isvdrele sele de cele ce se referescu la purtarea corecta a buge­ cadd mai bene pentru alta fdia. Pre la 3 dre s’a
abundante si firesci de ajutoriu, si la care ni este tului, la regularea financieloru si la cestiunile ce intrunitu publiculu la unu banchetu ce s’a aran-
dorinti’a ferbinte a animei Ndstre parintiesci a aduce stau in nemedilocita legătură cu aceste, Noi dorimu giatu in on 6rea Associatiunei transilvane si la care

tidr’a. a atrage atenţiunea d-v 6stra cu deosebire asupr’a au participatu vr’o 120 pers 6ne. Intre 6speti au
Prim’a si indispensabil’a conditiune pentru aceloru proiecte, alu caroru scopu este indreptatu: fostu si cateva notabilitati neromane de aci, intre
acdst’a este regularea financieloru tierei. a aduce activitatea diverseloru ramuri de ad- cari d. Dr. Kaiser primariu, Gellner, Horvat, Hod-
Intre agendele, cari nu suferu amanare, jude- ministratiune in armonia; wig e t c . . .

cat’a matura si atenţiunea continua a dvdstra ve a îndreptă radicalu administratiunea si justiti’a, Toastele se intielege n’au lipsitu. Sirulu loru
voru intempinâ in prim’a linia cu regularea bugetului si a delaturâ defectele observate; l’au deschisu d. v.-presiedente I a c o b u B o l o g a

si resolverea cestiuniloru ce stau in legătură cu a regulâ in ori-ce direcţiune comunicatiunea redicandu toastulu seu pentru M a i e s t a t e a S’a
acesta. si deobligamentulu de munca publica si a suplini imperatulu si regele nostru si pentru inaltulu re-
Autoritatea, creditulu si asigurarea esistentiei retiau’a drumuriloru ferate intre marginele celei gimu. Au urmatu apoi o mulţime de toaste t 6te
statului ungurescu de asemenea demanda, câ se se mai urgente trebuintie; si in fine interessante si tdte au fostu potrivite si romaoesci.
restabildsca catu mai curendu ecuilibriulu intre a obtiend regularea conforma tempului a casei Dintre multele toaste mai amintescu de cateva si
recerintie si acoperirea lor o. Greutăţile multifarie magnatiloru, desvoltarea spirituale a natiunei si re- anume: Dr. Kaiser saluta in numele cetatianiloru
ale acestei probleme Ne suntu cunoscute. sdlverea cestiuniloruj de religiune si casatoria in din Reginu A s s o c i a t i u n e a t r a n s i l v a n a in
Deobligamintea luate asupr’a-ne, pretensiuni in­ mesur’a reclamata de trebuintiele vietiei. Reginu. Acestu toastu portatu in limb’a germana
dispensabile pentru siguritatea monarchiei Ndstre, rece- A res61ve tdte aceste si alte cestiuni e pro- fH unulu din cele mai eminente in tdta privinti’a.
rintiele administratiunei si ale desvoltarei stau facia cu blem’a d-vdstre si Noi nu ne indoimu, ca d-v 6stra D. Orbonasiu pentru d. Dr. Kaiser si cetatianii din
nisuinti’a justificata spre cea mai mare parsimoaia. ve-ti consideră cu tactu corectu, in ordinea cores- Reginu. D. Oalutiu pentru poporulu romanu. D.
Noi inse tare credemu, ca ddca intru intere- pundiet6ria si cu o împărţire de tempu potrivita Y. Romanu pentru damele romane representate be*
sulu bunei economii se va face in fiacare ramu proiectele de legi respective si le ve-ti stator! aat- niaioru la acestu banchetu. Dr. Alessi pentru So­
alu administratiunei aceea, ce trebuie se se faca, feliu, cum cere interesulu tierei» c i e t a t e a T r a n s i l v a n i ’ a dela Bucuresci; Dlu
— si aceea ce se pdte face, fara de a periclitâ Aici punemu încrederea N 6stra in priceperea Gellner pentru spiritulu tempului regeneratoriu; D.
eonditiunile de vidtia, securitate si desvoltarâa sta­ sobria a natiunei, care nu va uită, ca cele mai sa- HedWig pentru armoni’a si concordi’a popdraloru din
tului ; lutarie institutiuni, cea mai buna administratiune Transilvani’a. Galateu Siageu pentru poporulu de
ddca pre terenulu administratiunei si alu ju* p6te numai se promoveze fericirea popâreloru, si se pre Muresiu, Dr. Aureliu Isacu pentru comitetulu
stitiei se voru esecutâ reforme radicale si cores- asigureze fructele muncei, ddr’ numai patriotismulu arangiatoriu. Dr. Silasi pentru presiedente si rnu-
pundietdrie; celu adeveratu, serguinti’a individuale si munc’a sica. D. Mânu pentru directorii si professorii dela
ddca naţiunea, fidela trecutului ei intregu, va tenace potu se aduca aceste (fructe) la maturitate, diferitele institute — s. a. s. a. Intre toastanti
fi gat’a a aduce cu semtiu nobilu de datorintia numai prin spriginirea natiunei se intemeeza bună­ am auditu si pre unu nefericitu R o m a n u , care
acele jertfe, pre cari le reclama dela patriotismulu starea materiale, se rădică la culmea corespun- se sufulcâ. se tiena toastu pentru cultur’a romana in
ei scopulu salutariu ce si l’a propusu; dietoria si se consolideza pre tempu durabilu. limb’a maghiara. Ce scopu a avutu d. toastante
ddca prin imbunatatirea si regularea relatiuni- Afara de cele premerse guvernulu Nostru se nu intielegu.... In decursulu banchetului capell’a
loru de creditu, prin alte mesuri ce suntu de lipsa va nisul cu zelu, a res61ve intr’unu modu justu si opidana a esecutatu vreo 12 bucăţi bene ale 3e. Im-
la redicarea productiunii, a comerciului si a indu­ corespundietoriu cestiunea bancei. Dealtmintrea pregiurarea, ca numai vreo 2 au fostu romanesci,
striei ne vomu preingrigf de consolidarea capabili- elu a initiatu cu guvernulu celei-lalte diumetati a o escusu prin lips’a cunoscientiei de musica romana
tatii de contributiune si de devingerea mai usioru monarchiei N 6stre negotiari in modulu indigitatu a resp. capelle.
a sarcineloru luande; in art. de lege XVI din 1867, pentru a modifică Sdr’a s’a arangeatu unu baiu. Nu e loeulu
atunci, ddr’ numai atunci, ne va succede a unele dispusetiuni din legea citata. aci se vorbimu mai aprdpe de aedsta petrecere in
devinge greutăţile situatiunei cu succesu. In fine va avd se vina la discussiune înainte adeveru frumdsa si credu multiumitdria pentru toti
In proiectele guvernului Nostru îndreptate de a espirâ durat’a legale a dietei presente invoirile participatorii. Lasandu acdst’a pentru alta fdia me
asupr’a regularei bugetului si a promoverei intere- încheiate in anulu 1867 si 1868 pre 10 ani. marginescu, ca balulu a duratu pana la diu’a alba
seloru spirituali si materiali ale tierei, vi se va dâ In privinti’a acest’a speramu, ca aceste discus- si avii unu venitu curatu de preste 200 fl. v. a.
d«vdstre materia abundanta pentru activitatea legis- siuni voru fi petrunse de spiritulu ecuitatii reciproce, Me re’ntorcu la afacerile adunarei generale.
latorica. Domniloru Magnaţi si Deputaţi! Astadi la 9 dre s’a deschisu a 2 siedentia.
Starea financiale a tierei sta in strinsa legă­ Tempulu, situatiunea tierei si numerulu celu După verificarea protocolului de eri se cetescu
tură cu relatiunile de creditu ale statului, precum mare alu proiecteloru pregătite ne adm'on&Sa la o cateva telegrame salutatdrie dela Fagarasiu, corpulu
si cu ale singurateciloru, si amenddue suntu legate activitate energica si Zeldsa si d-Vdstra veţi urmă invetiatorescu dela Alb’a-Iulia, Longinu dela Aradu,
deopotrivă si nemedilocitu cu administratiunea buna acestei admoniţiuni, fiindu ca ori ce momentu pier- Olusiu. După aceste vine d. Mânu cu o propunere
si cu justiti’a, cu redicarea cui turei poporului, mai dutu aru fi o perdere pentru patria. de mare urgentia si anume: se se faca din partea
departe cu a imbunatatirei relatiuniloru de produc- Relatiunile ndstre cordiali catra puterile esterne adunarei 2 adresse de recunoscientia pentru d. Ci-
tiune, comerciu si industria, precum si cu redicarea ne indreptatiescu a speră, ca pacea se Va sustiend p a r i u s i B a r i t i u pentru meritele si neobosit’a
sistemului de comunicatiune. cu tdte evenementele ivite in tempulu mai nou, si loru activitate desvoltata pre terenulu literaturei si
T6te aceste la olalta au inse o influintia deci­ ea d-v 6stra veţi potd împlini chiamarea legislatorica culturei poporului romanu. Fiendu lucrulu urgente
siva asupr’a contribuabilitatiei, care inca e o con- fara de a fi turburaţi. — dice vorbitoriulu — propune, câ aceste se se