Page 10 - 1875-10

dorintiele populatiuniloru si a le garantă unu tra- Bosni’a si Hertiegovin’a. Se primescu cu multiu­ spre a atitiâ pasiunile. Departe de noi acdsta
tamentu justu prin convertirea dijmei in impositu mire. idea. Cele ce s’au scrisu inse prin diferite organe
fonciaru; pe lenga acestea, mai multe comunităţi Siedinti’a se redica la 5 si jumetate 6re post- austriaco despre centenarulu anexării Bucovinei ne
voru fi representate in consiliile provinciale de meridiane, anuntianduse cea viit6ria pentru diu’a de au reamintitu aceste evenimente istorice.
6meni ai loru de încredere si se voru introduce 9 Septembre, urmandu d<5ue serbatori in acestu in- Celebratu-s’a inse in Cernăuţi acelu centenariu,
reforme in politia. tervalu de timpu. de catra autoritatile comunale de acolo? ficca unu
M i n i s t e r i u l u c u l t e l o r u s i i n s t r u c - Presiedinte A. Treb. L a u r i a n u . faptu despre care trebue se avemu informatiuni mai
t i u n e i p u b i c e in Romani’a publica in „Moni- Reportulu sectiunei filologice asupra manus­ lămurite si mai detaliate. Oa-ci scimu, ca diu'a de
toriu", ca direcţiunea scblei de Bele-Arte, din Bu­ criptului din Plutarchu. 25 Aprile 1775 este dat’a, candu au intratu acum
cureşti, a decisu se se faca o expusetiune de lu­ D o m n i l o r u m e m b r i ! ...................................... 100 de ani oştirile'austriaco in Bucovin’a sub mo-
crările anuale ale eleviloru, care va fi deschisa pu­ Esaminandu-se de secţiunea filologica manus- tivu de a ocupă positiile strategice ai a se apară
blicului in un’a din şalele Academiei pana la 1 criptulu de traductiunea lui Plutarchu venitu la contra incursiuniloru tatariloru. Asia primavdra
Octobre viitoriu. concursu, subscrisulu insarcinatu câ reportoru vinu s’a disu, ca consiliulu comunalu dio Cernăuţi luase
Frumosu campu la emulatiune nobile. a ve aduce la cunoscintia mai ahtaiu, ca acestu initiativ’a de a celebră la 25 Aprile centenariulu
In F r a n c i ’ a prin provincia se incordâ mai anexării Bucovinei, o Acdsta serbare s'a amanatu nu
manuscriptu a venitu unu anu după expirarea ter-
eri bonapartistii a face propaganda cu totu feliulu scimu din ce causa. Ne aducemu aminte, ca unele
minului concursului fixatu de Societate. Cu t6te
de manevre inventate, astadi Mac-Mahon presieden- diuaria din strainetate ne spuneau atunci, ca si im-
acestea, de si Societatea n’a fixatu unu altu ters
tele republicei calatoresce prin provincia intre cele menu, secţiunea filologica a crediutu, ca aseminea peratulu Franciscu Iosifu fusese rugatu de acelu
mai simpatice primiri, câ presiedente alu republicei lucrare ar’ fi bine venita pentru Societate, de aceea consiliu municipalu, câ se vina in capital’a Buco­
nu că fostu aderitoriu bonapartismului. Ministeriulu a si procesu la examinarea ei. t După o minutibsa vinei se asiste la celebrarea centenarului; dr’ Mai.
de facia romane intregu si pe viitoriu. jMinistrulu cercetare secţiunea a conStatatu, ca traducatoriulu S’a a declinaţii cu multa delicatetia acdsta invitare.
de finantia Leonu Ş&y, care in cuventarea de ban- cun6sce bine limb’a elina si prin traductiunea sa De atunci nu s’a mai vorbitu despre centena­
chetu disese, ca maioritatea adunării francese s’a probdza, ca este in stare a interpretă pe autoru in rulu Bucovinei. Eri ni se'spunea, ca s’a consumatu
disolvatu si prin acesta vatemâ] pre vicepresiedintele acea celebrare. Ddr’ pe catu scimu din diuariale
limb’a romana; cu t6te acestea se vede, ca :in ceea f m eiamvoTii. iflnn
te nu a mai fostu vorb’a de ceatenâ-
ministeriului B u f f e t, care era^, din acea majori­ ce privesce alegerea termeniloru si structur’a fra- -8inimoi eienî jsveine ftî. „u&sgiqt nimoiioq m .
tate, făcu t6te bune, dechiarandu, ca n’a vrutu se selorn nu s’a conformatu indicatiuniloru făcute de rulu anexarn Bucovinei, ci de inaugurarea U n i -
-8?g flOT.sL „ • m . eofisff .mîaio
prepuna pe collegii sei din;- acea majoritate si cri- Societate in caşuri analbge.r De aceea secţiunea fii v e r ş i t a t u dm Cernăuţi. ,
sea s’a compusu, min. remane intregu. Lulu său lologica este de părere, câ manuscriptulu se se in- Pana la sciri mai lămurite, ne place a crede
Napoleonu alu IY., pentrucâ se incungiure periclulu acdst’a, ca-ci. celebrarea unui centenariu peste cinci
tbrca traducatoriului anonimu si se se publice din
republicanu despre o parte, dr’ despre alta pentru luni dela dat’a istorica nu mai corespundea nici cu
nou concursu, la alu carui’a termenu se spera, ca
câ se faca studiu prin esperintia s’a resolvitu a face ordinea cronologica. Odată trecuta dat’a de 25
elu insusi va reved A lucrarea si o va presentâ din DîOQOCf ilL*
o calatoria pe rotundulu pamentului, dr’ mamasa Aprile 1875, mai remanea dat’a de 2 Iuniu 1877,
nou perfecţionată, mai alesu, ca chiaru in starea
depuse regenti'a, concedendu-o fiiulu: seu înaintea, adica diu’a candu Turci’a acum 100 de ani a in-
actuala are destule merite. o o ' i ':
:
consiliului bonapartisticu, care inca totu sperădia la ; ‘ H - u Reportoru, I. Car agi ani* strainatu formalu Bucovin’a, calcandu tractatele n<5-
reveuirea imperiului. stre a b - a n t i q u . o si obligaţiunea ce avea de a ne
: 1875 Septembre 6. UI
Soliditatea republicaniloru inse le a taiatu in ia hI iIb nhtitdni Beiiilivriea’î aperâ territoriulu." Scl. '1 ;
:
un:)?.
speranti’a deocamdată, câ si la orleanisti. faunii -ooiitl Tilufasamq o’iq. misisqoga ei 00 j^llutsot uo
„PressV din Romani’a in ajunulu serbării
a mol ' - D. Charles Henri Kessler intr’o revista finani
dm Cernăuţi scrie asia:
-iui,. riTiTJirbmoircrm iravsoi) o*, umirio Bjeco-uifoj iş
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. „Unu faptu durerosu din istori’a Romaniloru ciaria, vorbesce despre - c r e a r e a u n e i b a n c e
5 Septembre 1 8 7 5 . n a ţ i o n a l i r o i n a n e p după cum ne impartasiesce
a fostu reamintitu prin organele de publicitate inca
Membrii presenti: A. Treb. L a u r i a n u , A - „C.’Buc." asia: r.
din Aprile trecutu, candu se dicea, ca are se se ce­
n a s t a s i u F e t u , Gr. S i o n , I . 0 . M a s s i m u , I . „Credu, ca trebue se ve COmunicu de o grupa
lebrele la Cernăuţi centenarulu anexării Bucovinei
C a r a g i a n i , Nic. I o n e s c u , P . S . A u r e l i a n u , financiaria, care s’a formatu la Londr’a si Parisu,
la A u s t r i ’ ş , . £ 0 j ; t
Y . A . U r e c h e , . G . B a r i t i u , Y . B a b e s i u . Eri se dice, ca s’ar’ fi celebratu acelu evenh cu scopulu d’a cere guvernului romanu concesiunea

Se da lectura processului verbalu alu siedintiei mentu, care s’a consumatu acum o suta ani prin Unei „Bance'cfla’tionale de scomptu, circulaţie si
precedente si se adopta. vendiarea acelei parti a Moldovei de catra turci, agricola." : dus eh•. inol&Tbqoq iiiaBilBitoifâflcşb
D. Caragiani aretandu, ca a tradusu operele vendiare făcută printr’unu actu datu de Turci’a ■ la ^Câ omu de financie dorescu cu vioitiune in-
1
, • tt «ea n ■ , . v , i 5 . .... temeiarea acestui scomtu, ca-ci instituirea unei
lui Homer, cere permisiunea a dă lectura unei parti man’a Austriei in 2 Iunie 1777, candu patriptulu
din Odisseea. Cantulu alu YI se asculta cu des- nemuritoriulu Domnu Gr. Ghic’a a protesţatu, si a Banei naţionale romane este imperiosu reclamata in
b sroiobe fiiîflicoia o: vai unii li M .u' sferele lumei n6stre financiaria, comerciale,indus­
tulu interesu. «nidHo Bonuifhuiis nlheooaaoi * fostu apoi in Octobre 1777 de.capiţatu in modu triale si agricole, avendu in vedere desvoltarea pro-
Societatea apoi, impartita in comissiuni, se o- lasu si vieleanu de un chiehaia turcu tramisu de
1 ■< •« * ) / 'J VI. (t! IOmQw • d i. gressiva si rapede a tuturoru ramuriloru de co-
cupa de lucrările sale respective. P6rta. la Iassi inadinsu insocitu de mai mulţi jer merciu si chiaru de industria, care ’si-a luatu aven-
Siedinti’a se ridica la 5 6re post-meridiane. niceri.
tfrra f nioqifaci tulu in Romani’a. * ' > ' ! .ioqcu.b r . u i * )
Presiedinte A. Treb. L a u r i a n u . . A ^ istoricu apartiene epocei de de-
ces u
K
fa fcjlHirra Fi 13778171 JJilIlTOJSTSllQ iţ nffl8BI8flJn8 noi ^Importantu e a observă cu acesta ocasiune, ca
ţ
6 Septemtore 1 8 V5 . cadentia a României, candu turcii pradau si jefu­ anii aceştia din urma ai guvernului M. S. princi­
iau, schimbau si decapitau D-nii tierei in fia-care
Membrii presenti: Dr. A n a s t a s i u F e ' t u , pelui Carolu I, au fostu consacraţi la reforme si
anu, si candu bratiulu desarmatu alu, romaniloru
A. Treb. L a u r i a n u , I . C . M a s e i m u y Nic. Io­ Gi/ UUt. t/1 iwUiJJIUo Jd07 lîuMtllîi \Q\J /VţAOitSUij ihJtii ; ca legile ce are acumu Romani’a in comunu cu ce­
:
nu putea se mai proteste cu vigdre câ in timpu de
n e s c u , G . S i o n , I . C a r a g i a n i , * T . B a b e s i u , ; lelalte' tieri civilisate din Europ’a, suntu puse in
barbatia si vitejie. ;, oii^aibîo elsd
G . B a r i t i u , P . S . A u r e l i a n u . !1( aplicare intr’unu modu energicu si fora consideraţii
i „Pana la tractatulu dela Cuciucu Cainargi, in--
Se da lectura processului verbale alu siedintiei 3S(;r de per86ne, asia, ca aduse pbte in Romani’a, câ
chiatu in 1774 intre Russi’a si Turci’a, tractatu
precedente si se adopta. D. presiedinte comunica, in ori-care alta tiAa a Europei, a se valoră capi­
prin care şe restabilea drepturile romaniloru si se
ca s’au priimitu d6ue exemplaria din P a t i m e l e talurile in modulu celu mai siguru.
punea Dunarea .hotaru, turcii faceau dese năvăliri
j u n e l u i W e r t h e r d e G o e t h e , tradusa de d. „ Asemenea nu mai este de negatu, ca Roma­
si jafuri, dr’ domnii se puneau si se resturnau prin
Yermont, donate bibliotecei Societăţii. Se primesce ni’a'merge cu unu pasu repede catra unu viitoriu
intrigele , partiteloru de boeri si. prin lacomi’a vizi- mai bunu, care Se presinta, in privinti’a financiei,
cu multiumire. riloru pe fia-care anu si de ddua ori pe anu. A-
D. Caragiani arata, ca si-a terminatu reportulu cdsta nestabilitate pe tronu si umilire naţionala, ne- comeroiului, industriei si agriculturei, sub aspectulu
asupra manuscriptului de traducere din Plutarchu. sigurantia si jafu in tidra adusese pe romani in o celu mai favorabilu. n a -
.
,împortanti’a si neceasitatea unei B a n e i
Conferinti’a asculta reportulu, carele in concesiu­ stare de jale. t i o n a l e r o m a n e , suntu atatu de multu simtite
nile sale, propune a se intbree manuscrisulu tradu- Faptulu de vendiare a Bucovinei si decapita­ in catu este inutilu se me mai intindu.
catoriului candu se va cere, si se decide a se su­ rea D lui Gr. Ghic’a, ne arata indestulu pana unde O B a n c a n a ţ i o n a l a in Romani’a ar’ cre­
pune Societăţii candu va fi in plinu (An. I). ajunsese turcii cu indrasneal’a si cu violarea trac-
ste bunulu traiu alu tierei, servindu-i de mediulo-
D. Massimu, citesce reportulu asupra manus- tateloru inchiate de D-nii cei mari Mircea, Yladu, Citoriu in activitatea financiaria. comerciala, indus-
:
crip.teloru de traducere din Titu Liviu. carele con-: Petru Raresiu si Bogdanm tractate in virtutea ca- ^ăSali?^ »• «einifidoc jsomm wiaam
chide a propune respingerea loru si publicarea unui ror’a .Turci’a se obligă, pentru tributulu seu darulu nv sc .titânirm o ui 10Y t
nou concursu pentru anulu viitoriu 1876. Se de­ ce i se dedea in bani, se apere territoriulu Moldo- ‘.i[tviiti?. nan .0!
i T u r d ’ a in 5 Octobre n. 1875.
cide a se supune Societăţii si acestu reportu, câ Romaniei, dr’ nu se-lu vendia la alte puteri, cum n yi’&Gaeg minsirmn) tEEi gjkooS uu
;
celu precedentu. ;i©eFa3i eh- .iacliaj L'hco Espusetiunea provinciale a agricultoriloru tie-
fî
D. Babesiu oferă pentru bibliotec’a Societăţii Nu amintimu acestu faptu de vendiare, câ si nuta in anulu acest’a in Tur d ’ a , s’a deşchisu in
unu exemplariu din o Charta ndua ce represinta decapitarea perfida a bunului Domnu Gr. Ghic’a, 27 Sept. si s’a terminatu in 3 Oct. Cati-va ro*