Page 11 - 1875-10

mani inca au participatu, dintre cari duoi au fostu se ajute inlesnirea invetiamentului, mai tare o con­ alipdsca de relege »i de nationea loru, si principiale
premiaţi. Intre lucrurele femeiesci de mana amu funda si periclitdza. Aci se vede si lips’a cunos- pe cari naţiunea sasa cu fiii sei pana adi le au
vediutu unu covoru fdrte placutu, ddr’ uugurdiceloru cintieloru pedagogice si a conscientii de a incercâ pastratu cu atata perdurare, se le sustiena, câ se
lia displacutu, fiindu-ca a fostu („olâhos") cu bro- totu modulu la aplicarea si fructificarea loru. red’sa victoridse. Ce mai lipsesce unui poporu, care
ditura in colori romanesci. Fia-care măiestru trebue se scia, de ce unelte are episcopu atatu de naţionale, pentrucâ se dssa
In despartiamentulu, in care se află pdmele are trebuinţa. Sciu unu invetiât. cu ldfa anuale tandem victoriosu cu drepturi naţionali politice?!
n’a fostu espusu nemicu din partea romaniloru. de 20 fi. v. a. ce pdte pretinde omulu dela unulu — (S a 1 u t u.) Din Cernăuţi dela serbarea cen­
Ddca cu voi’a au făcu, nu sciu, destula, ca spu- câ acela ? care ddra nice idea n’are de o scdla buna. tenari» tramise prof. Zieglauer unu telegramu de sa-
nendu adeverulu in acestu ramu economicu suntemu Ou astfeliu de invetiatori nu vei formă reuniuni si lutu la Sibiiu in cuvintele: „In miediulu bucuriei
înapoiaţi. Poporulu romanu de pe aici are pucine cu- tiend conferinţe, in care se ae tracteze, cate o serbării tramitu ealutu festinu din fundulu aniraei
noscintie despre cultivarea pomiloru, din care ar’ schiţa din fia-care obiectu, ca-ci nu te-ar’ precepe. catra reuniunea cercuala, (Landeskunde sasescu:)
trage nenumerate foldsa. Si cine e vin’a ? S c 61 ’a! Mia placutu fdrte in dilele trecute de unu Deschiderea Universităţii a reesitu extraordinariu
Scdl’a este chiamata in prim’a linia a educâ si in­ cerculariu alu Yen. Ordinariatu metropolitanu, În­ insufletitdria favorata de celu mai frumosu tempu.*
strui generatiunea tenera adapandu-o cu sciinti’a, dreptaţi catra auctoritatile scolarip, va se dica ca- Cumu se saluta nemţii, candu le succede a face
dedare are lipsa in viatia. tra protopopi si preoţi. Intre altele se dice, ca progresse cu civilisarea pretensa, occupandu terrenu
Ddca destinatiunea scdlei este a educâ, adeca: ldfa invetiât. odata stabilita nu se pdte micsiorâ totu mai afundu in orienta. — Din catalogulu lec-
a Întregi ce este indereptu si a indereptâ, ce este si amovdrea precum si alegerea invetiât., fora con- tiunoi Universităţi vedemu cu durere, ca si prof.
reu; ddca chiamarea s’a sublima e a cresce dmeni, sensulu si aprobarea ordinariatului, se nu se in- Ontzulu cu limb’a ebraica, si Eusebiu Popoviciu cu
de cari societatea omendsca are trebuintia, „ p e n ­ temple. istori’a besericdsca prelegu germanesce si dreptulu
t r u c e s c 6 1 ’ a n u s a t i s f a c e o b l e g a m e n t u - Amu dori, câ aceste se se si practiseze, ca-ce besericescu se propune dr’ in limb’a germana, pana
I u i s e u ? “ ' | | M numai atunci ne vomu câştigă invet., cari se si pri- candu după decretulu ministeriului se va introduce
Iu § 55 art. de lege 38 economi’a este ob« cdpa chiamarea, atunci scdlele voru inflol. Lumea, preste totu limb’a germana! îl
iectu de invetiamentu oblegatil pentru fia-care va vedd, ca romafiulu, de si supusu unei cercustari — Logodnic’» princ. Milanu se intdrse dela
sc61a populari». Se presupunemu, ca legea in §-lu vitrege, elu si in seraci’a apasatdria totu se sci Pariau, unde-si cumperâ unu trusou de 190,000 fr.,
nurnitu n’ar’ face amintire de economia, si in casu cultivă. S c e v o l a . numai la croitoriu dede domnisidra Kesco 38 mii fr.
de asia scdl’a totuşi trebue, se faCa totu, ce e pen­
tru binele poporului, ca-ci numai atunci merita nu­ Cu ocasiunea intrarei in vigdre dela 1 Iulie
mele de s c d l a . Nontatl diverse. 1875, st. n., a tractatului internationalu dela Ber-
Se ne ocupamu unu momentu si cu scdlele ro­ — (Dr. P o l i t s i M i l e t i c s . ) Comitetulu n’a, prin care se constitue uniunea generala a pos-
mane din acestu tienutu! Marturisescu, ca nu sciu congressului besericescu serbescu, câ documentu de teloru, a aparutu de sub presa a 3-a editiune a
una, care se fia organisata, cumu se cuvine, se aiba încredere in acest! doi barbati naţionali, a denumitu Gurii cotorul iii practica ala poşte-
ad. si gradina de pomeritu. pe dep. dietâlu Dr. P o l i t fiscalu preste tdte fon­ lOru si telegrafelora in Iţomani’®,
Este adeveratu: poporulu storsu si subtu pana durile naţionali ale tuturora basericeloru si mona^ coprindiendu deslusirele necessarie publicului. Pre-
la osu se afla intr’o stare decadiuta, inse pana ce stiriloru serbesci, si pe M i l e t i c s de organu alu tiulu 1 leu. Se afla de vendiare la onor. officia
se va aflâ in noi vre-o schintea de viatia nu tre­ tuturora autoritatiloru bisericesci si şcolari si aedsta telegrafice si poştale din tidra si la principalele li­
bue lasatu asilulu de mantuintia in man’a sortii, se intempl â sub presidiulu patriarchului I v a c s k o v i c s brarii din capitala.
trebue se ne pase mai multu, decatu pana aci, cea ce nu place maghiariloru, ca ce li se taie tdta A esitu de sub tipariu opulu intitulatu: Or-
ddca vremu, se nu f i m u c o p l e ş i ţ i de toren­ speranti’a de a -si pdtd viri maghiaromani’a si fan’a din Moscov’a sdu Jun a insti»
tele, ce vine asupra ndstra. renegatismulu intre şerbi, cu astfeliu de barbati iu totrice, de D-n’a Yoillez, traductiune după a
Asia ddra n’au motive de a se scusâ dnii in­ frunte. XXI-a editiune de Leon Luzzatto.
spectori ai sc61eloru confessionali, in alu cărora — ( P r o t e s t a u t i s m u l u S e m a i r e f o r ­ Pretiulu unui exemplariu este 1 leu si 50 b.
districtu nu suntu organisate scdlele cu t6te tre­ m ă d i a.) Câ tdte misicarile unite pe diversele Se afla de vendiare la librari’a d-loru Socec et Comp.
buinţele si nece aceea impregiurare nu-i p6te mân­ terrene ale vieţii in secululu culturii si alu lumi­ si la internatulu de fete Em. Luzzatto, strad’a Ne­
tui, ca poporulu este cerbicosu, numai de sila face nării produseră si reuniunile protestantiloru Germaniei gustori Nr, 4.
pentru sc61a. Eu sciu, ca poporulu romanu s’a de- reforme si in religiune si beserica. In septemanele
chiaratu a-si sustiend sc61’a sa confessionale; a s i a trecute se tienura adunările reuniuniloru protestante
u n d e e m o d u , p e n t u c e s e n u s e s i l d s c a in „Bon, Eisenach, Dresda si acumu celu din Vra- Nr. 232—1875. 2-3
a - s i o r g a n i s â s i p r o v e d d s c d l ’ a c u c e l e tislavia (Breslau) Reuniunea aedsta din urma e cea Coiienrsn.
d e l i p s a ? Avemu base §§ 30, 31 si 32 din le­ mai reformatdria, ca vre reînnoirea besericei pro­ Pre bas’a bugetului preliminatu pre anulu
gea pentru sc61e; dr’ § 9 din Instrucţiunea, ce re- testante in spiritulu libertăţi evangelice si potrivitu 1875/6 de adunarea generala a Associatiuuei tran­
guldza istructiunea din scdlele populari dice: pen­ cu desvoltarea culturei tempului presentu. Inca silvane, tienuta la Reghinulu sasescu in 29 — 30
tru indrumarile practice din economi’a rurale si dela anulu 1856 luara barbatii protestanţi initiativ’a Augustu c. n. a, c. sub nr. prot. XXXYI, se pu­
horticultura comunitatea este datdria a dâ sc61ei spre a aduce in valdre protestantismul libera in blica prin acdst’a concursu la urinatdriele ajutdria:
gradina acomodat» (celu pucinu dâue jugere). Mi contra reactiunii celei puternice si in 1865 tienfi 1. La 6 ajutdria de cate 25 fi. v. a. pentru
s’ar’ potd obiectionâ: este lege, ddr’ auctoritatile, reuniunea la Eisenach prima adunare primindu unu sodalii de meseria cualificati de a se face măiestrii.
cari trebue se o esecute, nu-si spargu capulu cu s t a t u t u câ base a reformei, adeca reformarea 2. La 14 ajutdria de cate 12 fi. v. a. pen­
scOlele n6stre! E bine, atunci nu trebue intrelasatu basericei evang. germ. pe principiulu comunalu si tru invetiaceii de meseria.
nemicu si ddca amu ajunge chiaru pana acolo, se alu legaturei organice intre sene. Vrdu prin urmare Terminulu concursului se defige pre 25 ©C-
rogamu pre unu deputatu romanu, câ se interpelez» protestanţi germani o reînnoire a basericei pe prin­ tolire c. n. 18*5.
pre miuistru in camera, despre ne esecutarea legei. cipiulu de comune asia, ca comunele se se liberedie Concurenţii la ajutdriale de sub 1 si 2 au se
i ) j i * / i I I
S’a intemplatu vre-unu astfeliu de casu? Nu de tutoratulu pastoralu si se fia indreptatite a con­ -si tramdtia concursele loru inedee pana la termi­
sciu! — Cunoscu comune, cu 200 — 300 familie lucra autondme in căuşele s’ale basericesci, pe candu nulu indigitatu, provediute incatu pentru sodali cu
romane, cari au birturi frum6se, dr’ scdla una casa aceste pana acumu se pertractâ numai după vointi’a atestatu de botezu si de portare morale, cum si cu
urita, care ar’ mai merită a se numi orce, numai preotimii, dra comunele avea numai se asculte si se adeverinţă despre aceea, Ca suntu cualificati de a
scdla nu. Apoi nice aici se nu se p6ta redicâ o platdsca.i Reuniunea protestantica vre acuma a se face măiestrii; dr’ incatu pentru invetiacei, con­
clădire de scdla corespundiat6ria legei si tempului? sdrobi jugulu tractarii pastoriloru fanatici, recunos- cursele Se fia provediute cu atestatu de botezu, de
Trebue numai vointia si Îndemnare si t6te voru fi, cundu dreptulu liberei indagari, alu egalei îndrep­ portare morale, oum si cu adeverinţa dela maiestrulu
ca pentru copii părinţii t6te le făcu, numai se fia, tăţiri intre diversele direcţiuni besericesci, ad. uni­ respectivu, despre desteritatea si diligenţi’» in me­
cine sei lumindze si inflacare. — rea in spiritu a tuturoru poteriloru relegidse si seria, cu care se occupa.
morali, câ intregu protestantismulu nationei germane Din siedinti’a ordinari» a comitetului As-
Ddca scdl’a este bine organisata, atunci nu va
lipsi neci invetiatoriulu capacs, de a comunică mi- se se intrundsca intr’o singura comuniune besericdsca, sociatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu
care se fia in stare a -si sacrifica tdte poterile cu
cutiloru materi’a de invetiamentu si exercitia după totii numai binelui naţiunii, facundusi intre sene o in 28 Septembre c. n. 1875.
unu sistemu, procedendu după 6re-care principiu federatiune naţionale, nejignita prin diversităţile di-
pedagogicu, nu vei mai aud! numai literisandu. —
rectiuniloru religidse. Exemplu de imitatu de cei, Nr. 232-1875. 2—3
Ce insemnatate au preparandiele, ddca intr’unu ce făcu pe voi’a dusmaniloru cu certele besericdsci
tienutu numai in o scdla sdu ddue vedi metodu, si confessionali, si asculta de divide et impera alu
sistemu in procodere cu obiectele, dr’ in celelalte loru, câ slăbiţi se le portamu jugulu impusu. Conformu bugetului pre anulu 1875/6 preli­
invetiât. inddpa ou sterpulu mechanismu pe bieţii — I. sa Archiducele I o s e p h u veni in Ar- minatu din partea adunarei gener. a Associatiunei
pruncuţi pana ce-i imbata de capu si ii tempescu, I dealu si pe 3 Oct. se aşteptă la Tergulu-Muresiului transilvane tienute la Reghinulu sasescu in 2 9 — 3 0
in locu sei lumineze desvoltandule judecat’a. — Augustu c. n. a. c. sub nr. prot. XXXVI, se pu­
japre inspectionarea aparatoriloru tierei.
Acestu mare reu l’ar’ putd incatu-va sterpi — ( E p i s c o p u l u n a ţ i o n a l u ) sasu din blica prin acdst’a concursu:
reuniunile si conferinţele invetiatoresci, de cari se Sabiiu T e u t s c h , visitandusi turm’a din Orastia, 1. pentru 2 stipendia de cate 60 fi. val. a.
bucura invet. din gfaniti’a fostului reg. romanu I. fit primita cu tdta caldur’a nationaliloru sei, cari pentru 2 elevi dela vre-o scdla de agricultura in
si cei din Selagiu. Atunci n’ai vedd in o scdla 2 in salutarea la conductulu cu tortie se plaugea de patria, cu terminulu pana in 25 ©ctobre C.
sdu 3 Abecedaria osebite, langa care in unele lo­ sortea maştera, care ia aruncatu in marginea de­ nou 48*5.
curi suntu adause si tabelele de pariete compuse părtata a pamentului sasescu, ddr’ pentru aedsta Concurenţii la âmentitele stipendia, au se -si
după Gonczi. — * . « neci tempulu neci moritorii nu se voru afla in stare tramita inedee concursele loru pana la terminulu
s
R Q f i r » » * ff-K n f i n j t & - . a Mmş ( .
In ce legătură s’ar’ putd pune materi’a din a rumpe verig’a, care i lantiuesce catra consângenii indigitatu, provediute cu atestatu de botezu si pau­
Abecedariulu de ex. de Petri cu tabelele de pariete loru, si care nu e alta decatu legea si principiale pertate, cu testimoniu despre absolvirea celu pucinu
compuse după Gonczi, care-su pentru o limba, care loru politice naţionali. Episcopulu Teutsch, cu mare a scdlei elementarie, ciim si se doveddsca, cum-ca
nu e de o vitia cu a ndstra? Ce analogia s’ar’ bucuria -si manifesta mulţumirea cu valutulu ora­ sciu portă in genere economi’a după cum e îndati­
putd aci facş ? Folosindu astfeliu de obiecte, iu locu torului si provdca pe toti, câ si pa viitoriu se se nata in tidr’a ndstra.