Page 13 - 1875-10

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele c. si r., ei pe Îs
F6i'«, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: DD. corespondenţi, — Pentru serie 8 cr,
pe 1 anu 10 fi., pe V» 3 A. v. a. Tieri esterne 12 fi. Taea’a timbrala a 30 or. da fiacsre pu­
v. a. pe ana ana sin 2 Va galbiai mon, (junsfeîris. blicare.

Hr. 70. iraslovn 17|5 Octobre

Octobre. Imperatorele russescu va fi representatu Acdata inventiune turcdsca de a plat! detorie
Bmsiovil, 16 Octobre st. n. 1875. anume prin adjutantulu seu contele Sumaracovu, o voru potd aplică mane poimane si alţi detorasi de

Divergintiele dintre ambele parti ale monar- prin ce voiesce a da principelui Milanu o n6ua do­ acdsta natura. Ya se dica, catu de intielepti si de
chiei austriace, cari pre tempulu sessiunii delega-, vada despre afecţiunea sa, dra Domnitoriulu Româ­ precauţi sunt anglesii, totuşi au remasu păcăliţi de
tiuniloru fura lasate se mai resufle, au inceputu niei inca n’a intrelasatu a tramite o deputatiune, turci.
acum a se ivi de nou la ordinea dilei. Diurnalulu care se asiste la actulu cununiei si se felicite pre O scire din Constantinopole spune, ce e dreptu,
„Montags-Revue* asecura, ca guvernulu austriacu mirele principe in numele seu si alu României. ca banc’a imperiale a protestatu contra acestei me-
a respinsu dejâ de multu ambele memerande ale sure de a plat! detorie, si aştepta instrucţiuni dela
guvernului ungurescu, relative la cestiunea bancei Baiicrutarea Turciei. Londra si Parisu, inse in asemeni impregiurari
naţionali si la darea de consumu. Ministrulu de Desvoltarea evineminteloru in Orientulu Eu­ ori-ce protestu este in daru, ca-ci de unde nu este,
nu se p6te luâ. Prin urmare nu remane alfa,
financie austriacu dice in respunsulu seu la acele ropei devine pre di ce merge totu mai interessanta.
decatu a se imparti pre pielea turcului.
memorande, ca cestiunea bancei naţionale nu se Cestiunea orientale aterna de multu tempu câ sabi’a
p6te resdlve fora de prealabil’a regulare a valutei, lui Damocle asupra capului popdraloru. T6ta lumea
dra cu privire la darea de consumu accentua, ca se teme si se infiora de momentulu in care va Câtra i 'everitorii nemoritoriului
4
avantagiele ce resulta din acdsta dare pentru Ois- avea se se resâlve acdsta cestiune complicata dr. de medic. SIMEONE ROMANTUI!
laitani’a au fostu un’a dintre conditiunile principali, prin interessele popâreloru mici si mari, ce se in- Naţiunile din ce sunt mai culte, de aceea sunt
sub cari guvernulu austriacu a potutu se primdsca telnescu si crucisibza la Bosforu si Dardanelle. cu recunoscintia mai mare câtra aceli mari fii,
quot’a de 70 percente. Deci, ddca acdsta condi- Inse acelu momentu totuşi va avd se vina odata; câtra aceli distinti sî binemeritaţi ai loru, a caroru
tiune s’ar’ alterâ, atunci se alterdza si proportiunea ba spiritele agere, cari pre basea evineminteloru viatia intrdga nu fii alfa, decâtu unu continuu
quotei, si apoi sciutu este, ca ungurii ambla se mai actuali si a fapteloru împlinite sunt dedate a face sacreficiu pre altariulu bunastarei si inflorirei natiu-
scada si din quot’a de 30 percente, ce vine pre deductiuni pentru venitoriu, ne făcu a ne familiarisâ nali. Si cu totu dereptulu. Câ-ce recunoscinti’a
catra barbatii sei binefacutori si meritosi e pentru
partea loru, inse intre asemeni impregiurari cu greu totu mai tare cu ide’a, ca acelu momentu temutu
unu poporu nu numai actu de detorintia, ci tot­
se va potd. este dejâ tare aprdpe. Si intru adeveru, dbca pri- odată actu de necesitate vitale; e asiâ-dicundu unu
Delegatiunile se afla inca in deplina activitate. vimu cu atenţiune cursulu evineminteloru si gravi­ simbure fecundu aruncatu in agrulu fragedu si
Pertractările suntu asiâ dicundu inchiate, acum se tatea fapteloru, nu avemu nice celu mai micu cu- primitoriu alu animeloru generatinnei urmatârie,
astdpta numai complanarea diferintieloru, ce s’au ventu de a dubitâ in posibilitatea resâlverii neamenate carele acolo va se se descepte si se producă cu
tempu insutite asemeni binefaceri si alte vertuti
ivitu intre conclusele luate de fia-care delegatiune a acestei cestiuni, ce de atat’a amaru de tempu
fericitdrie pre sdrn’a respectivului poporu.
in parte. Diferintiele cele mai essentiale suntu: formdza spaim’a popdreloru. Noi Romanii erediramu cu viati’a si sângele
In bugetulu ministeriului de financie comunu dele- Insurectiunea in Ertiegovin’a si Bosni’a este împreuna dela străbuni vertutea recunoscintiei, si
gatiunea ungurdsca a stersu 8170 floreni, pre cari inca departe de a se fi nabusltu, si guvernulu din amesuratii straluciteloru esemple de gratitudine, ce
delegaţii austriaci i-a primitu; in bugetulu ordi- Constantinopole o spune pre facia, ca i-a ajunsu le invetiaramu dela dinsii, nu suntemu îndatinaţi a
nariu alu ministrului de resbelu delegatiunea au­ ap’a la gura; vistieri’a statului s’a golitu cu totulu, uită nece de binefacutorii noştri privaţi, cu atâtu
striaca a votatu cu 75,821 fi. mai pucinu câ cea si elu este acum incapabilu de a-si împlini deto- mai pucinu de celi natiunali si patrioteci. Noi
maghiara. Afara de acdst’a comissiunea delegatiu- rintiele nu numai facia cu creditorii sei, ci chiaru tienemu minte binefacerea. Dara acdsfa recunos-
nii austriaco propune a se mai şterge inca in bu­ si facia cu sine insusi. cintia prd adese o pastrâmu numai in internulu
nostru, câ una gemă ascunsa in pamentu, f6ra a-i
getulu armatei preste totu 1 milionu si diumetate, Ya se dica, catastrofa s’a ivitu, guvernulu dâ publica serbatordsca espresiune pre catu nece-
si a se votâ postulu de 113 mii, pre care delega­ sultanului a dechiaratu creditoriloru, ca statulu saria, pre atatu si folositâria.
tiunea ungurdsca vrb se-lu stdrga. — Diferintiele, turcescu a ajunsu la bancruta, elu este insolventu Credemu a conveni cu opiniunea generale a
cari nu se voru potd complanâ pre alta cale, se si in locu de bani, va plat! d’ocamdata pre creditori publicului nostru, candu dicemu, ca asiâ nu e bine.
voru supune la votare intr’o siedintia comuna a cu charthii numite obligaţiuni. O nota guverniale Asiâ nu mai p6te merge. Nu se p6te, fără a
pecatul chiaru contr’a interesseloru nâstre bine
ambeloru delegatiuni si atunci se va decide prin dela 7. Octobre aduce la cunoscinti’a lumei si mai precepute, se tacemu si mai departe in privinti’a
maioritate de voturi. cu seama a lumei ce si-a datu capitalurile sale acdsta si se nu documentâmu serbatoresce inaintea
Diet’a Croaţiei este conchiamata pre 17 Octo­ turciloru, cumca interessele dela detoriele statului lui Ddieu si a 6meniloru, inaintea lumei străine si
bre. Se crede, ca representantii poporului croatu turcescu in cursu de cinci ani se voru plat! numai a generatiuniloru rom. venitorie etern’a ndstra re­
voru mai face pucinu sgomotu in profitulu fratiloru diumetate in bani gafa, dra pentru cealalta diume­ cunoscintia câtra aceli genii aii romanimei, catra
loru din Hertiegovin’a si Bosni’a. tate creditorii voru capetâ obligaţiuni, cari numai marii noştri barbati binefacutori: inaintea lumei
străine, ca vediendu se se convingă, ca desastrale
De pre campulu de lupta din provinciele res- după cinci ani se voru rescumperâ cu bani gat’a, si împilările din trecutu nu fura nececandu in stare
colate contra guvernului ottomanu nu avemu d’o- adeca se voru plat! din partea statului dimpreună se stingă din sinulu poporului nostru schintdua ver-
camdata nimicu momentosu de inregistratu. Din cu cinci percente interesse dela interesse. tutiloru sublimi, promtdti’a de a sacrificare pentru
candu in candu se mai intempla cate o ciocnire, T6ta detori’a statului turcescu se urca la cinci binele comune, insuflatirea pentru totu ce e nobile
care nu este decidietdria; in unele locuri fugarescu milliarde franci adu 2 milliarde floreni v. a., si si frumosu; dra inaintea posteritatei romane, câ
turcii pre insurgenţi, âra in altele insurgenţii pre după acdsta detorîa are se platesca pre fia-care anu maretiele modele ale ataroru mari barbati si ale
fapteloru loru generdse se-i aduca necontenitu a
turci. Inse d6ca nu cumva bancrutarea statului 150 millidne interesse. Astfeliu este constatatu, minte detorinti’a sacra, de a paşi in urm’a vertu-
turcescu, atunci iern’a ce se apropia totu va aduce ca Turciei, platindu interessele si ratele de amor- tiosiloru predecesori si după potinti’a inca a-i în­
o schimbare in acâsta situatiune. tisatiune pre fia-care anu, pentru acoperirea exigin- trece prin asemeni fapte virtu6se.
Pre temeiulu ataroru convingeri, Despartie-
In Serbi’a inca a mai slabitu poft’a de lupta tieloru sale interne nu-i remanea mai multu de
mentulii cerc. X. alu „Asociatiunei rom. transilvane
cu turcii. Ministeriulu lui Risticiu a demissionatu 40 milliâne floreni. O suma acdst’a, care dispare
pentru literat, Bi cultur’a poporului rom. in adu­
4
in urm’a insistintiei poteriloru esteme. O scire te­ in faci’a erogatiuniloru neincungiurabile. Cam totu
narea sa generale tienuta in 25 Oct. a. tr. la
legrafica asecura, ca noulu ministeriu s’ar’ fi con- acdsta suma remane astadi si Ungariei pentru Berchiasiu decise, câ pre calea colectei se redice
stituitu dejâ sub presiedinti’a lui Caljeviciu, si ca acoperirea erogatiuniloru sale. unui mare fiiu alu natiunei ndstre in loculu nas-
precum maioritatea scupcinei, asiâ si noulu cabi- Inse perderea creditoriloru statului turcescu nu cerei lui, Somesiani (Szamosfalva) langa Clusiu,
netu ar’ fi puntru sustienerea neutralitatii facia de se stringe numai la diumetatea interesseloru, ci si unu monumentu vediutu, după ce in animele ndstre
i pastramu dejâ, si romanimea intrdga va păstră tot-
evinemintele ce se petrecu la spatele Serbiei. ratele de amortisatiune, cari se plătiră pana acum
deun’a memori’a-i cu profunda veneratiune si pietate.
Si nice ca ar’ fi frumosu din partea serbiloru, pre fia-care anu din capitalu, inca suferu totu
Avemu 6re se spunemu, ca acestu mare fiiu
câ se complice pre principele Milanu intr’unu res­ aceeaşi lovitura. In cursu de cinci ani aceste
alu natiunei romane e nemoritoriulu Dr. Simeone
belu tocmai acum candu vrb se se cunune cu prin- rate inca se voru plat! numai diumetate in bani Ramontiai? Trebue 6re se spunemu cui-va, cine
cipess’a Natali’a, care se afla dejâ in Belgradu» gafa, dra pentru cealalta diumetate se voru da a fostu, cumu a traitu, ce a facutu pentru poporulu
Cununi’a se va intemplâ mane, Domineca in 17 asemenea obligaţiuni de chafthia. rom, si ce foldse mari a adusu preia asfa insesi