Page 14 - 1875-10

patriei nostre comuni doctofiulu Sim. Ramontiai? viitărie, ca Austri’a a pusu pecioru tare in Buco­ membriloru presinti, incatu nu semtiea voia de a
pledâ căuşele cu foculu indatinatu de alte ori, ci
Trebue ăre se spunemu cui-va, cine a fostu, cumu vin’a si nu numai ca nu are de cugetu se se mai
a traitu, ce a facutu pentru poporulu rom. si ce retraga, ci din contra, cu ajutoriulu universităţii cu una fatalistica supunere facia de destinele ne-
fol6se mari a adusu prin ast’a insesi patriei nostre propagatărie de cultura si civilisatiune nemtiăsca, esorabili ale sărtei primiea său luă spre scientia
comuni Doctoriulu Sim. Ramontiai? A vră se enu- crede se se intinda totu mai departe catra resaritulu obiectele propuse. Membriloru congregatiunali ro­
meramu salutariele cosecintie ale măreţiei sale fapte, mani pre deasupra par’ ca li se urise de luptele
ar fl a cară, apa in mare. Vorbăsca acea gran- sărelui, pentru ca tinerimea din Romani’a si din de pana acumu, portate cu arme asiâ de neegali si
di6sa fundatiune de 54,000 fl. conv., adi prin eco­ Orientulu Europei va alergă in ruptulu capului la pentru acea cu asiâ de pucinu resultatu.
nomie conscientiăse crescută pana la 100,000 fl. nou’a universitate, unde va avă se se incarce nu Câta-va violtiime aduse in desbate-
Predice-i laudele aceli preste 40 teneri rom., cati numai de cultura, ci si de semtiu germanu. rile langede singuru faimosuiu emisu alu ministru­
pre fiacare anu numai si numai cu ajutoriulu sti- Dăr’ fiindu ca nu avemu de scopu se ne ocu­ lui de interne, că comunele si siuguritii se se ne-
pendieloru ramontiane si-potu continuă studiele pre pamu cu asta ocasiune de ceea ce credu nemţii ca voiâsca a-si susterne protocâlele si cererile la jude­
la institutele din patri’a si străinătate. Ateste cătorie in limb’a statului, au macaru prelanga limb’a
meritulu nemortale a lui S. Romantiai acea pră se va intemplâ in venitoriu, se ne intărcemu ărasi loru naţionale si in cea maghiara. Memoratulu
însemnata parte a intielegintiei rom. ciscarpatine, la ceea ce s’a intemplatu dejâ din partea nemtiloru emisu — cu voia ori fără voia — nu se anuncîase
carea fără fundatiunea lui abiâ de se poteâ vreo­ in presinte. Pre lange aceea, ca nemţii austriaci in indatinat’a programa a convocatoriului, nece se
dată aventâ la trăpt’a sociale, pre carea se afla de au infiintiatu universitate germana in Bucovin’a adusese previe pe tapetu in comissiuea permanente;
presinte spre binele, mandrl’a si sprigionirea natiu- romana si a inaugurat’o cu ocasiunea jubileului, si de unde membrii romani eră facia de elu intru
nei romane. Dâ, naţiunea romana tangiâ decadiuta pre langa aceea, ca ei au mai redicatu in capitalea atat’a camu nepreparati, intru catu dinsii avea de
in ignorantia; n’aveâ lumina. Yeni mediculu pro­ cugelu se se contielâga si se faca numai alta di
videnţiale Ramontiai si se adoperâ a-i redă inainte acestei provincie si statu’a „Austriei,* care pretinde una interpellare catra presidiu in privinti’a acelui
de tăte lumin’a ocbiloru, posibilitandu-i formarea recunoscintia din partea Bucovinei, dâra ei au mai emisu. După ce ursulu ii intempinâ pe neascep-
unei intielegintie, ăra prin ast’a reinsanetosiarea, creatu si medalie pentru eternisarea acestui jubileu. tate, nece asiâ nu se sfiira a-i caută in facia. Pro-
intarirea si reinviarea perfecta. Copi’a fidela a acelei medalie este urmatori’a: pre fessoriulu Dr. Gr. Silasî cu unu loialu membru ma-
Naţiunea intrăga, speramu derept’ acea, va o parte efigi’a Măriei Teresei, primindu pre jun’a ghiaru, Franc. S â r k â n y , pretinse, că emissulu
concure cu obolulu seu la monumentulu redicandu Bucovina sub scutulu Austriei, ăra pre cealalta parte se se îndrume mai antaiu la comissiunea perma­
intru on6rea demnului seu fiiu; dara speramu cu nente spre pertractare, că unulu, ce tiude a
desclinire, ca foştii stipendisti ramontiani voru semti marc’a Bucovinei, cu ,inscriptiunea „Austriae grata altera prcscriptele legel de amthi-
in sufletu-si placutulu oblegamentu, de a ajută Bucovin’a", adeca Bucovin’a draga Austriei. nalitati si tote celelalte emauati-
eternarea memoriei scumpului loru binefacutoriu. Inse pre candu se petreceau t6te aceste in uui ale acesteia, si e in stare se con­
Suscrisulu comitetu, catra care sunt a se adressâ Cernăuţi, pre atunci in Iassi se faceau cele mai turbe pacea si liniscea spiriteloru
ofertele marinimăse (in Clusiu, Kolozsvâr), nu va mari pregătiri atatu din partea primăriului muni­ atatu de necessaria in patri’a năstra. Din partea
lipsi din parte-si a ratiocinâ pre calea diuarieloru cipiului Iassi, catu si din partea delegatiloru par­ contraria acestei pretinsiuni juste si basate pre le­
cu t6ta esactitatea despre totu denariulu incursu, gea municipale nu i-se poth opune alt’a, decatu
ăra la tempulu seu a comunică spre opinare publica tidului nationalu liberalu intru serbarea memoriei sjfistic’a aserţiune, ca emissulu nu demanda, ci nu­
modalitatea si planulu monumentului cumu si diua lui Grigorie Ghica Vodă, care a fostu ucisu de mai svatuesce, nu impune usulu limbei maghiare,
redicarei lui festive. turci pentru resistinti’a sa contra anectarii Buco­ ci numai -lu recomanda pentru usiurarea adminis-
Prin onorarea Mecenatiloru si altoru barbati vinei la Austri’a. tratiunei si folosulu partiteloru; deci emissulu tre­
mari ai sei o naţiune se ondra pre sene insasi in Acdsta serbare funebra se va fi seversitu bue se se iâ spre scientia si se cerculedie pre la
ochii lumei. Fia, că naţiunea romana se stărca si astadi in 1/13 Octobre pre basea programulu publi- juredictiunile subalterne. Indesiertu obserbâ d. A-
cu dsta ocasiune unu atare testimoniu de cultura si catu de catra primariulu municipiului Iassi si n a n i a T r o m b i t i a s i u , ca la noi, dorere! una
vitalitate din partea gintiloru colocuitârie! Fia, că atare svatuire e egale cu demandarea, deărace re­
anume: In diu’a de 1 Octobre la 12 din di, Emi- miniscenţele si cosecintiele servitutei din trecutu
concursulu toturoru se facilite redicarea unui monu-
mentu demnu de marele fiiu romanu si marele nenti’a metropolitulu Moldovei si Sucevei impreuna suntu inca asiâ de potinti, catu celoru mai mulţi
patriotu, care monumentu si celoru mai depărtate cu inaltulu cleru va servisî in beseric’a Metropoliei diregutori subalterni le e de ajunsu unu cuventu
generatiuni se spună zelulu romanimei actuali si o panahida religiăsa, la care voru asistă toti func­ său si numai unu semnu din partea mai mariloru,
nesuinti’a ei de a-si creâ in totu modulu si in ţionarii civili si militari,] clerulu, corpulu professo- pentru câ aceia se lucre chiaru si contra convin-
butulu toturoru ostaculeloru unu mai bunu si mai ralu, consiliulu comunalu, primarii comuneloru ur­ gerei loru mai bune; din care causa vorbitoriulu
ferice venitoriu! face propunerea mediulocităria, câ desu-amentitulu
bane din tiâra si totu publiculu in vestminte de emissu se se ib spre simpla scientia si se nu se
Din siedinti’a, tienuta de comitetulu Despar-
tiementului cerc. X. alu „Asoc. rom. trans." in doliu. După seversirea ceromoniei religidse intregu cerculedie. Indesiertu arăta Dr. Sil a si călcările
legei de nationalitati, incatu adi in tiâr’a intrăga
Clusiu la 18 Iuliu 1875. cortegiulu cu Metropolitulu in frunte si in sunetulu
musicei, care va esecută unu marsiu funebru, va abiâ mai avemu unu comite supremu romanu, ne-
Dr. Gregoriu Silasî, direct, despartiem. dereptatea de a oftă, câ poporulu se fia pentru de-
Demetriu Popu, actuariu. merge in processiune la petr’a commemorativa, regutori ăra nu vice-versa, absurditatea de a pre­
Leontinu Popu, casariu. redicata de consiliulu comunalu pre mormentulu tinde, câ plugariulu afăra de limb’a sa materna,
Alesandru Lazaru, membru de comitetu. Domnitorelui Gr. G h i c a, unde se voru face roga- pre carea intre ocupatiunile sale agricutărie inca
Ladislau Vaida, m. de comitetu. tiunile cuvenite pentru santirea petrei; după aceea numai anevăia invâtia a o ceti si scrie, se mai iu-
Gabriele Popu, m. de comitetu. se voru rosti discursuri intru amintirea fapteloru vetie una a dâu’a limba pentru scopulu agendeloru
Basiliu Rosiescu, m. de comitetu. sale cu oficiolatele plătite de dinsu. Indesiertu mai
Victoriu Piposiu, m. de comitetu. nemoritoriului Domnitoriu si se va imparti pane si produseră asemeni argumente nerestornabili Gr.
carne la seraci.
V i t â z u si alţi romani: draconic’a machina viri-
Unu asemene programu s’a publicatu si de lista-constitutiunale de votare decise, câ emisulu
fiSrasiovu 1/13 Oct. st. n. 1875. catra delegaţii partidului ' nationalu liberalu din ministeriale din vorba, luandu-se spre scientia, se

Yrendu nevrendu trebue se ne mai ocupamu Iassi pentru acdsta serbare. Aceşti domni delegaţi se publice in intregu comitatulu.
odata de jubileulu seculariu, ce s’a serbatu dilele sunt: N. Jonescu, profes. de universitate, G. Analăga fh procedur’a maioritatei si cu trans-
criptulu municipalitatei urbei §egedill9l. Mu­
trecute in Bucovin’a, in acdsta provincia romana, Marzescu fostu prof. de universitate, colonelu N.
nicipalitatea acâst’a iu intieleptiunea sa curi6sa
pre care Port’a ottomana o vendîi Austriei la anulu Jamandi, Alex. Gheorghiu prof. de univers., colo­
bub’a reului, ce apăsa comerciulu si industri’a si
1777. — Si acdst’a o facemu nu numai că se in- nelu J. Catargiu, Telemacu Oiupercescu mare pro- prin aste starea financiaria a tierei, aflandu-o in
tregimu reportulu cu privire la punctele essentiali prietariu, si Andreiu Visanti prof. de universitate. acea, ca c h a r t i e l e , s c r i p t u r e l e s i c ă r ţ i l e
ale festivităţii jubilarie, ci mai vertosu din motivu, — Din apelulu acestoru domni estragemu urma- comerciali scl. nu se părta eschisivu in lim­

ca se vorbimu mai pre largu si de serbarea fune­ toriulu passagiu: „si ddca statu’a „Austri’a" ce b’a magh., ci si in cea germana si in altele,
Cerii dela inaltulu ministeriu proiectarea
bra, ce sta in strinsa legătură cu acestu jubileu, si s’a redicatu in Cernăuţi spre batjocur’a sentiemin-
unei legi pentru cscislv’a legali­
care s'a seversîtu astadi in Iassi in sant’a metro- teloru romanesci, o considera de unu monumentu tate a limbei magh. in cestiunatulu res-
polla si la mormentulu nemoritoriului Domnu Gr. de gloria si fala, umbr’a lui Grigore Ghica Vodă, pectu, si recercâ municipiele tierei, intre ele si pre
O b i c a, care fii decapitatu de catra turci, fiindu ca a acestui Domnitoriu junghiatu si decapitatu, redi- alu nostru, se-i sprigionăsca acea dorintia ultr’a-
protestase contra vindiarii Bucovinei, adeca vremu candu-se din mormentulu seu obscuru si uitatu, ni patriotica. Maioritatea luâ lucrulu „ s p r e p l ă ­
c u t ă 8 c i e n t i a", cu tăte ca dd. JLad. Vaida
se vorbimu despre serbarea funebra, făcută la ini- striga: priviţi copiii mei, priviţi fumegarile sange-
si Greg. Siiasi, intonandu deferinti’a detăria
tiativ’a primăriului din Iassi intru memori’a acelui r6se ce se redica in giurulu acelei statue, ca-ci nu
nationalitatiloru nemaghiare, cerura dela confraţii
Domnu martiru, care si-a datu viăti’a pentru ape- sut’a de ani, ddr’ vecinici’a chiaru nu pdte stinge magliari omiterea cuventului „ p l ă c u t ă " .
rarea drepturiloru si a integrităţii Moldovei. dreptatea causei pentru care sângele meu celu mai
Affacerea locuitoriloru din munţii apuseni, câ
Cu privire la festivitatea jubilaria din Cernăuţii curatu a fostu versatu." adeca starea loru materiale scapetata inaltulu re-
Bucovinei amu potă se notificamu in scurte cuvinte gimu se se adopere a o sulevâ introducundu intre
ceea ce dice diariulu „Osten" din Yien’a, ca dupace ei meserie acomodate producteloru crude ale locului,
s’au gatatu mâncările si beuturile, domnii, cei flamandi Ousllî, i n c e p u t u l u l u i O c t o b r e infientiandu una scăla de sculpture de lemnu, pătra
1875. (Congregatiune si affaceri comitatensi, în­ scl., ai cu asta ocasiune o reimprospetâ zelosulu ei
si setosi, cari din a,propiare si depărtare au aler-
scrieri la universitate). In dilele de 2 7 — 2 8 Sep- propunetoriu d. îhad. Vaida, secundatu de
gatu acolo de au facutu spectaculu fora bani, s’au
tembre se tienîi aice congregatiunea de tdmna a Dr. S i l a s i propunendu una represintatiune urgi-
departatu care in catrâu, lasandu o universitate comitatului Cosiognei, congregatiune binisioru mo- tatăria catra inaltulu ministeriu. Se primi numai
deschisa cu mai mulţi professori decatu şcolari si notdna. Situatiunea financiaria si interna precaria a se esprime in processulu verbale parerea de reti,
o statua desvelita, care se spună generatiuniloru a tierei pare ca cu greutata de alpi apesâ animele ca'ca dela locurile mai inalte inca nu veni vre-