Page 17 - 1875-10

r uain tUiiVVMru «VfUlifJUJiJVlU 1* ' .7 / M
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumără la poştele c. si r. si pe la
f
Fdi's, candu doncedu ajatdrials. — Preti.nlu: Ânuiu XDLWIIS. DD. corespondenţi. — Pontam serie 6 or.
pe 1 arm 10 fi., ps */& 3 fi, v. a» Tieri astenie 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
v. a, pe uhu arm sdu 2*/* galbini mea. sunatdria. blicare.

Ir. 71, Iraslovu 21|9 Octobre 1 8 7 5 .

ca adi mane va fi fdrte dificilu a mai capetâ mem­ odata creştinaţi, vdma fiacare de maufa, cumu de
Excellenti’a Sa părintele archi - episcopu si bri pentru delegatiune. Mulţi suntu de parerea, ca acei „barbati* nu aldrga se sărute manile consuli-
metropolitu, idealulu ministrului de resbelu este regimulu fora loru si ale catoruva paşi turcesci, cari suntu nemţi
M I R O N U R O M A N U L U , de parlamentu si fora delegatiuni, cu tdte ca pre­ renegaţi de pe la Magdeburg, Vratislavi’a, Berlinu,

după preanalţ’a denumire de Consiliariu intimu, a cum se vede din socotelile finali ale aniloru trecuti, Buda-pest’a, Vien’a etc., totu dmeni uuulu câ unulu,
depusu in 29 Septembre a. c. respectivulu juramentu lui i pdsa prea pucinu de conclusele delegatiunii. cari eri s’au batutu in armat’a lui Michailu Ar-
in manele Maiestatii Sale imperatului si regelui. Noi n’amu fostu nici-odata adoratori necondiţionaţi ai cbangelu, dra astadi se afla in liniile lui Belzebub.
Fia, că acdsta distinctiune de incredere se-i inles- institutiunii delegatiuniloru, câ se dorimu sustiene- Intr’aceea insurgenţii -si ajunseră unulu din scopu­
ndsca caile d’a representa starea precaria a poporului rea loru pentru vecii veciloru, inse pana candu a- rile principali, ca-ci adeca după soirile mai ndue,
seu la pragurile maiestatice! cdsta institutiune va esiste câ lege, trebue respec­ inse sigure, thesaurulu Turciei fuch unu falimentu
’ [IIIZ ' --------------- ■ tata câ atare.* din cele mai scandaldse, prin care capitaliştii mari
Trecundu la cele esterne, notificamu pre scurtu, si mici ai Europei celei închinate lui Mamon voru
SSrasiovw, 20 Octobre st. n. 1875.
ca rescdl’a din provinciele turcesci este inca departe avea perderi enorme *).
Vecbiulu proverbiu, ca de unde nu e focu, nu de a se potoli. Capii insurectiunii se ingrigescu de Insurgenţii slavi avea mare trebuintia de acea
p6te se idsa fumu, pare a primi in dilele cele mai cele necessarie preste idrna. Betranulu Garibaldi a catastrofa finantiala. Nu ca ddra falimentulu de
de aprdpe o noua si eclatanta constatare. In mo­ adressatu insurgentiloru o scrissdre de incoragiare, stătu ar’ fi consecentia immediata a insurectiunei
mentele actuali nu scimu cu ce amu incepe mai unde dice intre altele, ca se nu asculte de diplo­ din anulu acesta; elu inse fusese preparatu demultu,
bine revist’a, ce vremu s’o facemu, decatu cu nou’a maţia, de acdsta baba fora anima, care ambla se-i chiaru prin tienut’a, de si passiva, inse totu-dduna
înregistrare a unei vechie sciri. Abiâ. au trecutu insiele, ci se se lupte pana la o picătură de sânge, amerintiatdria, a popdraloru ebristiane subjugate,
cateva septemane, de candu diseramu, ca indata spre a aluugâ pre turci in Asi’a la Bruss’a, ca-ci prin repetitele revolte parţiali, candu bosniace, candu
după inchiarea sessiunii delegatiuniloru, in sinulu este destulu catu a massacratu, nimicitu si jafuitu bulgaresci, dra prin revolutiunea de acumu accele-
mjnisteriului ungurescu se voru intemplâ 6re-cari in Orientulu Europei. Betranulu republicanu pro- ratu. Cbiaru după Machiavelli, este una din maxi­
neaperate schimbări, baronulu Wenkheim, care in vdca la arme pre toti fiii muntiloru negri, ai Er- mele de stătu ale tiraniei, de a tiend pe pop6raie
forma a fostu pana acum capulu cabinetului zegovinei, Bosniei, Serbiei, Thessaliei, Macedoniei, subjugate nu numai in saracla spirituala, ci si ma­
actualu, va demissionâ, si in loculu lui va ajunge ai Epirului, Grecidi, Bulgariei si cbiaru si pre fiii teriala, cu alte cuvente, a le răpi ori-ce midiuldce
d-lu ColomanU; Tisza, care de presinte este ministru României. prin care s’ar’ potd emancipâ vreodată. Osmaniloru
alu afaceriloru interne si totu-odata primu-ministru —----------—- ■ le erâ cunoscuta acdsta maxima multu inainte de
in fapta. Pdte. ca precandu scriemu aceste ronduri, Machiavelli; ei o avea din traditiune dela tiranii
ISucuresci 7 Octobre *). (Informatiuni
schimbarea acdst’a va fi dejâ fapta complinită, că­ loru din Asi’a. De aici vine, ca de ex. in Turci’a
private). Sciu, ca diariale austro-ungurene v’au
ci soirile din urma sosite dela Pest’a o spunu si in Persi’a nici unu comerciante nu erâ siguru
facutu se ve steldsca ochii de mulţimea sciriloru
verde pre facia, ca baronulu Wenkheim -si va de averea si nici de vidti’a sa. Inca si pana in
contradicatdrie, cu care ve inddpa din tierile Tur­
ocupă drasi loculu seu de . mai inainte câ ministru a. 1848 satrapii Persiei cbiamâ pe comercianţii
ciei europene si anume din Bosni’a si Hertiegovin’a,
lauga person’a Domnitoriului, dra in loculu lui va creştini unulu cate unulu la sene si le dicea:
dra alaturea din Serbi’a si Muntenegru, ici-colea
urmâ d-lu Tisza, sufletulu cabinetului actualu. Ba Ghiauru (Necredintiosule); sdu -ti remane capulu
din Romani’a si Bulgari’a; tocma inse acdsta acti-
inca se piai pdte intemplâ si aceea, câ intregu colea pe butucu, sdu imi aduci indata toti banii
tudine a diaristicei austro-unguresci si anume co-
cabinetulu se demisioneze si Tisza se fia insarcinatu cati ai castigatu pana acilea. Bietulu comerciante
lossalele minciuni si falsificări de adeveru, pe care
cu nou’a lui formare, inse de sine se intielege, ca venea cu pungile. „Numera’i Gbiauru.* După
le comitu acele diaria inadinsu, cu scopu precuge-
cei mai mulţi sdu chiaru toti actualii miniştri voru ce’i numerâ, satrapulu luâ din ei „pe sam’a statu­
tatu,
' ' N UiJj QUIjlJa j!'Ivu Ikl ii* XfoLU W OffCU 1QWUJL W «JLiUtjj me făcură câ din acestu punctu, in care me
fi primiţi in noulu cabinetu. — Preste cateva dile lui* cate pungi aflâ elu cu cale, dra restulu -lu dâ
aflu, se studiediu situatiunea de facia mai de apr6pe,
vomu potd sci totu. dicundu: Cu aceştia se-ti porţi comerciulu mai de­
tragundu informatiuni dela locuri in totu respectulu
Delegatiunile si-au inchiatu sessiunea sambeta parte, pana in altu anu pe tempulu acesta.
authentice cu atatu mai vertosu, cu catu amu ve-
in 16 Octobre. Diferintiele ce se escasera intre Insurgenţii slavi int6rsera rol’a dicundu: „La
diutu, ca se afla chiaru si intre romani de aceia,
ambele delegatiuni, si despre cari amu vorbitu in noi nu p6te fi vorba de libertate, pana nu voru
carii adesea suntu aplecaţi a crede fabuleloru din
trecutp, s’au complanatu fora a se mai face saracf tiranii noştri.* Acestu expediente trebuea
„N. fr. Presse,* „Lloyd,* „Napld* si mulţime al­
votare comuna. In fine chiaru numai pentru unu se si-lu ia insurgenţii cu atatu mai vertosu de re­
tele de caracterulu acestora, pe care inainte cu trei
singura postu preliminatu cu 83,395 fi. pentru gula, ca-ci in adeveru, in Turci’a europdna nici
ani -lu descrisese „Reform* alu comitelui M. Lonyai
spitalurile militari din Transilvani’a erâ se se faca pana in diu’a de astadi mai nici unu crestinu nu
câ pe celu mai corruptu si nerusinatu in tdta Eu-
votarea comuna. Acdsta suma de bani a platit’o este siguru de averea sa. Nu voiescu se imputu
rop’a.
erariulu ungurescu pentru localităţile inchiriate si acestu reu cumplitu numai rassei curatu turcesci si
De patru luni durddia bellulu civile in Bos­
folosite anii trecuti câ spitaluri militari si precum gubernului din Constantinopole; aristocrati’a grdea
ni’a si Hertiegovin’a si totu de patru luni diariale
in anii precedenţi, asiâ si acum delegatiunea ungu- si slava turcita, renegata, este mai rea decatu tur­
austro-unguresci -ti impuiddia urechile cu minciu-
rdsca cerb, câ aceşti bani se se primdsca in bu- cii din Constantinopole; ea este acea hidra, dela
n’a repetita in mii de variatiuni, ca revolutiunea
getulu ministrului de resbelu, câ se-i platdsca care sufere atatu de greu popdrale slave si macedo­
slaviloru este sfarmata, sugrumata; si cu tdte a-
inapoi erariului ungurescu, inse delegaţii nemţi au române in Turci’a. In provinciile turcesci b e i - i
ceste ea face progresse si ajunge a fi totu mai in­
refusatu primirea acestei sume in bugetu, si precum si aga-lii si mai toti cărturării loru representa pe
tensiva. De trei luni gubernulu turcescu impinge
in anii precedenţi, asiâ si anulu acest’a cestiunea stătu, buna-dra câ nobilii si cărturării in staturile
mereu trupe in acelea provincii revoltate, fara câ
a remasu a se resdlve la anulu venitoriu sdu mai in realitate se faca unu singuru passu inainte. Totu europene feudalistice, câ de ?x. in Transilvani’a,
f
L e
bine la calendele grecesci. — Afara de venitulu Ungari’a etc. Candu au disu conducătorii slaviloru:
de trei luni diplomati’a europdna se face luntre si
vamalu, care face vr’o. 12 millidne, bugetulu afa­ se impingemu pe stătu in abissulu sărăciei, ei au
punte, pentru câ se se p6ta acaparâ de caus’a in­
ceriloru comune se urca la 103 milli6ne, dintre intielesu nu numai thesaurulu, finantiele statului
surgentiloru si de totu venitoriulu loru; ea se umi-
cari vr’o 32 / millione cadu pre spatele Ungariei. lesce la atata, catu -si tramite pe consuli câ re- turcescu, ci si pe representantii lui.
i
i
Facia de bugetulu anului curinte s’a mai sporitu Ei, bine, ddra avut’au slavii din Turci’a atata
presentanti ai sei spre a tractâ cu comandanţii sla­
bugetulu anului viitoriu cu vr’o 37 millidne, ddr educatiune politica, in catu se ajunga la scopulu
2 viloru si — de se p6te, a-i i n ş i e l â . Ei, bine
se fimu bine intielesi, ca aici vorbimu numai de acesta? Au avutu vedi bine. $cca secretulu, pe
dcca nu se pdte, si diariale austro-unguresci, atatu care diplomati’a europdna nu l’a cuuoscutu, dcca si
sporirea ce atinge rubric’a Ungariei.
cele cumperate de turoii taiati impregiuru, catu si
Diuariulu „EllenOr* din Pest’a, vorbindu despre
cele care stau in sold’a turciloru botefc&ti, ddr’ nici- *) De oandu s’a scrisu acdsta corespondenta,
delegatiuni si insemnetatea loru, dice intre altele; acelu falimentu bidosu este cunoscutu lumei iu tdte
„Unu membru alu delegatiunii a facutu observarea, *) Intardiata. Red. detaliurile sale. Red.