Page 18 - 1875-10

caus’a, pentru care diariale austro-unguresci scriu „Inca inainte de 2 âre, elevii de prin diferite Unu insemnatu numeru de dile ale sesiunei se
cu despretiu neauditu despre pop6rale creştine din scoli primărie, gimnasii si licee veniseră, cu dra­ consacră la esaminarea scrupulâsa a celoru cinci
pelele in capu, la locuinti'a repausatului din strad’a
Turci’a, âra anume cele sustienute de turcii bote­ probe de traductiune din autorii clasici antici si a
Coltiei. Strad’a fiindu inse prea strimta, şcolarii
zaţi locuitori in Vien’a si in Buda-pest’a credieau nume din Titu Liviu si Plutarchu. Resultatulu a-
se formara in colâne pe bulevardu.
si p6te mai credu, ca in cele din urma slavii din cestui esamenu nefiindu satisfacutoriu, Societatea de­
Dâue choruri si music’a militaria insociau ase­
Turci’a voru alerga la ei si le voru cadâ in ge­ menea cortegiulu, care la 2% bre porni spre cimi- cise se se republice din nou concursulu pentru a-
nunchi, câ se Ie câra protectiune, ajutoriu, unu jugu tirulu Sierbanu-Yoda. ceiasi autori
pentru altulu. Acesta actitudine dâmna si surprin- Pe treptele Universităţii d. I. Zalomitu pro- Din impregiurari neprevediute remasera neti-
dietdria se explica nu numai din ajutoriulu modestu nuntiâ unu micu discursu, de unde apoi cortegiulu parite in cursulu anului incetatu traductiunile fă­
datu loru de serbii din Serbi’a libera si de monte- porni inainte. cute din opurile istorice ale principel. D e m e t r i u
negrini; ci mai vertosu din acea impregiurare es- Pe carulu mortuaru mai multe corâne se aflau C a n t e m i r u , opuri intitulate D e s c r i p t i u n e a
depuse: un’a din partea studentiloru Universităţii
sentiale, ca slavii, fara a conspira catu de pucinu, M o l d o v e i s i I s t o r i ’ a I m p e r i u l u i O t t o -
pe care se aflâ urmat6rea inscriptiune cu litere mari
fara a bate tobele in lumea mare, au tacutu si au m ţ n u . Societatea academica romana, in marea sa
poleite: L u i P e t r u P o e n a r i u , j u n i m e a u n i -
facutu. Suntu mai bine de treidieci de ani, de v e r s i t a r i a r e c u n o s c a t b r i a . O alta corâna dorintia de a oferi publicului romanu aceste opere
candu bulgarii si bosniacii creştini fruntaşi acasa portâ pe panglice inscriptiunea „ O m a g i u * din importante pentru istori’a naţionala, decise câ chiaru
in patri’a loru se arata in faci’a lumei câ nisce partea seminariului centrale, si altele. in cursulu acestei sesiuni unulu din membrii sei,
sărăntoci, âra pe sub mana stringu banu la banu, Cordânele carului funebru erau tienute de dni:: onor. Gr. B a r i t i u , se scâtia de sub prel.: D e s ­
A. Treb. Laurianu, 0. Sion, Dr. Davil’a, P. S.
totu-odata -si tramitu din fiii loru cu sutele la sc6- c r i p t i u n e a M o l d a v i e i , remaindu câ tipărirea
Aurelianu, 0. Troteanu si A. Marinu.
lele din Belgradu, Carlovitiu, Prag’a, St. Petropole, a cinci-sprediece c61e din I s t o r i ’ a I m p e r i u l u i
Intregu corpulu professoralu de t6te gradele
âra pe alţii la Yien’a, Parisu, Brussela etc. etc. aflători in Bucuresci a condusu pe diosu pana la O t t o m a n u se se faca in cursulu anului urma-
spre a se impartl la diverse specialităţi. Mulţime cimitiru pe acel’a, care atatu de multu contribuise toriu. Cestiunea istorica de importantia vitale, ce
din ei servescu in armat’a Serbiei si in a Russiei, la luminarea si deşteptarea atatoru generatiuni. Se inca se pusese la concurau cu termenu pentru acâ-
unde inaintâdia pana la ranguri de generali. Si observă indata după carulu funebru representantii sta sesiune, cestiunea despre aflarea si petrecerea
diarialoru fara deosebire de nuantie, d. procuroru
apoi totuşi diplomati’a si diaristic’a austro-ungurâsca romaniloru in tierile romane din vechi’a Dacia dela
generalu alu curţii de casaţia Viorânu si mai mulţi
se mira, de unde au slavii comandanţi, cari se me- colonisare si pana după finitulu secuiului XIII, inca
alţi inalti funcţionari si concetatiani din capi­
sura cu paşii turcesci si de unde cărturari, carii tala insociau acestu cortegiu. remase fara nice unu respunsu din partea concu-
scriu proclamatiuni, care ar’ face onâre ori-carui Erâ imposantu acestu cortegiu la care luâ rentiloru. Societatea academica romana, cu t6ta
barbatu de stătu din Austri’a. Este orbia umili- parte peste 3000 de şcolari din capitala, impreuna 8trimtorarea de medii pecuniare pentru acestu im-
tdria aceea ce vedemu in punctulu acesta la austro- cu professorii loru, precum si toti aceia, cari cunos­ portantu ramu alu câmpului activitatiei sale, totuşi
cuseră pe illnstrulu reposatu, cari -i datorau recu-
ungureni, candu ei vorbescu despre slavi câ despre cauta a ammeliorâ, pre catu se potil, conditiunile
noscintia pentru instrucţiunea, care le-a datu-o, si
unu poporu de năuci si de tonti. Ei vedu pe fia- acestei însemnate lucrări, decidiendu se se publice
cari mergeau se-i dea ultimele omagii, ultim’a im-
care di, ce barbati mari de naţionalitate s l a v a au braciosiare a recelui seu cadavru. din nou concursu cu termenu mai lungu de patru
esitu in t6te tempurile chiaru sub dinasti’a Habs- In totu percursulu dela locuintia pana la ci­ ani adica: pana la 1879.
burgica, ei cunoscu nume slave gloriâse câ Zrinyi, mitiru, chorurile intonară cântările sânte obicinuite Asiâ se facil si cu concursulu asupra cestiuni-
câ Battyani, câ Zichy, G-uastanovici, Radetzky, Je- la morţi. Betrani venerabili, in adunci betranetie, loru din domeniulu sciintieloru naturale; de si So­
au condusu si ei pe diosu pana la cimitiru pe re-
lachich, Csollich, Maroiechich, Rodich etc. etc. si cietatea n simte inca in si mai mare strimtâre de
posatulu Petrache Poenariu, alu caroru colegu de
nu credu, ca din fraţii loru de preste fruntarie se catedra fusese; d. Boliacu insociâ asemenea pe diosu medii materiale, facil inse ce se puth a ameliorâ
p6ta esi odinibra totu asemenea barbati. Au Omeru cortegiulu. conditiunile, punendu unu nou termenu de trei ani,
pasia si alţi mulţi paşi nu au fostu slavi curaţi, După cetirea rogatiuniloru funebre la cimitiru, pana la 1878 si suindu premiulu la:
de si turciti ? mai multe discursuri se pronuntiara. Celu d’anteiu Pentru Chart'a Geologica lei 5000.
Slavii din Turci’a mai potu se cada si asta- fuse alu d-lui Laurianu, pe care -lu publicamu mai Pentru studiulu geologicu — 3000.
diosu, si pe care abiea -lu potfl ceti de emotiune.
data, de siguru inse trantiti numai de diplomaţia, Pentru apele minerali — 2000.
După acestea, d. Sion schitiâ biografi’a reposatu-
dâra emanciparea loru successiva este mai multu Pe langa aceste importante lucrări, reclamara
lui, aratandu meritele sale si serviciile ce a adusu
câ secura, din causa, ca pe langa zelulu pentru patriei romane, dela inceputulu carierei sale pana de necessaria atenţiunea si activitatea Societatiei,
sciintie si civilisatiune europâna, spiritulu militariu la mârte. In fine d. Dr. Davil’a rosti si d-s’a unu din care cauta se ne marginimu a atinge cate-va
inca se desvâlta pe fia-care di in proportiuni fârte discursu din partea d-lui Massimu, aducundu oma- in pucine cuvinte acumu: cercetarea si lămurirea
intinse, âra literaţii si publiciştii loru lucra cu ne- gie reposatului si indemnandu junimea studiâsa câ compturiloru anului incetatu, desbaterea, cumpănirea
se -lu aiba de modelu si de stimulentu si se -lu
astemperu pentru latirea cunoscintieloru istorice si si votarea bugetului anului viitoriu* cercetarea fă­
imiteze.
mai vertosu pentru glorificarea fapteloru heroice din cută si opiniunea emisa asupra terminologiei sciin-
După ce rugi si discursuri se finiră, corpulu
trecutu. Austriacii si ungurenii n’au cuventu se-si lui Petrache Poenariu ffi condusu la mormentu. Se ;ifice din insemnat’a scriere a onorabilului colegu A.
bata jocu, precum făcu pe fia-care di, de virtutea si inserase candu ceremoni’a se sfersl. F e t u despre o parte a istoriei naturale; lectura
militaria a pop6raloru creştine din Turci’a, nici se Necrologulu pronuntiatu de d. A. Treb. Lau­ dina de interesse a mai multoru scene din trage-
mintia precum mintise „Hon* (diariulu lui Tisza) rianu va urmă in nr. ven. di’a marelui C o r n e i 11 e ce pârta titlulu de H o -
in 23 Sept. a. c., ca de ex. oficirii romani -si dau r a t i u , tradusa cu multa elegantia de onorabilulu
dimissiunea candu se aude ca voru avea a se bate nostru colegu G. S i o n ; lectur’a plina de invetia-
SOCIETATEA ACADEMICA ROMÂNA.
cu turcii, candu lumea scia, ca in a. 1866 turcii minte a unei disertatiuni asupra violentei presiune
R E P O R T U L U
s’au bucuratu, ca nu au trebuitu se se bata cu ’acuta romaniloru din Daci’a superiâra pentru con-
Secretariului generalu asupra lucrariloru Societatiei acadenice
romanii. versiune la calvinismu, disertatiune lucrata cu multa
romane in sesiunea anului 1875.
Câ si la finitulu sesiuDiloru din anii pecedenti, acuratetia de onorabilulu nostru colegu G. B ari t i u ;
D e l a S o c i e t a t e a „ T r a n s i l v a n i ’ a . * se ne punemu si la finitulu sesiunei de estu timpu propunere si alegere de noi membri onorari, intre
Suntemu invitaţi dela comitetulu seu câ se no- înaintea mintiloru nâstre unu catu de scurtu, dâr’ care numera docţii: R. L e p s i u s , M a x M u l I e r ,
tificamu, ca cele cinci burse (stipendia) despre care coprindietoriu conspectu de lucrările făcute sâu pro­ G r a n t D u f f , A d . T o b l e r , intre care mai cu
fusese vorb’a in adunarea trecuta, nu au devenitu iectate de Societatea academica in decursulu acestei sâma onorabilulu generalu G. A d r i a n , care câ
vacante in anulu c. 1875, ci voru deveni cateva scurta, dâra fecunda in fapte sesiune ce inchiamu in anii precedenţi, si in acest’a a inavutitu biblio­
din acelea numai in sem. II din a. 1876, prin ur­ astadi. teci Societatiei cu unu mare numeru de cârti im­
mare studenţii cati au concurau pentru acelea in Intru tacerea celoru patru păreţi departati de portante, donate cu mare generositate, trecundu cum
anulu acesta, au fostu induşi in errore prin cine distractiunile unui publicu strinsu in giurulu nostru s’a disu, peste multe alte de diferite naturi.
scie ce scire pucinu exacta; ss aiba inse patientia vomu potâ mai bine se ne damu comtu de cele fă­ Asiâ dâr’ faptele din acâsta sesiune, câ si din
pana la publicarea de concurau formale in anulu cute intre aceiaşi păreţi in cursulu sesiunei, asiâ cele precedente, ne spunu, ca potemu avea satis-
in catu se capatamu fia-care din noi convicţiunea factiunea datoriei implinite.
viitoriu. Bucuresci, 15/27 Sept. 1875.
deplina si consciintiâsa, ca ne amu împlinita dato- In marea strimtorare de medie pecuniare, de
ri’a si asiâ se ne animamu a procsde si pre vii­ care amu facutu mai susu de multe ori menţiune
f PETRU POENARIU toriu in aceeaşi cale intielâpta si progresiva. si asupra cărei amu atrasu atenţiunea tutor’a si in

Yenerabilulu antaiulu urditoriu alu invetiamentului Oper’a fundamentale, la care Societatea con­ tâte sesiunile precedente, ce potâ ai pâte face mai
publicu iu Romani’a, după o viatia incungiurata de sacra cele mai mari poteri ale sale, fii si astu multu Societatea academica romana? Cum se scâtia
stim’a si recunoscienti’a publica pentru faptele sale, timpu esecutiunea ulteriâra a Dictionariului limbei din langedirea in care vegeta din asemenea lipse
a incetatu din viatia in 2 Octobre 1875 in etate romane. Prin mature masure combinate pentru a- mai vertosu d6ue din cele mai importante secţiuni
de 78 ani. Fia-i tieren’a usiâra, ca memofi’a ei
va fi eternalll jicnim «'iismolrjib ţu câsta lucrare avemu ferme sperantie ca, in cursulu ale ei, secţiunile de istori’a archeologica si de sci-
I n m o r m e n t a r e a r e p a u s a t u l u i o des­ acestui anu, proiectulu Dictionariului limbei romane intiele naturale? P6te Societatea in acâsta stare de
crie „Press’a* publicandu si necrologulu pronunciatu impreuna cu Glosariulu va esl in totulu seu la lu- pana acum, p6te face celu pucinu unu inceputu de
de d. A. T r e b o n i u L a u r i a n u asia: min’a de sub prel. multu conatatârie încercare de a resumâ istori’a si