Page 19 - 1875-10

avuţiile naturale a tierei romaniloru? Sciinti’a si Iasiloru pe piati’a Beilicu, in loculu unde Domni- De pre malulu Muresiului in 12/10 1875.
prin urmare putinti’a asupra propriei năstre tieri toriulu martiru a fostu decapitatu. P r o t o c o l u n e o f f i c i o s u ,
nu ne va putea-o dă de catu noi insine prin labo- In totu decursulu cortegiului musicele au in- luatu de subscrisulu in comun’a Scalda Gedgiului
ribse si costatdre sacrificii din partea tutor’a. tonatu neintreruptu imnuri funebre. (Feredeu) in 24 Septembre 1875 cu N. N. unulu
Pe altariulu tieriloru romaniloru tiene Socie­ De asupra monumentului, care are form’a unui dintre fruntaşii locuitori ai numitei comune, precum
sarcofagu de marmura de Barara purtandu armele urmeadia:
tatea aprinsu abia cu mare dificultăţi foculu si lu-
lui Grigorie Ghic’a Yoda si care este asiediatu pe
min’a sciintiei naţionale; la acestu altariu si-a fa- Spune domneata, ddr’ adevoratu si dreptu, ca
trepte, eră pusu unu baldahinu de catifea neagra incatu suntu întemeiate vaietele locuitoriloru de
cutu si-si face si de asta data sacr’a datorie de a brodatu cu argintu si ornatu cu ghirlande de in- aici, ca jidanii ii au adusu la stare de cersitoria?
provocă si invită tdta suflarea romandsca spre a mortale; de giuru impregiurulu mormântului eră o -Ti spunu, domnule, dreptu, si te vei îngrozi
vivifică foculu si lumm a sciintiei proprie romana. gradina improvisata si aperata de unu grilagiu de de stricatiunea, care au facut’o ei sateniloru de aici.
Societatea academica a speratu si continua a feru. In giurulu grilagiului o estrada pe a cari’a i Vro 12 ani după incetarea revolutiunei toti
balustrade se inaltiâ in fia-care coltiu cate unu
speră cu firmitate nestrămutata in spiritulu viu alu sătenii de aici, -si aveau moşiile loru, adeca casele
steagu si la fia-care intrare cate unu arcu de
natiunei: Semnele au fostu de bunu auguru, că se si gradinele din satu si pamenturile la campu,
doliu. « ,
citarau unu singuru exemplu, alu marelui si gene­ care le au avutu, candu s’au stersu iobagi’a. In
După sosirea cortegiului aici s’a facutu mai
rosului barbatu, a cni perdere amu plânsu Si plan- antaiu santirea petrei monumentale de catra Inal- acei vro 12 ani ei nu au vendutu din pamenturi,
gemu in sinulu acestei Societăţi, g e n e r a l u C o n - tulu P. S. metropolitu, . asistatu de catra clerulu pentru ca atunci tieneau dreptulu de carciumaritu
dela domni in satu săteni romani de aici si cate
s t a n t i n u H e r e s c u N a s t u r e l u , a cui memo­ inaltu; apoi au urmatu discursurile incependu-se unu unguru din Geăgiu său din altu locu in a-
cu acelu alu d-lui primafu urbei Iaşi, care a deta-
ria se fia eterna si exemplulu de imitatu la toti renda, si aceia nu au datu beutura neoi la celu
liatu istoriculu actului infamu seversitu la 1777 si
romanii bine cugatatori. [ mai avutu satdnu pe conto mai multu de cate 10
care a produsu o viua impresiune asupra audito­
.Di-NîiiiM---------- pana 12 fi. bani rei. Detori’a asta nu se suiea
riului.
cu carnete, cumu se suie acumu la carcimarii jidovi
D-lui Gane a urmatu imediatu bunulu patriotu
„Curieriulu de Iaşi in doliu aduce aceste: o detoria de 5 fi. la cate 50 si 60 fi.
romanu din Bucovin’a D. Dimitrie Petrino, care in-
I a 8 i, 1 Octoke 1875. data ce a aflatu despre jubileulu ce se pregătea in Carcimarii creştini nu primieau bucate in locu
l
Astadi a avutu locu in urbea n6stra serbarea Cernăuţi s’a. lapedatu de protectiunea austriaca si de bani pentru beutura, si ămenii ddca vedbu, ca
nu mai capeta in credintia si bani nu aveau, se
funebra in memori’a nemuritoriului Yoevodu Grigo- fara a consideră drepturile ce dobândise acolo, s’a
mai si retienea dela beutura si au mai beutu camu
rie G h i c ’ a , ucisu de turci la 1 Octobre 1777, espatriatu, atabilindu-se in Iaşi, si oferindu servi-
numai in domineoi si in dile de serbatori.
pentru împotrivirea ce a pusu la răpirea Bucovinei. ciele sale României. Prin discursulu seu, d. Pe­
Serbarea a fostu prea mardtia si prd imposanta, si trino a depinsu cu cele mai viue colori trist’a stare In nainte de asta cu 14 ani au adusu neno­
timpulu de care dispunemu prea scurtu pentru a potd in care se afla fraţii noştri de sub jugtllu austriacu. rocirea anteiasidata aici in satu nostru pe unu ji-
dâ lectoriloru noştri o dare de sdma detaliata, ne Ascultaudu-lu, auditoriulu credea a avea inainte-i danu cu numele Farkas Aron, care la venirea lui
vomu margini ddr’ a face numai o schitiare, care intreag’a Bucovina jalindu ruperea ei din anim’a aici au avutu numai batiu si haine rupte pe elu.
inse va fi catu se p6te de esacta. Moldovei si consolandu-se cu speranti’a . . Nu ştiu cumu au potutu elu, in starea lui de a-
tunci, capeta in arenda dreptulu de carcimaritu de
Acdsta serbare avea induoitulu scopu, de a In fine, 6r’a fiindu fOrte înaintata si timpulu
; la domni in satulu nostru, dbr’ l’au capetatu. Au
glorifică pe unu Domnitoriu patriotu, de a protestă nefavorabilu, d. N. lonescu, in numele tuturoru de-
contra.................. '.....................jubileului din Cernăuţi. legatiloru de prin judetie, cari voiau a luă cuven- luatu apoi cas’a dela Georgie Mişca aici (in frun­
1
La 6rele 9 / Inaltu Prea Santitulu metropo- tulu, rosti unu discursu elocinte, aratandu intre tea ulitiloru) in arenda, s’a datu de jidanu bote-
2 zatu cu numele Peter, s’a aretatu la inceputu si a
litu alu Moldovei si Sucevei, asistatu de inaltulu altele adeveratulu scopu alu infiintiarei Universită­
cleru, a inceputu servitiulu sântei liturgii, caruia a ţii de. Cernăuţi si comparandu asiâ numitele pro- fostu si după aceea fărte cuprindietoriu (sociale) ba
urmatu imediatu o Panahida pentru pomenirea Yoe- gresse introduse de Austri’a in Bucovin’a in timpu chiaru lingusitoriu cu 6menii. Si-a adusu una fe-
vodului martiru. La acestu serviciu eră facia dnii de unu seculu cu adeveratele progresse ce au fa­ mea romana de gazduăie, pe care a instruitu-o se
Leonu Negruzzi prefectulu judetiulu Iaşi si Iorgu cutu romanii din Romani’a libera in timpu de 15 se impretinăsca cu muerile si cu fetele si pe elu
se-lu laude ca este omu bunu, si ca ddca nu au
Latiescu prefectulu acestui orasiu, că representanti ani, cu t6te, ca au fostu bantuiti de atate invasiuni bani, elu da in aşteptare, si in locu de bani pri-
ai guvernului, D. Nicu Gane, primariulu urbei n6- străine.
stre, incongiuratu de primarii mai a tuturoru celoru După terminarea discursuriloru, cortegiulu in mesce si pentru beutura si pentru lumini etc. ori
lalte orasia principale din tidra, fia in persdna fia sunetulu musicei a mersu la Palatulu municipalu ce feliu de bucate, pui său 6ue etc. *) si elu si a
ajunsu scopulu.
prin delegaţi, representantii parţiţului nationalu li­ unde a depusu spre păstrare atatu corOnele catu si
beralu din mai multe orasie, delegaţii romaniloru stindardele făcute spre amintirea acestei serbări, si IUtr’unutaiu elu nu avea nici malaiu se mance,
din Bucovin’a, autoritatile, scălele si unu publicu anume a Reuniunii femeiloru romane, a Clubului -lu ajutorau dmenii că de mila, ddr’ curendu după
f6rte numerosu. ’ . . . >. . nationalu si a Liceului statului. acea au inceputu ai duce unele mueri pui, altele
_ m îi narau/:- ea. efini tîfifl imaawa Ot; L rr 6ue, candu cu ştirea, candu fara soirea barbatiloru,
La 6rele 12 cortegiulu a plecatu in sunetulu Totu orasiulu eră in doliu, pe mai multe case altele grâu, cucuruzu, mazere etc. Cu pdl’a mai an­
clopoteloru, din curtea metropoliei, iu ordinulu ur- precum si pe localulu comunei falfaiau stindarde taiu pentru ceva maruntisiuri fara pretiu pe sbm’a
matoriu;.. negre; autoritatile si-au suspendatu lucrările pentru casei, după acea s’au slobozitu si ele la beutu de
,, Gendarmi călări si pedestiri î n ; J ţ , , i <4,,.. timpulu serbarei; sc61ele, stabilementulu nostru ti- vinarsu, si carau bucatele din hambariu scdse din
f
Scâl’a de arte, sc61’a de meserii si s.c6l’a pre- pograficu precum si t6te magasiile au fostu în­ gur’a copiiloru, fetele au inceputu a cară bucate
parandiala Yasilie Lupu cu stindardele loru; chise. .‘mJaîirifMZ L-(elhj fara scirea parentiloru pentru maruntisiuri, dr’ ji-
Clerulu ; In scurtu, serbarea a corespunsu in totulu sco­ dovulu cuprindea totu.
Redactiunea diuariului nostru cu toti lucrato­ pului maretiu pentru care s’a facutu, si insusi na-
Duoi ani după acea au mai venitu o jidov6ica,
rii acestei tipografii purtandu unu stindardu negru tur’a parea, ca id parte la doliulu generalu; nourii, muerea Schachterului dela Geăgiu aici, că carcima-
peste totu cu inscripti’a „Curieriulu" in litere de de care cerulu eră acoperitu, treceau de asupra cor­
argintu; tegiului venindu dela resaritu si indreptandu-se spre ritia si au luatu una casa asemenea in mediuloculu
Pomenele; apusu, că si candu ar’ fi ducandu lacrimile n6stre satului in fruntea ulitieloru, care au facutu apoi si
face si mai mari pustiiri in satulu esta.
Music’a rosioriloru si music’a regimentului alu se le verse asupra Bucovinei.
Y-lea; Sdr’a, Primari’a urbei ndstre a datu unu ban- -Ti voiu numi domnule tdte familiele de aici
Primariulu urbei ndstre si primariulu capita­ chetu la „Otelulu Romani’a" la care au luatu parte una cate una seracite de jidovulu amintitu si de
lei purtandu o cordoa cu inscripti’a î * *Urbea Bu­ atatu d-nii delegaţi de prin judetie catu si mai jidovăic’a, ddr’ se incepu mai antaiu cu unu jidovu
cureşti." <, mulţi dintre concetatienii noştri. Aici s’au redi- din Gedgiu, apoi me voiu intdrce la ceşti de aici.
Primariulu urbei Focsiani si primarţulu urbei catu mai multe toaste ocasionale, din care celu an­ . Acumu suntu 4 ani, erau bucatele scumpe,
Romanu purtandu o alta corăna cu inscripti’a: taiu alu d-lui primariu Nicu Gane pentru Măriile ferdel’a de cucurudiu cu 2 fi. 40 cr. v. a. Sim-
„Martirului Gr. Ghic’a Y. V. Diariulu Romanulu." Loru. ,v ,{i Ocl tionu Blaga de aici au luatu pe detoria dela jidovu
Cor6n’a studentiloru Universităţii; In n-rile viitdrie vomu publică discursurile tie- din Geăgiu 4 ferdele de cucurudiu, nu cu pretiulu
cumu amblâ atunci bucatele, ci cu 3 fi. val. fer-
D. Dimitrie P e t r i n o purtandu o corăna din nute cumu si diferitele poesii distribuite cu acdsta 1
partea Bucovinei; ocasie si pe care spaciulu nu ne-a permisu a le in- del’a, si cu cameta l ^ ferdela de prune pe anu,
ferdela jidovdsca de 30 cupe, sdu ddca nu s’ar’
Apoi cor6n?a din partea partidului nationalu serâ in nr. de adi. m „i, face prune catu se păta platf camet’a cu prune se
liberalu; ^ ^ __ __ iaualo.ieTî Uitâmu a aretâ, ca d. primariu a terminatu platdsca in locu de prune fia-care ferdela cu cate
Si in fine numer6se alte cordne si buchete discursulu seu, declarandu, ca acdsta serbare Se va
purtate de diferiţi primari si delegaţi a diferiteloru repetă in fia-care anu la 1 Octobre spre a aretâ 60 cr. v. a. Elu a fostu luatu si 1 ferdela de
judetie; adanculu nostru doliu pentru perderea Bucovinei si grâu cu 4 fi. val. prin urmare s’au indetoratu cu
16 fi. val.
Stindardulu Reuniunei femeiloru romane, stin- spre a se inradacinâ din copii in copii simtiemen-
dardulu Clubului Liberalu, cinci stindarde ale Uni- tulu de recunoscientia pentru fapt’a patriotica a In anulu venitoriu bucatele ni li-au batutu
versitatei representandu universitatea cu facultăţile lui Gr. Alex. Ghic’â Voevodu. ghiati’a, dr’ prunele nu s’au facutu, carnetele s’au
ei, stindardulu Liceului nationalu; socotitu in capitalu. Prunele nu s’au facutu neci
Acdsta declaratiune a fostu primita cu vii a- in anii cestealalti ba si bucatele de totu slabe.
Universitatea si celelalte scoli; probari.
In fine publiculu, care se compunea din mai Capitalulu s’au inmultitu cu carnete in totu
multe mii de persăne, de ambe sexe, toti in doliu Nu potemu termină acbsta scurta dare de săma anulu si in totu anulu s’au facutu contractu de de­
si cu capetele descoperite; fara a aduce multiumirile năstre d-loru prefecţi si toria nou, acumu detori’a s’a suitu la 60 fi. val.
Cortegiulu traversandu strad’a mare, strad’a politiei in genere pentru bun’a ordine ce. au facutu după 5 ferdele de bucate, care trebue acumu pla-
Bancei, strad’a Primăriei, se intârse drasi in strad’a a se tiend in totu timpulu serbării, care s’a petre- .ii—----u :.■■■—■—îbjvd/sJ - . . j
Mare, o traversa pana in strad’a S-t’a Vineri, apoi cutu in cea mai mare linisce. *) O viclenia asta si apucatura de a stdrce
pe acdst’a si strad’a Halei si Ghic’a-Voda si se opri siedienda si pipandu, averea tieraniloru muncitori,
la monumentulu radicatu de consiliulu comunalu alu subsapandule totalminte nervulu de viatia, Cor,