Page 2 - 1875-10

3. A primi in deposite totu-felulu de valori unu studiu deosebitu. Ele voru ocupa ddr’ in de­ se amble la scola, in intielesulu legii dela alu 6-leâ
metalice său titluri, si a tienb cornpto-corente cu taliu colănele năstre pe viitoriu, si nu ne indoimu, pana la alu 12-lea si respective alu 15 ănu de
societăţile sdu cu pers6nele. ca press’a intrdga se va asociă a discută împreuna etate;
4. A cumpără si a vinde efecte asupra strai- cu noi, o lucrare care trebue se ocupe un’a din b) îndemnarea la infiintiare de cercuri său
netatii. cele mai frumdse pagine ale istoriei năstre agri­ societăţi de lectura si bibliotece comunali, pretutin-
5. A contractă împrumuturi comunale si de cole." denea printre romani.
stătu, si diferite alte operaţiuni privitorie la lu­ Ddca regimulu de astadi alu României se mai c) elaborarea si incuragiarea la elaborare de
crări publice si la crearea vre-unei industrii. ocupa si cu îmbunătăţiri atatu de capitale si pe- cârti didactice si poporali, premiarea si edarea loru;
trundiatorie pana in cele mai adenci fibre ale po­
Statutele acestei societăţi fiindu supuse apro­ d) arangiarea de representatiuni teatrali, con-
bării ministrului comerciului si lucrariloru publice, porului ruralu, spre ai intinde mana parinfosca de certuri si petreceri cu scopuri filantropice;
ele nu voru intardiă a obtiend decretarea loru, si alu inaltia la gradulu natiuniloru celoru mai înain­ e) intrevenirea la parentii teneriloru talentat*
banc’a incepe operaţiunile sale chiaru in tornn’a a- tate in cultur’a pamentului si in comoditatile vieţii pentru tramiterea acestora pe la sc61e mai înalte,
cbst’a. practice, apoiu nu potemu, decatu se felicitamu îndemnarea loru la diferite cariere si essoperarea de
asemeni întreprinderi, dorindule successele cele mai
Barbatii ce figureze in capulu acestui nou in- salutari, cari se păta cu timpu inaltia naţiunea că ajufore pentru cei lipsiţi;
stitutu, compunendu-se esclusivamente din elit’a ban- cedrii Libanului! Reuniunile naţionali pentru a f) pasirea in contra nemesuratei intrebuintiari
cheriloru si a capitalistiloru din capitala, insufla vena asemend scopuri au fostu Alpha si voru fi si a beutureloru spiritudse.
pretudindeni o incredere neliminata in successulu Ompga inaltiarii pop6reloru in civilisatiune si in g) pasirea in contra lussului;
acestei bance, si noi cei d’antai ne grabimu^a -i buna stare, care urmddia una după alta, cumu h) pasirea in contra usului criminalu a femei-
felicită pentru nobil’a si patrioţi c’a loru iniţiativa.
urmddia umbr’a după corpu. Una banca agricola loru de a-si nimici fructulu trupescu.
„Curierulu Bucuresciloru* vine si ne descopere e reclamata si de poporulu ruralu dintre Carpati, Acestea ar fi unele punte din program’a
proiectarea unei 99 fra»ce îSgrîe©Se, pentru ddr’ cine se ingrigdsca de nacessitatile lui cele stri- „Aliantiei romane," in carea inse se mai afla si
w
a cărei infiintiare guberniulu -si pregatesce proiec- gatorie? Una reuniune solidaria si generalissima altele, despre cari vom trată specialu la alta ocas-
tulu la camer’a viiforia, ddr’ se lasamu se vorbdsca intre toti romanii cu resolutiune devodata binelui siune.
„Curierulu Bucuresciloru". poporului si progressului in civilisatiune ar’ vindeca De astadata mai avemu de observatu, cum ca
„Ministruln comerciului si agriculturei, inca multu din ranele, cate' le infipsera dusimani’a si politic’a este eschisa din statutele „Aliantiei romane"
din anulu expiratu, a pusu in studiu basele unui ur’a naţionala, care ne inddpa numai cu banca de si ca membru p6te fi din tierile de sub cordn’a
proiectu de lege pentru o . B a n c a A g r i c o l a , ce maghiarisare chiaru si comunele rurali. sântului Stefanu totu romanulu, carele scie ceti si
este decisu a presentâ in sessiunea viiforia a Ca­ Hei! se damu mana cu mana cei cu anima scrie.
merei. romana si se infiintiamu o banca rurala ramurita Credemu deci ca acdsta intreprindere merita
Acdst’a este o idea din cele mai excelinte, pe prin t6te tienuturile locuite de romanu. Cum? Se spriginire si speramu ca la adunarea generale dela
care amu dori din sufletu s’o vedemu realisata catu ne punemu pe studiu, ca laborea asidua fote le Recitia, Romanii voru si folosi ocasiunea. x s i y . "
se va pofo mai curundu. Este vremea in adeveru învinge si vomu afla si aici punctulu archimedicu,
Ce successe eclatante amu ajunsu a vedd din
a ne prdocupâ si de sdrtea tierauiloru, care in de- care ne va manuduce la asemeni înlesniri binefaca-
asemene a l i a n t i a , pe care o adorâmu inca înainte
finitivu i constituescu partea cea mai considerabila a t6rie poporului rurale. Institutulu nostru „ A l b i n a "
de 1848! Nemicu mai securu pentru ajungerea sco­
populatiunei, si aceia asupra m un cei caruia reposa din Sabiiu ar’ potd lua initiativ’a cu incetulu si
pului, ce se vendza mai susu, decatu asemeni în­
prinC'pal’a bogatia a tierei; este dicernu, unu actu pentru infiintiarea de bance filiali, cari se ajute
cordări pentru nobilitarea ambitiuniloru si predilec-
de justiţia a caută se venimu in ajutoriulu acestei poporulu rurale inlesnindulu cu împrumutări usi6re
tiuniloru eroice intre poporulu naţionale. Cine nu
interessante populatiuni atatu de multu incercata de la caşuri de restrişte si cu incetulu totu amu pro­
va intra intr’o astfeliu de aliantia nu e amicu na-
t6te nenorocirile. O Banca Agricola va constitui pagi si in punctulu acesta, care ne ar’ stringe la
tiunei sale, inse acest’a aliantia se -si id asuprasi
necontestatu, unulu din inidiuldcele cele mai eficace peptu simpathiele poporului si ar’ inainta si binele
si infiintiarea unei france agricole. Se damu
pentru a pune in lucrare si a atinge acestu scopu patriei prin înaintarea culturei si averei lui.
salutariu. Fara a intra in detaiale pe care cadrulu In „Albina" doi inşi x si y dsu înainte cu mana cu toţii, si vomu fi vii! — Red.
acestui articulu nu le p6te coprinde, ne vomu mar­ infiintiarea de una „Aliantia romana", cu scopu
gini a schitiâ aci, cu trasuri destula de mari, avan- forte nobilu si morale in cuprinsulu acesta:
tagiele ce voru resultâ după urm’a fondării unei a- SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.
semenea institutiuni. „Alianti’a romana (Continuarea siedintiei dela 30 Augustu 1875).
O plaga, care rdde satele ndstre de mai multu este numele unei ndue societăţi, infiintiate cu D. Nic. I o n e s c u da lectura urmatoriului pro-
timpu si care se intinde in fia-care di mai multu, scopulu de a lat! cultur’a intre poporulu romanu. tocolu alu sectiunei istorice asupra traducerei isto­
este u s u r ’ a ; nenorocitulu tieranu este necontenitu Parol’a soclului presentu este: „Cultura ori riei imperiului otomanu de Cantimiru:
victim’a acestui hidos flagelu, care -lu rdde fara perire;" prin urmare, prim’a conditiune de vidtia
repausu si nu-i laşa de catu ruin’a si desperarea pentru unu poporu este cultur’a. SECTIONEA ISTORICA
pe unde trece. Si cum ar’ pofo fi altufeliu? Tia- In faci’a giganticeloru progresse, ce le făcu Protocolulu siedintiei din 27 Augustu 1875.
ranulu romanu se multiumesce ce e dreptu pe pu- poporele apusene pe fote terenele, trebue se ne Fiindu presiedinti d-nii G. B a r i t i u , presie-
cinu, trebue inse că acelu pucinu se-lu aiba. Ce intristamu forte, privindu la miser’a nostra stare.
dintele sectiunei, B. A l e s s a n d r e s c u - U r e c h i a ,
recurse dbr’ -i mai remane, candu o urata recolta Germanii d. e posedu 190 societăţi pentru latirea
Vine. B a b e s i u si Nic. I o n e s c u , secretaru, mem­
(cea ce din nenorocire esista de mai mulţi ani), ’i culturei intre poporulu dela tiera, si 157 alte so­
rapesce fructulu labdrei sale asupra caruia comp- cietăţi culturali. Că de esemplu despre activitatea bri ai sectiunei istorice, chiamati a se pronuntiâ
toza a trai si a lucră brazd’a sa? Ei trebue sementia acestoru feliu de societăţi, voimu se amiutimu nu­ din nou asupra tiparirei istoriei imperiului otoinaDU
pentru a prepară recolt’a viit6ria, ’i trebue bani mai de o societate pentru latirea culturei intre po­ de principele Moldovei Demetriu Cantemiru, tradusa
pentru a plaţi impositele, si cu t6te acestea ce face porulu germanu din Bomeia. de membrulu societatei onorabilulu nostru colegu
elu? Albrga se gasdsca pe uşuram, se -i depue Acdsta soc. cn 5000 membri a fondatu in de secţiune, d. I o s i f u H o d o s i n , după desbate-
munc’a sa, instrumentele sale de lucru, vitele sale, decursu de 5 ani 400 biblioteca comunali cu 30000
viitorea sa reco’ta pentru sum’a de care are tre- tomuri, si a edatu totu in acestu timpu la 2 inilidne rea continuata in patru siedintie, au luatu in sie-
buintia; anulu urmatoriu sosesce; ddca recolt’a e de c61a tipărite, mai cu sdma iu forma de brosiure dinti’a de astadi resolutiunea urmatoria: „ca manu-
satisfacatoria, elu se achita platindu nesce dobândi scrise in unu stilu catu se pdte mai populariu, si scriptulu romanescu de i s t o r i ’ a c r e s c e r e i s i
esorbitante; ddca nu, elu e silitu a abandonă ga- pertractandu teme catu se pdte mai practice si ne- s c a d e r e i i m p e r i u l u i o t o m a n u , compusu de
giulu seu; usurariulu ’lu primesce si aceea ce re- cesarie pentru tierani. N’avemu apoi se ne miramu principele Demetriu Cantemiru, se se retramita tra-
presenta mai adesea fructulu mai multoru ani, se de colosalea inaintare a Germaniloru, de înflorirea ductorului cu recomandare de a-i face insusi corec-
vinde pe unu pretiu din cele mai vile, si nenoro­ literaturei, de latirea diaristicei germane, etc.
citulu sateanu. se gasesce despoiatu de midiufocele Si cum stama noi? Ce se lucra la noi? — tiunile necessarii, pentru că traducerea romandsca,
sale, de munca si adesea chiaru de asilu. ce este a se da pentru prim'a 6ra la lumina, sub
Pucinu, — mai nimicu. Sătenii romani nu numai
Stabilirea unei Banei Agricole ar’ face se în­ ca nu pre inaintedia, ddr regresedia chiaru; ei devinu auspiciele societatiei academice romane, se fia scu­
ceteze o asemenea stare de lucruri din cele mai mereu o turma de proletari! Alcocholismulu, insocitu tita de imputările ce se făcu cu dreptu cuventu
deplorabile. In adeveru, ea va oferi tieranului nos­ de multe alte nefericiri, se latiesce in unu gradu traducerei francese a lui Joncquieres, si cu scopu
tru înlesniri imense de plaţi, care ’i voru permite inspaimentatoriu, stricandu poporulu moralmente si de a se apropiă catu mai multu de traducerea en-
a se imprumutâ cu o dobenda resonabila, fara a ruinandu-lu materialminte, ast-felu subsapandu-i ner- glesdsca, reputata că cea mai fideld, si că unic’a
avă ruin’a in perspectiva. Prin midiuloculu unei vulu de vidtia.
mici sume ce va plat! anualu, Banc’a ’i va pro­ Se socotimu cu viitoriulu nostru; se ne ingri- făcută după originalulu latinescu alu autorelui."
cură instrumentele de munca de care va avd tre- gimu de sortea tieranului romanu ca-ci astu-feliu Acdsta resolutiune s’a adoptatu, in secţiune, de u-
buintia, seminţie etc.; ea le va construi chiaru o in unu seciu potemu deveni cam aceea, ce sunt nanimitatea membriloru presenti.
locuintia comoda si sanetosa, in loculu aceloru in­ astadi, —* indianii din America. In privinti’a alocatiunei de fonduri ce s’au Vo-
fecte locuintie fara aeru si fara lumina, in care ’si tatu de societate prin bugetulu anului trecutu, si
petrecu astadi viati’a. Bine-facerile unei asemenea Societatea „Alianti’a romana" are de scopu a
institutiuni suntu incalculabile, peste totu loculu delatura poriclele, de cari este amenintiatu poporulu care nu s’au aplicatu, din caus’a diflcultatiloru ce
nostru. Membrii ei, preoţi, invetiatori, studenţi, a intempinatu in corectiune d. Ales. O d o b e s c u ,
unde ea functiondza, u s u r ’ a a trebuitu se dispara
si tieranulu a potutu vedea pucinu cate pucinu se­ plugari s. a. sunt deoblegati a conlucrâ energicu membrulu sectiunei, insarcinatu anume cu supra-
curitatea si bunulu traiu, inlocuindu neliniştea si intr’acolo, ca in viitoriulu celu mai de aprdpe se veghiarea tiparirei traducerei d-lui I o s i f u H o -
miseri’a! scie ceti si scrie; ei au detorintia a propagă bnn’a d o s i u , secţiunea a emisu parerea, că „acea disposi-
Deja mai multe casse de Banca din Angli’a, educatiune intre romani, precum si a conlucra la tiune se se mantiena ei in bugetulu anului viitoru,"
Belgi’a si Franci’a s’au presentatu cu propuneri înaintarea romaniloru in fote ramurile culturali.
pentru infiintiarea unui asemenea institutu. La ajungerea acestoru scopuri* credu a fi aju­ pentru că eventualmente se se p6ta îndeplini dorin-
Aceste propuneri depuse la ministeriulu co- toraţi prin urmatorele mediloce: ti’a societatiei de a vedea data la lumina si acdsta
,moroiului, agriculturei si lucrariloru publice, meritu a) Stârnirea din fote puterile ca fiacare romanu scriptura Oantemiriana.