Page 20 - 1875-10

tite odata cu 60 fl. si camet’a pe anulu esta 90 vele si orfanii slaviloru cadiuti in lupta, cea ce se Emolumintele suntu: salariu anualu 400 fl.
ferdele de prune, si in ttimn’a asta ei va luă j'ido- făcu chiaru si in Petropole si in ftirte multe locuri v. a., pentru cuartiru 40 fl. v. a., pentru scriptu-
vulu cas’a si gradin’a, si elu ya remaDti calicu. din Russia. ristice 15 fl. v. a., afara de aceste, de cumva va
(Va u r m i ) Societatea teologica Uteraria „Inocentiu- voi a da lectiuni private la fetitie in scientie mai
Clainlana“ dela seminariulu archi-diecesanu innalte si in limbo culte, p6te contă si la alte
din locu s’a constituitu si pre anulu scolastîcu vii- venite.
Nontati diverse. toriu in urmatoriulu modu: Presiedinte Ioane P. Dela concurinta se poftesce:

Campeanu, alumnu sem. in a. IV.; P. Bucuru not. alu 1. Se fia absolvitu cursulu pedagogi cu;
~ In 18 Oct. imp. germ. Wilhelmu sositu
Milanu se imbraiosiă, cu Victoru Emanuel primitu corespundintieloru, al. sem. in a. IV.; cassariu Filipu 2. Câ se scia limb’a romana, care e limb’a propu-
fiindu serbatoresce. Docolinu, al. sem. in a. III.; controloru Nicolae nerei, perfectu, afora de actista cea maghiara
Romanu, al. sem. in a. II.; bibliotecariu Leu Circ’a,
— ( O u l e s u l u v i n u l u i . ) In t6ta tier’a al. sem. in a. II.; notariu alu si edintieloru Vasile ştiu germana;
Ardealului si in Ungaria vinulu s’au facutu prti Siuteu, al. sem, in a. I. 3. Câ se propună si invetie fetitiele si la lucrurile
destulu. In Ungaria in une locuri de 2 si 3 ori casnice manuale si casnice.
mai manosu decatu in alţi ani, dtir’ si calitatea in Totu cu actista ocasiune aducemu espresiunea Doritărele de a concura au a-si adressâ supli-
unele locuri e mai buna, decatu in anulu trecutu. nostra de recunosciintia si onorabileloru Redactiuni c’a cu documentele recerute la Senatulu scolariu
Dela Sebesiu ni se scrie, ca feri’a (vtidra) de vinu dela „Transilvani’a*, „Trompet’a Carpatiloru*, gr. cath. romanu din Siomcut’a-mare.
nou e 60 cruciari si calitatea buna. Porumbulu „Revist’a Scientifica*, „Aperatoriulu Legei*, „Con­ Siomcut’a-mare 15 Octobre 1875.
dede una recolta mantisa neaşteptata, asemenea si vorbiri Literarie* si „Perdafulu*, cari avura marea
grâulu. bunavointia a ne tramite gratis cate unu esemplariu Dr. I o a n e C o l c e r i u ,
din pretiuitele foi, ce redegu, si ne- permitemu a preş. sen. scolariu.
— ( J u s t i t i ’ a u n g u r t i s c a . ) Tabla regia le rogâ câ se binevoiesca a ne impartesî si de aici
din Tergulu-Muresiului ajunsese in dilele trecute incolo cu aceea salutaria favore. I e r e m i a R a t i u ,
a fi atacata in modulu celu mai vehementu din actuariu.
partea diariului „Peşti Naplti.* După mai multe Din siedinti’a constituitoria a societatei teolo­
atacuri grave., presiedintele acestui foru de justiţia, gice „Inocentiu-Clainiane* tienuta in Blasiu la ! ftJS L'.r UIj'JJJ
vestitulu baronu Apor se sufulcâ la unu respunsu 12 Octombre 1875. Nr. 1555-1875. 3—3
de aperare, unde intre altele fece pucinu tactic’a I o a n e P . C a m p i a n u , presied. Societatei. d i
observatiune, ca de buna sama atacurile din „Naplti* P e t r u B u c u r u , not. cqresp. ' -OŞIHl IHjOVOO un
provinu ştiu din necasu, ca scriitoriulu a perdutu
vre unu processu la tabl’a regia din Tergulu-Mure- A n u n c m l i t e r a r i’u. A esitu de sub Drepturile întregi de carciumaritu si vam’a
siului, ştiu din vatemarea unei ambiţiuni personale. presa tergului, ale comunei L u p s i ’ a m a r e din comita­
— Numitulu diurnalu respinse cu indignatiune aceste Sistem.-u.lu. raetxicu. tulu Turdei — incependu din p r i m ’ a I a n u a r i u
l J
I. U Os 9
1 T
suppositiuni si intre altele accentuâ cu t6ta poterea M a n u a l u p e n t r u i n v e t i a c e i , 1876 pre 3 ani înainte — in 36 Octobre
1
cuventului, ca justiti’a in Transilvani’a si anume de BASILIU PETRI. au. CUI .) in faci’a locului se esarendtiza prin
la forulu de a dou’a instantia, este cuprinsa de cea licitatiune.
mai gigantica corruptiune. Dreptu dovtida scriito­ Cu catu 1 Ianuariu 1876 se apropia mai tare, Conditiunile de esarendare in ori-ce tempu se
cu atatu cunoscerea mesuriloru metrice devine o potu vedti la actista pretura. —
riulu face menţiune numai de corruptiunea ce a
duratu mai mulţi ani la licuidarea si straformarea necesitate mai urgenta. Calea cea mai sigura si T r a s c a u in 2 Octobre 1875.
harthieloru urbariali, fora câ forulu penalu se-si fi mai scurta, de a transmite cunoscerea noueloru ■mem
potutu validitâ poterea si influinti’a sa legale. — mesuri in p o p o r u , d u c e fora indoiela p r i n s c o l ’ a Samsone Ratiu,
Aceste sunt escerpte din foile maghiare, la cari nu p o p o r a l e ; factorii cei mai chiamati in privinti’a ii) IU, 1 :W ii
;
aflamu de lipsa se mai facemu vre unu comentariu. actist’a suntu i n v e t i a t o r i i s i i n v e t r a c e ii.
Atat’a inse totu mai potemu adauge, ca la o jude­ Deja mai înainte Dlu autoriu publică unu manualu Publicatiune.
cătoria din Ungari’a, comitatulu Gomtir, sosiră in relativu pentru i n v e t i a t o r i , carele intempinâ
tempulu din urma nisce acte dela tabl’a regia, care complacerea barbatiloru de specialitate; acumu Dlu Mosi’a, pre care sctil’a de agricultura a dis­
cu ttite ca nice nu rupse sigilele, sub cari erau autoriu publica altu m a n u a l u m a i u s i o r u trictului Brasiovu a luat’o in arenda dela domnulu
împachetate motivele sentintiei aduse de forulu primu p e n t r u i n v e t i a c e i , pentru ca cunoscerea me­ P e t r u L a n g e de Burgenkron in stupini langa
totuşi aprobă, sentinti’a forului primu pre basea suriloru metrice cu atatu mui iute si mai siguru Brasiovu in loculu numitu „Sttifene* se va da din
motiveloru împachetate, cum se dice. se se pota propagă intre poporu. partea representantiei districtului Brasiovu pre siese
Manualulu e de 4 cole si diumetate tipariu ani in subarenda, incependu dela 1 Noembre 1875
— In R o m ’ a s’a serbatu inca in 20 Sep-
tembre a 5-a aniversari» a intrării Italieniloru lui desu si cuprinde urmatoriele capitule. I. Sistemulu pana la finea lui Septembre 1881.
Victoru Emanuel in cetatea eterna si aceasta cu diecimale. II. Computulu cu numeri diecimali. III. Actista mosîa de esarendatu este de 63 jugeri
decorări, flamure, musica si discursuri la p6rta Pia, Sistemulu metricu. IV. Computulu cu numeri metrici. si 190 stangini patrati, unde se cuprindu si gra­
din partea a 14 associatiuni de lucratori cari îm­ V. Transcomputari de totu feliulu, de unde se vede, din’a, curtea si calile, si este provediuta cu edificie
podobiră cu cununi zidurile, pe care se afla înscrisa ca manualulu tracttiza din computu tote părţile, de Tocuitu si pentru economia.
numele celoru 30 soldaţi italiani, cari indreptandu cari se ceru neaperatu pentru invetiarea mesuriloru Spre scopulu arendării se va ţinti licitatiune
tunurile petrunsera in cetate prin sparturi si cadiusera metrice si calcularea cu ele. in faci’a locului in 30 Octobre a. C. la 9
morţi. Municipalitatea inca a serbatu la capitoliu întrebări si teme abundante insociescu capi­ tire antemeridiane. Pretiulu de esclamare va fi
aceasta di, impartiendu medallie commemorative talele senguratece. 800 «& » ' " !
0 8 03 u q
pentru faptele de coragiu civicu. Preutimea si Manualulu se pote trage dela Dlu editoriu Conditiunile mai de apr6pe, precum si mări­
calugerimea inse s’a dusu la vaticanu, unde ponti­ V i s ă r i o n u R o m a n u d i n S a b i i u . mea cautiunei se potu află dela 23 Octobre ori si
ficele le adressâ cuvintele, ca beseric’a se afla in Unu esemplariu legatu in cartonu, cu spate in ce tempu in sctil’a de agricultura, in curtea pa-
ajunu de a triumfă in ttite părţile si cu deosebire de panza, costa n u m a i 2 0 d e c r u c e r i . Dela rochiale la Bartolomeu si in cancelari’a advocatului
in Italia. eiso .uioleifilu «sinml ni ialitfa» 10 esemplaria se dau dtiua rabatu. Horvath.
— In Itali'a Superitire se făcu pregătiri pentru JS3 , In diu’a licitatiunii se voru mai vinde in scti-
)818V ei
primirea imper. germanu Wilhelmu si se crede, Concursu, l’a de agricultura si vite si bucate acelor’a, cari
ca visit’a va fi impreunata cu cointielegeri in oausa prin licitare voru oferi mai multu.
orientale si a episcopatului rom. cath. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu la
sctil’a comunala gr. cath. din Măgură in disirictulu B r a s i o v u , 13 Octobre 1875.
In G e r m a n i ’ a episcopatulu rom. cath. cu Naseudului se deschide concursu pana in 30 ©C-
ttita persecutarea totu nu vre a se supune ntiueloru toiiae 1875. 2-2 rt f! Samuelu Fraetschkes,
presiedintele comissiunii sctilei de agricultura,
legi si institutiuni ale statului germanu, cari re- h ii o au oină site o ubcji'vjq anin
stri.nge potestatea beserictisca. Emolumintele suntu:
Salariulu anuale 150 fl. v. a., cuartiru liberu
— In Asia din ce in ce se totu măi latiesce
Russi’a catra Asia centrala si in dilele trecute si 6 orgii de lemne; — Doritorii de a ocupa aceste aiJU U ); Cufrswlle
după victoria de deunadf dela „Machram* luă. si; postu voru avti a-si aşterne suplicele loru cu do- la bursa in 19 Octobre 1875 stâ asia:
cumintele loru recerute la senatulu sctilei confessiov
„chanatulu Chochand* deschidiendu -si drumu
v. a.
nou armateloru către Asia centrala, unde inse afla nale gr. cath. in Măgură. nei Galbini imperatesci — — 5 fl. 35 cr. ilin.H
emulu si pre leulu britanicu, care are interesse Măgură in 26 Septembre 1875. Napoleoni — — , - 8 „ 92 „ P
diametralu opuse la latirea marginiloru russesci, si Din sied. senatului scălei confes gr. cath. Augaburg — — — 104 „ 10 l i
■ leTiD b ij« .
decandu au occupatu Russia Chiva se uita cu ochi Presiedintele: Loadonu — — — 112 „ 75 g, »
invidioşi la latirea ei. I a c o b u S i t e r i t i u , Notar, siedintieil Imprumutulu naţionala — 73 „ 95 „ p
— Oonsululu marei Bri tenie din China a de- parochu gr. cath. Ga v r i i l e R u s t i » Obligaţiile metalice yecbd de 5% 69 „ 95 „ n
chiaratu in 30 Septembre guvernului chinesu, ca
Obligaţiunile rurale ungare 81 „ 55 „ p
dtica nu va implici cererile Angliei privittirie la
porturi elu va paraşi Pekingulu. Concursu. t „ „ temesiane 80 „ 80 „
transilvane '78 „ 50 „ *
—■ Din Moskva se reporttidia ca in 2 Octobre Devenindu postulu de invatiatortisa la sctil’a rb uq
s’au serbatu parastasu solenu pentru insurgenţii gr. cath. romana din opidulu Siomcut’a-mare, in oilob ai iioi .*j____ croato-slav. 84 „ - j, vr
sudslavi cadiuti in lupta, la care au luatu parte districtulu Chitiru, tira-si vacantu, pentru ocuparea Acţiunile bancei — 927 „ - *
ftirte mulţi onoratiori si publicişti, tir’ după para­ acestuia se deschide concursu pana in 30-lea Df, creditului — — 204 „ 40 „ fi
stasu se fach collecta ftirte animata pentru vedu- i\oeiulire a. c. c. st.
.d33[iiil eiiiffl '.am f,o:) ni oi uz _____ l
- .................................................................................................................. ................. , n .........................................
i o ........... ,, „ , ,
iea : Cu
Bedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipatfiulu lui
I A O O B 0 M t J E K S I A N O . IOANE GOTT si fiia HENEICU.