Page 21 - 1875-10

;
r;jonlsib uJ« Dlfiqioiooto nloiijanou— ‘«vYiJai a’Minq «nit ai n '"M r ;<uv:
Gazet’a eae de 2 ori: ,Joi’a si Dumin8c’a, „i, « j n i *4. • poştele .c.,,si r., ei pe 1®
F6i'e, candu concedu ajatdriale, — Pretiulu: JkssH'sIgs WWIIW DD. corespondenţi. — Pentrn serie 0 cr.
pe 1 amu 10 fi., pe Va 3 fi. v. a. Tieri estetne 12 fi. . Tacs’a timbrala a 30 or. de fiaeare pu-
v. a. pe unu anu sdu 2 / galbini mon. aunatdrift.
s
8 3 ahq paratei eb iuţtnleiatra iiaiiiiUaifrto nmioseta!) nboBii ^licăre.
=====
Ir. 72. lalrj BrasloYn 28116 Octobre IHIâl 1875.
md _________ ___________
1
—
UliU J2 8 ;;;-i .îiiiuî.'ib»; ijnoqeî ulţm Ifli
-ar ........ S’a Împliniţii. m . -,. +j glori’a cu collegii sei. Tisza va deveni unu bar­ gatiuni rurali, care se tragu in fia-care anu la
;7 £ 8 î0
!
Ceea ce de vr’o cateva lune; inc6ce erâ numai batu mare,, deca va ave norocu, era deca nu va sorti, in suma 4100,000^..florini, care intra pe
faima si probabilitate* astadi este fapta si realitate. avd norocu, va deveni unu barbatu fârte nefericitu. fia-care anu in pungile .p.oşflessoriloru de obligaţiuni
Barionulu Wenkheim, capulu cabinetului, alu cărui Referintiele ndstre ceru unu guvernu asiâ de tare, rurali (Grundentlastung obligationen). La acestea
sufletu erâ d-lu Tisza, s’a dusu de unde a venitu care se . scia practică unu feliu de absolutismu con- sume exorbitante diari.ale cele mari din Budapest’a
si astfeliu sufletului a ajunsu totu-odata si capu alu stitutjonalu. Si pentru aceea, credemu, „ca gu- observa suspinandu, ca tâta contributiunea . de pa-
aceluiaşi cabinetu.H -.r, •uaoibrnî m o j v e r n u l u . T i s z a . i n a u g u - r d z a - m a i c u r e n d u mentu. (fontier’a), cata ese pe fia-care anu din Tran­
o e r a a f o r t i e i s i a r b i f e r a r i u l u i , d e c a t u silvania, nu se ajunge nici-decumu pentru câ se
Fbi’a officiale dela 22 Octobre publică trei Ou 5/jnrufcjfJDi‘ssba vui nur uid tnurPiiiion i-qst Wi . uiood r ° . , , ,
:
autografe regesci, in urm’a caror’a s’a esecutatu in o era a l i b e r t ă ţ i ^ ţ ^ - » o j i o 7^iricf el«a iininifitfhro copere acea suma enorma, prin urmare, ca statulu
sinulu ministeriului ungurescu o schimbare essen- h , elaimom niueys „Pester Lloyd“ inca îndruga multe de t6te este constrinsu se adauga pe fia-care anu dela se-
)8 oq 2719 «îfv •
niîl
tiale. Pentru mai buna orientare reproducemu .aci intru apretiarea evenimentului ce s a seversitu di- nesi. Si sciţi DY. decandu se platescu asemenea
lele aceste in Budapest’a, inse din cele multe me- sume? se platescu dela an. 1854, decandu adeca
t6te trei aceste autografo.cqmii alios eiq uaifasgig I -îM /ii leiwsll jaTDîflsm«fl «iu pqiaej /;vnfi;o lijnoejj I iluişls liJcyiiTiaiq dî i uoB3ii)i»itîj ijqianng. t»
'nololflja ^iubite br;'Wenkheim l i D â n d u in fine as­ runte. pre noi ne interesdza numai urmatonele: regimulu absolutismului sedusu de dorinti’a de a
ai lalÎBJl .eleserc :
.iHimlîq^jji soim,.uniil |
„Se dice adeca, ca guvernulu. lui Tisza n ar fi gu- câştigă pe aristocraţia in partea sa, decretase pen­
cultare repetitei rogari dinqpartea D-tale, te ridicu M neo na uienro înlSofi ^oa'pmoqoq ,1^017^11 |
vernu, ci unu stadiu,, preste care de .voia seu de tru vreo patru mii si d6ue sute de familii acea
din postulu de primu ministru ungurescu. 00;; a ; s ocrii ai , , op. «fiinjeqmiş ib oJSJiifiioioo eum,
Dreptu recunoscintia pentru servitiale pline de nevoia inca trebue se trecemu, câ se damu corifeu- desdaunare enorma, care ddca ar’ fi ajunsu pe a-
ri i?o turn jjcinea ci uns cin im i;s isbio. 9im \
r
successu ce le-ai facutu Mie si patriei in calitatea lui opositiunn odmeor a plăcut ă ocasiune, de a-si tunci la cunoscinti’a Europei, si-ar’ fi intorsu faci’a
D-tale de primu ministru, >ti oferu preolânga mUL mancă popularitatea si. prestigiulu pre banc’a mi­ cu urgia de catra acea mesura absolutistica. Aici
mai este de insemnatu pentru cei carii nu cunoscu
nisteriale, deârace numai după ce se va dovedi si
tiumit’a cea mai caldurâsa, si crucea cea mare a rnono, ar eidoJây jdfr «l laflua rnlfeai .fiendq n i c : ia eiv ih ei8o irrniîj; ■ n
ordinului sântului Stefanu. i jii m I dinsulu de nepotintiosu, vomu potd ajunge la o impregiurarile complicate din marele principatu
Pdrta ac6sta' cruce câ semnu alu deosebitei stare de lucruri consolidata si lmiscita, numai a- alu Transilvaniei, ca, .acelu „haraciu* infrico-
ep jijncs eh-:-
tunci va fi cu potintia o buna mtielegere intre siatu nu este aruncatu numai pe foştii iobagi, pe
gratie si sincerei afecţiuni si fi siguru, rea precum •iieiupic iift?iinra YnoiTumjfiiOT. in» ia imefiojiuo wi»]
pana aci, asiâ si in venitoriu voiu pastrâ nestră­ Aurtri’a si Ungari’a.* ,. , .. populatiunea rurale, ci pe t6te classile locuitoriloru,
m bMd jj.iso8beqiui Ki£(CKa eleqionn .L .etffij j
(
mutata acdsta afecţiune pentru D-ta, câ ministru Organulu Sennyeianu „Ung. Lloyd* dice , ca alaturea cu legionulu celoru-lalte imposite, toti pla­
prin numirea lui Tisza de primu ministru nu s’a tinau grosu de 21 de ani, si vomu mai platf cinci-
langa pers6n’a mea. .■ nrilu -w ■ Ttnuuoii ţjiq ijjioosni «u .(Bimpiriiio ăroneseo ,uo iBij
facutu nice o schimbare. Tisza a fostu si pana dieci de ani, sdu si mai departe fiii si nepoţii, no­
(Molii), 20 Octobre 1875. ; v’ io- j
tH’o.iiH) r c j E r . a n c i s c u Iosifuniniif|i.mlai aMi acum tdta poterea si vieti’a, ministeriului si asiâ, ştri. Observaţi bine, aduceti-ve aminte din timpulu
II. Iubite Tisza 1 Prin acdst’a te numescu de precum a guvernatu pana acum, asiâ va guvernă dietei ndstre dela 1868—5, ca acelu capitalu de
presiedinte alu ministeriului meu ungurescu. si mai departe, pana ce total’a disolutiune a finan- „haram* fusese multu mai mare, adeca preste, 72
ums GOddllO in 20 Octobre 1875. cieloru si deplin’a încurcătură in administratiunea milli6ne, care apoi mai crescuse prin unele opera­
-i ci t F r a n c i s c u I o s i f u m. p. publica nu-i voru dice „pana aici si mai departe ţiuni fraudulâse demascate mai tardiu, dâra prin
Br. Bdla Wenkheim m. p. nu, ca va fi reu.“ — Atat’a schimbare admite trageri de sorti s’au mai platitu din anu in anu
r .'1(11 J T O■. U': (i . i I, . 'u ;
In alu treilea autografa regescu adressatu ca- inse si acestu diurnalu, cata adeca se recere intru cane-canesce nu prea omenesce; restulu inse de 68
• • » • Q'l
tra Tisza se face menţiune de impregiurarea, ca in înăsprirea conflictului latenta, ce esiste dejâ de millidne in cate dieci de ani se se platdsca?
urm’a demissionarii lui Wenkheim au demissionatu iUftun mai multu, tempu intre partit’a deakiuna si centrulu Lumea se mira, ca de ce Transilvani’a cu irn-
Ju 1^.110 s^no.su iJ&FuicBâ BDssmnq 1
si toti ceilalţi miniştri, pre cari inse Domnitoriulu stangu, adeca partita lui^Tjisza^ ... mensele sale a v u ţ i i n a t u r a l i este totuşi asiâ
ii denumesce de nou, si adeca pre fia-care la.resor-ţ Apretiarile aceste le supunemu judecaţii onor. de saraca, pentru-ce in aedsta lipsescu asiâ multu
publicu cetitoriu, fora nice o observare din. partea capitalurile, Lumea se mira, pentru-ca nu cun6sce
tulu seu de pana acum, concrediendu actualului S fBeffofi îiop 8b i d .cta ' r
;
ndstra, dedrace noi ne-amu datu parerea in acestu cele 99 de midiulâce, prin care locuitorii acestei
primu ministru Tisza si conducerea affaceriloru in­ îq nTiraeiţ iP- iaai c/Ual (Tiv şji xSinT,ei).,BqD7
respectu m. unulu din, nu.meni precedenţi, candu tieri suntu impinsi in modu systhematicu la sapa
terne. ij!? Utili si uienuiiilo 1?/ rjfiiîuoS. mi î fi U i.i ’ » I
Inregistrandu astfeliu faptele împlinite,, se tre- amu vorbitu despre iminent a denumire a dlui Tisza de lemnu. In momentele de facia Europ’a compa-
cemu acum la apretiarile diurnalisticei cu privire la de ministru presiedinte si amu disu intre altele, timesce populatiuniloru christiane din Turci’a eu-
aceste fapte. Inse din capulu locului premitemu, anu mn , câ se bagamu bine de sama, ca acelu domnu, care rqpdna si cauta mediuldce câ se le ajute. Oorres-
om îijne^iUtjui ——- ,911» ]
■*»
f
ca de apretiarile aceloru foi, cari totu-deaun’a au are se devină primu ministru ungurescu,. este d-lu pondentii dela „Times," „Moţning-Post," „Morning-
m. .
fostu considerate de organe ale d-lui Tisza, nu ne Tisza incaltiatu imbracatu, si apoi se nu uitamu, Herald," „Standart," „J. des Debats,“ „Temps,"
- vomu ocupâ, de6race aceste in bucuri'a ţloru si*au ca d-sa a fostu acel a, care a disu odata in par- „Figaro," „Independence Belge," „Augsb. Allg.
i ş iifiojM b 089010ifliq fiiij le an/;UHi siecioniiq j
perdutu totu cumpetulu si nu mai vedu alt’a in lamentulu din Budapest’a, ca ddca Romaniloru nu Zeitung* etc. etc. se nu-si pregete a veni odata si
r,
r îl ‘u!
venitoriu, decatu fericire si mărire pentru naţiunea li place in statulu ungurescu, atunci se se duca la Transilvani’a. câ se stea încremeniţi candu voru
si statulu ungurescu. — Astfeliu se vedemu mai la Bucuresci. Scimu ca d-lu m. Tisza va avd atafa vedea, ca aici pe 1100 miliarie patrate nu potu
autaiu ce dicu despre acesta schimbare unele dintre tactu si intieleptiune, incatu se nu mai pronuncie trai nici cate 2200 de locuitori pe 1 miliariu, ci
cele mai vechi foi deakiane. si acum câ ministru asemeni cuvinte, inse totu- ca suntu siliţi a emigrâ din ei pe fia-care anu.
n
„Peşti Napl6" saluta cu stima si respectu ce- odata nu incape indoidla, ca prin fapte va potd Si se nu crdda ei, ca voru află in aedsta tidra po-
tatianescu pre Tisza Kâlmân câ ministru presiedinte, face acum mai multu câ atunci prin vorbe, ddca pulatiuni lenesie; voru află mulţime de dmeni ig­
si apoi dice intre altele: Elu possede încrederea — precum dice „Peşti Napl6“ va avd norocu noranţi, orbecatori pe intunerecu, lasati inadinsu in
regelui si a naţiunii. In parlamentu n’are oposi- se nu se insiele in calculi. j *i noianulu nescientiei; si voru află familii, la care li
tiune. O mare partida -lu incongiura, si o armata se ia vacusidr’a cu vitielulu si li se trage asternu-
de venatori de gratia da r6ta in giurulu lui. Acd- iffiOSiD 3 ionii tulu de sub ele. danolinef omii
Bt’a insdmna poterea sa. In manile lui Tisza s’a ■ tn f 68 de niillioue si In Romani’a tieranii -si plătiră pamentulu lofu
Patru millione si una suta de mii.-
concentratu o potere asiâ de mare, câ si care dela Js-::)9fî £ ««OBOlflamfiă biqhbo .s;jasivoa, jsqnb niin ] in 15 ani, fara nici unu ajutoriu alu celorulalte
Kossuth incdce n’a mai fostu data nice unui sufletu Gu ocasiunea discussiunei bugetului ungurescu classe de locuitori. Plătiră vedi bine, ca legislato­
de omu in Ungari’a. Yointi’a sa este lege in ca- pe anulu viitoriu se observă, ca acelu capitalu, la rii de acolo nu au fostu fraţi cu Dr. Orimm, cu
mer’a deputatiloru, era in camer’a boieriloru dis­ a cărui platir.e este condamnata T r a n s i l v a n i ’ a Bogdani, cu Bach et Comp. Preste aedsta tieranii
pune de maioritate, apoi naţiunea aştepta salvarea câ se mai platdsca sub titlu alu desrobirei tierani- din Romani’a resplatira numai cate 22 de dile,
dela densulu si pentru aceea si asculta de dinsulu. loru din 1848 inca totu mai face 68 de milli6ne dra nu cate 104 si in unele tienuturi cate 208
Si apoi acelu barbatu, care a luatu asuprasi marea fiorini val. austr., dra interessele anuali pe care le dile de munca cu vite tragatdrie precum fusese in
problema, de a salvă patri’a, are intru adeveru ne- primescu proprietarii bonuriloru rurali transilvane, Transilvani’a. „ , v. ,
cessitate de o asemenea potestate. Singuru p6rta făcu 8 millidne si 600 de mii, la care se mai a-
pre umeru povar’a lab6rei si nice ca va impartl dauge sum’a de 500,000 fi. in plafa aceloru obli