Page 22 - 1875-10

BpbsIovQ) 27 Octobre st. n. 1875. ' imparta fundulu regiu, se numesce Tisza?" Astfeliu Elu si-a facutu studiale sale la scălele grecesci din
Lupt’a verbale si in scrissu, ce s’a incinsu de diariulu „Tageblatt" spera, ca naţiunea sasăsca va tiăra, cari sc61e erau pe atunci in flărea loru. Pen­
nou intre ambele parti ale monarchiei austriace de­ tramite asemeni barbati la universitatea naţionala, tru romanismu s’a inspiratu in scăl’a lui L a z a r u ,
vine pre di ce merge totu mai seriăsa si mai in- cari tienu neclintiţi la devis’a, ca unu dreptu, la a luatu parte la revolutiunea lui Thudoru, câ se-
teressanta. Pre candu in Austri’a deputaţii dietali pre­ care nu renunci insusi, se păte luâ, inse nu se păte cretariu alu emancipatorului romaniloru de sub ju-
cum este Fridericu Suess, apoi candidaţii de depu­ nimicf. gulu fanariotiloru; ăra după trist’a catastrofa, care
taţi, precum Alfred Skene, si in fine press’a intrăga — Consiliulu municipalu alu districtului Faga- cu tăte acestea avii urmări s a l u t a r i e , pentru
desvălta o agitaţiune inversiunata contr’a pretensiu- rasiu a tienutu in 11 1. c. adunarea s’a semestrala romani, Petru Poenariu trech in Germani’a spre a
niloru unguresci referitărie la conventiunea comerciale, de tămna, unde intre altele s’a discutatu si asupra se initiâ in sciintiele mai inalte, de acolo trecii in
quota si la banc’a naţionale, dechiarandu categoricu ordinatiunii ministrului de interne, prin care con­ Franci’a spre a se adapă la fontanele cele curate
toti din tăte parti, ca Austri’a mai bine o rupe cu siliază pre comunităţi, câ in interessulu loru bine ale desvoltarii libere, si mai pe urma in Angli’a
Ungari’a, decatu se mai faca noue concessiuni, — priceputu se se folosăsca de limb’a statului in tăte spre a studiâ progressele făcute de acea naţiune
pre atunci diurnalistic’a din Budapest’a si mai charthiele loru, ce le substernu la tribunale si ju­ sobria, care pasiesce de multu in fruntea civilisa-
vertosu organulu d-lui Tisza, diariulu „EllenOr" decătorie. Yice-capitanulu reportâ adunării, ca a- tiunei si scie se traga cele mai mari folâse din
văma focu si puti6sa contr’a tendintieloru nemtiesci, câsta mesura, care se crede a fi cu scopu si salu- totu ce a invetiatu geniulu omenescu. — La în­
de a ruină, pre unguri pre terenulu economicu. taria, este neesecutabila in districtulu Fagarasiului, ţărcarea s’a in patria, P. Poenariu fU admiratu
Acestu diurnalu dice intre altele: „Aliaţii noştri unde din contra interessele comuneloru ar’ suferi o pentru vastele sale cunoscintie, si mai alesu pentru
s’au luptatu pana acum numai pentru aceea, câ se lovitura fărte grea, candu ar’ fi silite a se folosi spiritulu seu celu practicu, si la anulu 1882 fU
p6ta remană in folosinti’a avantagieloru economice, numai numai de limb’a maghiara. Astfeliu consi­ numitu directore alu scăleloru naţionali, cariera,
de cari se bucura ei pre socotăl’a nostra, si acăst’a liulu decise — minunea minuniloru — a face o care a implinitu-o cu celu mai mare zelu si cu
a fostu o politica egoista si scurta la vedere; astadi representatiune la ministrulu de interne, in care celu mai frumosu successu.- Sub direcţiunea lui
inse dinsii ceru sustienerea legatureloru economice se-i desfasiure din firu in peru neesecutabilitatea Petru Poenariu s’au formatu colegiulu naţionale din
si a referintieloru de bani sub futilulu pretestu, ca ordinatiunii sale binevoitărie. Bucuresci, colegiulu naţionale din Craiov’a, scălele
ide’a monarchiei pretinde acăst’a. Asiâ ceva nu se Din străinătate nu prea avemu mominte de primare din tăte capitalele judetieloru, si scălele
mai păte numi politica egoista, ci politica talharăsca. insemnetate. Imperatorele Germaniei, care a pe- satesci din tăte comunele din Romani’a, — pasu
Si acestu principu talharescu l’au practicatu nemţii trecutu catuva tempu pre pamentulu Italiei in Mi- giganticu pre acele timpuri. — Poenariu nu s’a
facia de unguri mai multu tempu chiaru si pre lanu, unde fă primitu de catra regele Italiei si de multiumitu cu infiintiarea si administrarea scăleloru
terenulu strictu politicu, inse in acelu restempu catra intrăga poporatiunea acelui orasiu cu cea mai câ directore, ci a compusu insusi cârti pentru usulu
li-au scuturatu cojoculu francesii pre de o parte si mare cordialitate si simpathia, se intărse in grab’a neaperatu alu scăleloru, si a stimulatu pre alţii a
prussii pre de alta parte. Si acăst’a a cadiutu bine mare ărasi la postulu seu in Berlinu, unde sosi in compune si a contribui din tăte puterile la facili­
ungurului, care a voitu se faca pre neamtiu se pri- 25 1. c. De toastele ce s’au redicatu din partea tatea si întinderea instructiunei. Elu împreuna cu
căpa, ca ce va se insemne aceea, candu Ungari’a ambiloru suverani la prandiulu de gala, ce s’a datu Aronu Florianu si cu Georgiu Hill, a publicatu celu
nu e acasa. Inse acum Ungari’a este si vre se din partea regelui Italiei la 19 Octobre in onărea d’anteiu dictionariu franceso-romanu. Sub densulu
remana acasa. . . Noi amu procuratu Austriei con- ăspelui seu, nu merita se ne ocupamu specialu, de- si prin densulu s’au convocatu mai mulţi professori
stitutiune, libertate si auctoritate fora voi’a ei, si drace asemeni toaste suntu de regula unu eflussu de preste Carpati, cari cu demnulu loru directore
de va vot D-dieu i vomu aperâ aceste bunuri si alu curtoasiei si alu relatiuniloru amicali momen­ si-au datu manile intru desvoltarea societatiloru si
chiaru si fora voi’a ei vomu grigf câ se-i alungamu din tane. Principele Bismark, impedecatu fiindu de respandirea luminiloru in tiăr’a romanăsca.
capu greelusii centralistici." unu morbu, ce se dice a-lu fi capetatu in lupt’a 'Marturisescu cu pietate catra defunctulu, ca
Diet’a Ungariei se afla inca totu in deliciele sa cu beseric’a catholica, n’a insocitu pre Domnulu numirea mea in calitate de professore de filosofîa
ferieloru, numai comissiunea financiaria mai lucra seu in Itali’a, ddr’ totuşi câ nu cum-va se crdda la colegiulu din Santu-Sav’a, s’a facutu de reposa-
cate ceva si anume se ocupa cu recensiunea buge­ lumea, ca de fric’a popiloru nu s’a dusu, va face tulu intru fericire Domnu A l e x a n d r u G h i c ’ a ,
tului preliminatu pre anulu ce vine. Inse ocupa- inca in decursulu acestei ierne o calatoria la clim’a in urm’a propunerei lui Petru Poenariu la a. 1842,
tiunea acestei comissiuni este fărte ingrata, ca-ci cea blanda a. Italiei. candu abiâ eramu cunoscutu romaniloru prin publi­
deficitulu ce se ivesce in bugetu este nelecuibilu. In F r a n c i ’ a matadorii republicani tienu ne- carea T e n t a m e l u i c r i t i c u . Progressele ce amu
Ce e dreptu maioritatea comissiunii s’a invoitu, câ contenitu discursuri politice in favdrea republicei. potutu se făcu in acea calitate pana la an. 1848,
8 milliăne din deficitu se se acopere prin urcarea Intre alţii illustrulu barbatu de stata Thiers inca le detorescu in mare parte incoragiarii si intielep-
dariloru, inse de buna sama acăsta mesura de noua a rostiţii la. Arcachon unu discursu, in care a con- tei conduceri a lui P. Poenariu.
urcare a dariloru directe nu va duce la unu bunu siliatu pre ascultători, ca la alegerile venitdrie se După anulu 1848 sub guvernulu impusu de
resultatu, ea strica mai multu decatu ajuta. In primdsca candidaţi de ori-ce origine politica, numai străini, P. Poenariu fU trasu la respundere pentru
Europ’a intrăga nu mai esiste altu stătu, care se se ofere garanţii republicane. luminile ce a respanditu in tiăra cu adiutoriulu a-
1
fia asiâ de incarcatu de dări directe, precum este In legătură cu insurectiunea din Hertiegovin’a, postoliloru sei, si fîl destituitu din tăte posturile.
jiiu
Ungari’a, si cu t6te aceste nu numai ca nu scadu care sta d’ocamdata balta, se comunica scirea, ca — In urm’a tractatului: dela Parisu 1856, sub lo-
aceste dări, precum scade si capacitatea cetatiani- o trupa de turci de vr’o 1200 inşi au trecut’u pre •cotenenti’a domnăsca a lui Alexandru Ghic’a, Pe­
loru de a le suportă, ci ele se urca din anu in pamentulu Serbiei, unde ar’ fi prefacutu in cenuşia tru Poenariu fii ărasi chiamatu la administratiunea
anu. Astfeliu la bunu finitu nu vomu potâ ajunge. ddue sate. Dăca acâsta scire s’ar’ constată, atunci scăleloru sub nume de Eforu.
— Universitatea naţiunii sasesci este conchiamata ar’ fi greu de a mai ticnă pre şerbi in neutrali- Pe atunci eu eramu inca june, si din natura
a» -artiua «,&„ • r-, :r ti irt^ic/T o» An!
pre 22 Novembre a. c. la Sibiiu pentru delibera­ tate. — Insurgenţii din Bosni’a au tramisu prin de unu temperamentu sanginiu. P. Poenariu fii
rea agendeloru, ce se tienu de competinti’a adună­ cipelui Milanu la cununi’a sa urmatdri’a telegrama moderatoriulu meu celu necessariu. — Si fii unu
rii plenarie. Diariulu „Tageblatt" din Sibiiu crede, de gratulatiune: „Numai atunci vomu fericită pre momentu in care eu prin precipitanti’a mea, erâ
u;
ca cestiunea arrondarii municipieloru inca se tiene principele Milanu si pre principess’a Natali’a la ca- se periclitediu totulu. Petru Poenariu me opri si’mi
de competinti’a universităţii, si pentru aceea uni­ satori’a loru, si numai atunci li vomu dorf o viatia dise: „festina lente," se mergemu iucetu, dăr’ cu
versitatea se nu cumva se intrelase a luâ in dis- îndelungata si fericita, candu voru tramite pre şerbi paşi securi, se nu facemu multu sgomotu, ci se fa-
cussiune si acăsta cestiune. Numit’a făia dice apoi intru ajutoriulu fratiloru loru, cari pdrta o amara cemu fapte, cu modulu acest’a, mai sicuru ne vomu
intre altele: „Dreptulu remane si trebue se remana lupta contra Turcului." adiunge scopulu. Alexandru Ghic’a a cadiutu prin
dreptu. Dreptulu la care renunci insusi, -lu perdi diplomati’a russiloru, caror’a elu n’a voitu se ser-
pentru vecii veciloru, ăra dreptulu ce ti-lu iea for- văsca de instrumentu, si prin intrigile boeriloru,
Necrologului I n i P. Poenariu pro-
ti’a si sil’a momentana, p6te se-si serbedie reinvia- cari se simtiau lesati in interessele loru reu calcu­
nimtiatn de A. Trclj. Laurhîiiit.
rea. Istori’a cea mai năua a naţiunii sasesci oferă late. Cu catu mai lesne potemu noi se cademu !
esemple destule despre reinviarea dreptului, la care F r a t i l o r u ! Si incatu pentru persânele năstre, noi amu suferi
naţiunea sasăsca n’a renunciatu nici-odata. • împăr­ Aici ne aflamu in faci’a resteloru moritdrie martiriulu cu resignatiune, multiumiti in consciin-
ţirea territoriale a Transilvaniei sub imperatorele ale unui’a din f r a ţ i i , sdu mai dreptu se dicemu, ti’a năstra; dăr’ amu periclitâ caus’a cea sacra a
Iosifu, care n’a lasatu pe pamentulu sasescu nice din p ă r i n ţ i i n o ş t r i , care după ce ’si-a impli- desvoltarii naţionale, si pentru acăsta imprudentia
o pătra pre pătra, a disparutu fora urma; asemene nitu după cuvientia carier’a pamentăsca, a trecutu amu fi respundiatori înaintea posterităţii."
a disparutu si impartirea lui Bach, care inca atacă in­ la nembrire. Permiteti-mi, câ unui’a ce amu stătu Vorbele lui P. Poenariu ne pătrunseră pana
tegritatea pamentului sasescu, si asiâ va dispară in cu densulu in strinsa legătură de sânge, câ r o m a n u , la anima, si eu -i multiumii pentru consiliele lui
fine si eventual’a arondare a lui Tisza, si pamen­ de vocatiune câ i n v e t i a t o r i u , se pronuntiu si cele intielepte.
tulu sasescu va remanâ, dreptulu necedatU va rein- eu cate-va cuvinte la mormentulu seu. După anulu 1848, in timpulu Domniei lui
v i â . . . Resistinti’a legale a sasiloru a speriatu pre Petru Poenariu s’a nascutu la anulu 1799, Al ex an du 16 ne O uz a, P. Poenariu fU numitu
Szapâry cu planulu seu de arondare, acum pentru pe acelu pamentu clasicu alu României, care este consiliariu de stătu, 6r’ in 10 Septembre 1870 fU
ce se aruncamu dăra pusc’a din mana? Nu cumva udatu de apele lanţului, din părinţi âdeverati ro­ alesu membru actuale alu Societăţii academice ro­
pentru ca ministrulu, sub a cărui egida are se se mani, descendenţi direcţi ai coloniloru lui Traianu. mane, si in 8 Septembre 1871, dreptu discursu de