Page 23 - 1875-10

receptiune Poenariu presentă academiei studiulu seu 5. Unu conspectu istoricu alu diverseloru fase La casu inse candu traductiunea n’ar’ cores­
asupra lui G e o r g i u L a z a r u s i s c 6 1 ’ a r o ­ prin care a trecutu limb’a romanăsca si syntacs’a punde conditiuniloru stabilite, ea se va tramite au­
ei, pentru că din acestea se se traga conclusiunile torului cu observatiunile făcute de secţiunea filolo­
m a n a , monumeutu eternu pusu memoriei acelui
asupr’a calitatiloru generali ale frasei romanesci. gica si invitatiune de a amendă.
barbatu, care a reinviatu romanismulu in tiăr’a ro­
Acestu conspectu inse nu se cere de rigăre, 10. Candu traductorulu, din ori-ce causa, n’ar
manica. Cu acea solemna ocasiune membrulu So­
ci se laşa in voi’a concurentiloru. mai continuă lucrarea, atunci se va publică din nou
cietăţii academice, Gfeorgiu Sion, in respunsulu fa- concursu de proba in conditiunile de mai susu.
II. C o n d i t i u n i l e concursului suntu :
cutu la acelu studiu memorabile, trase pe scurtu 1. Marimea opului are se fia celu pucinu de 11. Autorulu clasicu, care trece peste 500 pa­
di’ energicu, liniile principali ale vietiei si activi- 20 căle tipărite cu litere g a r m o n d u . gine se va impartf intre mai mulţi concurenţi ce
tatiei domnului P. Poenariu. 2. Termenulu pusu, candu manuscriptele con­ voru escelă la concursu.
In acelaşi timpu P. Poenariu fii alesu presie- curentiloru au se fia tramise Societatiei, este 15 12. Tipărirea autorului tradusu se va face de
dinte alu Societatiei pentru propagarea instructiunei Augustu 1876, Societate in 1000 exemplarie formatu in octavu
intre poporulu romanu, la a cărei înflorire elu con­ Manuscriptele venite in urm’a acestui termenu ordinariu, cu litere g a r m o n d u si pe chartia alba
nu se voru luă in consideratiune, curata, după unu modelu alesu de Societate.
tribui cu activitatea si cu auctoritatea sa,
3. Manuscriptele voru fi scrise in modu legi- Formatulu adoptatu, literele si charti’a apro­
De atunci incăce P. Poenariu atinsu de o pa- bate voru servi pentru toti autorii traduşi si tipă­
bile de mana străină, paginate si legate in fas-
ralisia parţiale, a luptatu neincetatu cu elementele riţi cu spessele Societăţii.
ciculu.
destructărie, care -i consumau viăti’a, lupta, care. e Pretiulu unui exemplariu scosu la vendiare se
Pre pagin’a antei’a voru portă o devisa in
mai pre suşu de puterile omenesci, si care dură. ori ce limba, scrisa aseminea de mana străină. A- va defige in reportu, cu spessele făcute cu tradu­
pana in demanăti’a dilei din 2 Octobre a anului ceea-si devisa se va scrie si pe unu plicu sigilatu cerea si tipărirea lui, asiâ că din vendiarea primei
curinte, candu nobilulu seu sufletu se desparţi de cu sigilu fara iniţialele autorului, in care plicu se editiuni se ăsa si se se incasedie cu procentele loru

restele moritărie, si, aburit in manile creatorului. va află in scrisu numele concurentului. toti banii dispensi cu acăsta editiune.
Traductorii opereloru premiate de Socie­
13.
P. Poenariu a fostu de o constitutiune tare, 4. Manuscriptele se voru cercetă si judecă de
i . 1 - < • • . • ' J 1 secţiunea filologica, care va propune Societatiei a- tate suntu liberi a sc6te o a dău’a editiune din
de unu temperamentu moderatu, si cu multa mente traductiunea făcută de densii, inse numai după tre­
cademice, in siedintia plenaria, priimirea acelui’a
sobria, aplicata mai vertosu spre practica, inse cu cerea antaiei editiuni făcută de Societate, ei remanu
dintre operate, care va satisface programei.
unu caracteru fermu, care prin tăte dificultăţile cu proprietari pe traductiunile loru.
Manuscriptele respinse se voru păstră in ar-
care a avutu a se luptă in timpurile cele mai cri­ cbivulu Societăţii, pana ce se voru reclamă de au­ 14. Candu Societatea va află de cuviintia a
tice, nu s’a abatutu nici odata dela calea virtuţii. torii loru, a caroru nume remanu necunoscute, face o năua traductiune din unu autoru dejâ tra­
Prin prudenti’a si moderatiunea sa P. Poenariu a fiindu ca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru dusu si publicatu cu spessele ei, ea va fi libera a
facutu pentru naţiunea romana mai multu de catu deschide. procede la acăst’a fara că antaiulu traductoriu se
aiba dreptulu de a se opune.
talentele cele mai fericite, inse private de acea mo- 5. Premiulu destinatu pentru cea mai buna
lucrare va fi de lei 10,000 (franci diece mii). C. P r e m i u A . O d o b e s c u .
deratiune practica, necessaria fia-carui omu, care
simte in sine o misiune mai inalta. B. P r e m i u Z a p p a . Fiindu-ca la termenulu de 15 Iuliu 1874, de-
In faci’a unui asemenea modelu de virtute si Conformu decisiunei luata in sessiunea anului fiptu prin a dău’a publicatiune a acestui concursu
1874, se publica concursu pentru cea mai buna nu s’a presentatu nici unu concurente, se republica
de patriotismu, noi n’avemu pentru ce se plaqgemu
traducere a) din Titu-Liviu, libru XXV, capu 1 concursu pentru cea mai buna lucrare istorica asu­
pe reposatulu intru fericire P. Poenariu, elu după pra originei Daciloru, cuprindiendu:
pana la 13 inclusivu; b) din Plutarchu Sulla, capu
ce ’si-a implinitu cu rig6re datori’a sa de omu pe 27 pana la finitu, cu conditiunile urmatărie: I. Cercetări asupra popăreloru, cari au locuitu
acestu pamentu, a ţrecutu la nemorire. 1. Traductiunea va fi intr’o limba romanăsca, tierile romane d’a stang’a Dunărei mai inainte
Posteritatea -si va aduce totu-deaun’a aminte catu se p6te de curata si de eleganta, cautandu a de concist’a acestoru tieri de catra imperatorulu
cu plăcere si cu viua multiamire de nobil’a lui viă- se reproduce in traducere calitatile autoriului tra- Traianu.
tia; mai multu se cuvine n6ua se ne insufletimu dusu. Aceste cercetări voru fi îndreptate:
Traducătorii suntu datori a dă note critice a- 1. Asupra geografiei antice a Daciei, din tim-
de virtutea si de patriotismulu lui, si se ne ado-
supra diferiteloru lectiuni ale locuriloru obscure din pulu anterioru asiedieminteloru romane dintr’ens’a;
peramu a-lu imită in vidti’a năstra, si se rogamu
textu, cum si note esplicative asupra termeniloru 2. Asupra originei, denumiriloru si distinctiu-
pe jalnic’a socia si pe toti membrii acestei iubite technici si numeloru proprii, cari occuru in textulu niloru etnografice ale popăreloru, cari au locuitu a-
familie, se parasăsca întristarea, si se-si unăsca cu autorului. ceste tieri;
noi cugetele, sentiementele si vocea intru marirea 2. Manuscriptele venite mai tardiu de 15 Au­ 3. Asupra religiunii, institutiuniloru, legiloru,
fericitului nostru f r a t e s i p ă r i n t e , care se ne gustu 1876 nu se voru luă in consideratiune. usuriloru si gradului de civilisatiune ale aceloru po-
inspire din inaltulu ceriu cu aceleaşi sentimente no­ 3. Manuscriptele voru fi scrise catu se p6te p6re, avendu-se in vedere si monumentele de orice
bile de cari a fostu elu insusi condusu, si se ne de corectu si legibile, inse nu de man’a traducăto­ natura ce s’au pututu păstră dela densele.
rului, ci de alfa străină, bine cusute intr’unu fas- Asupra vestigieloru remase din limbele loru,
adiute intru împlinirea datorieloru năstre.
ciculu si paginate. In fruntea manuscriptului se concurenţii voru trebui se estraga noţiuni pre catu
Fia eterna memori’a lui Petru Poenariu!
Oi» ! va scrie o devisa in ori ce limba si totu cu mana se p6te mai complecte din autorii antici (Eleni si
străină. Pre langa manuscriptu se va alaturâ si o Latini, cari au atinsu aceste subiecte, si totu-deo-
Or, ; i ! . ii*,nni-/i I scrisăre incbisa cu sigilu fara iniţialele autorului, data se supună la o critica comparativa plina de
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. adressata presiedintelui Societatiei academice si pur- atenţiune t6te opiniunile principali emise de inve-
Conformu decisiuuiloru luate in sessiunea s’a tandu in afara devis’a manuscriptului scrisa totu cu tiatii istorici si archeologi moderni asupra materie-
din anulu 1875, publica urmatăriale concursuri: mana străină, ăra in intru numele autorului tra- loru din programa.
ductiunei. Printr’unu asememenea studiu, concurenţii voru
A. P r e m i u Z a p p a .
,. * f. 4. Manuscriptele se voru censurâ si judecă de trebui se-si formeze o opinione critica, pre care o
Pentru cea mai buna lucrare a unei syntac- secţiunea filologica, care va propune Societăţii, in voru intemeiă pre argumente sciintifice.
tice romane: siedintia plenaria, adoptarea acelui’a dintre operate, II. Scirea va avă o distributiune sistematica,
I. P r o g r a m ’ a . Partea syntactica a grama­ care va merită premiulu destinatu pentru aceste ea va fi tradusa, in limb’a romana, cu unu stilu
ticei romane va coprinde: lucrări. curentu si limpede. Testulu disertatiunei va avă
1. O introductiune generale in care se voru 5. Manuscriptele nepremiate se voru păstră in o întindere aproximativa că de 200 pagine in oc­
stabili prin esemple trase atatu din limb’a propria, arcbivulu Societăţii pana ce se voru reclamă de tavu de tiparu cu litere g a r m o n d u . Calitatea si
catu si din alte limbi clasice si surori cu a năstra, autorii loru. ale caroru nume remanu necunoscute, estensiunea noteloru anexate la textu suntu lasate
diversele relatiuni in care se potu pune conceptele fiindu ca plicurile ce le voru cuprinde nu se voru la dispositiunea autorului.
spre enuntiarea cugetariloru, stabilindu-se tot-odata deschide. III. Manuscriptele voru fi tramise la delega-
si termiuologi’a syntactica cea mai buna ce s’ar’ 6. Premiulu pentru cea mai buna traducere tiunea Societăţii academice curatu prescrise de mana
pută dă după cele mai năue lucrări gramaticali. de 20 pagine va fi de lei noui 120. străină, fara a purtă numele autorului, ci numai o
2. Syntacsea speciala a limbei romanesci, in 7. Celu ce va obţină premiulu că celu mai devisa scrisa atatu pre manuscriptu catu si pre
care se se desvălte in detalie tăte modurile de es- escelente traducatoru alu celoru 20 de pagine, de unu alaturatu plicu sigilatu, care va conţine nu­
pressiune a fia-careia din relatiunile stabilite in care e vorb’a in articulii precedenţi, va fi insarci- mele si adress’a autorului.
partea generala, cautandu se se dea pentru fia-care natu de Societate a face traductiunea autorului in- Disertatiunile voru fi judecate de Societatea
din aceste forme de espresiune esemple cuvenite tregu cu premiulu fixatu de lei noui 120 pentru academica, care va decerne premiulu acelei-a, care
din limb’a respectiva, cum si esemple din limbele fia-care 20 pagine. va fi recunoscuta, ca satisface tăte conditiunile pro­
analăge limbei romanesci, cautandu in fine pre de 8. Traducatorulu ast-felu insarcinatu de Socie­ gramei.
o parte se se alăga cele mai corecte espressiuni- tate va fi datoru a urmă lucrarea cu aceeaşi dili- IV. Termenulu pusu, candu manuscriptele con­
ăra pre de alta parte se se puie in vedere solecis, gentia, esactitate, elegantia si puritate de limba cu curentiloru au se fia tramise Societăţii, este 30
mii si frasele neadmisibile in limb’a năstra. care a facutu si prob’a premiata. Iuliu 1877.
3. Topic’a romauăsca in care se va stabili pe Elu va fi dătoru a dă pe fia-care anu cate Manuscriptele venite in urm’a acestui termenu
de o parte, care este constructiunea romana comuna, 20 pagine de traducere din editiunea luata de nu se voru luă in consideratiune.
ăra pe de alfa se voru aretâ abaterile de acăsta norma. V. Premiulu destinatu pentru cea mai buna
constructiune, punendu-se in lumina, prin esemple 9. Traductiunea se va esaminâ de secţiunea lucrare este de lei noui 2000, plusu procentele a-
indestulatăria, necessitatile de espresiune, cari născu filologica a Societăţii, si aflandu-se conformu con- cestora pana la acea epoca. (Va urmă).
inversiunile constructiunei comune. ditiuniloru de mai susu, se va dă la tipariu, ăra
4. Regulile detaliate de ortografie, cum si de traductorului se va respunde remuneratiunea cu­
punctuatiune. venita.