Page 25 - 1875-10

tfu iii
sahM
f
■ H
w 4 -ful* H
f jBq&ooi «■ e

"~""iK"ir^ " "f-rfed j oq ia arabii
tas «o ,ne ia eoif) uf oq os iâ : «ieo-oiufl Se preodmera la 'poştele , o. si r., si pe 1®
Boia, eandu, ooacedu ajutori ale. — Pretiulu; A — — * — DD. corespondenţi. — ...Pentru , serie o or.
pe 1 tmu 10 fi., pe Vs 3 fi. v. a'. Tieri eatemo 12fl. » . ..‘O uim i Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pU-
1
ut;
nfcdu ^ ti jjsauie sa iio eitahob .ieicodişi 8eaflifcj8tfqp4 ioi/L *?ei«coaifl^Kefcftâk

;
® rn ţioBeiuooS ta» o d u IO - \ e i o o X imuq „ n âl|19 Octobre. Ctf ‘ ©in im iu>i) iiaaeb iniu ununîs uruoin
pqofkrffiieoa-ao ia iisiiiiofiini in,faeq omiiLilcirie j
-jboo «Muofilq ntnjnDVfi iefneioo qIjs 21 jb! sib ;mi 1 r • r~r » • ( ■’ < • r ^ • ih«o eau / i i n e B a i g y j - . h J . : . ; , '
sbmniL km elea nib «li/nu bbsv js enuis. rea darileru directe cu 20 millidne ni se pare câ spre «tanq studiu, pentru care atatu ministrulu de
iBrasiovw 30/18 Oc.t. st. n. 1875.- o satira amara â fatalitatii.. $6i hu credemu, câ financie, catu ai alu justiţiei ’i-ar’ multiuml i n t e r - ’
:
Iu numerulu precedentul (am atinsu prin cateva guvernulu se fia in stare a creâ unu aparatu asiâ minii cei mâi «caldurosi; in fine pedagogulu, filolo-
cuvinte cestiunea 4arilor% .directe^laj.jRoikfft amu de teribilu, care se stbrca din tibra acele 8.7 % gulu si ethnografulu nu ar’ termină cu studi'ulu
v
;
disu, ca nu esiste inca unu/ alu dupile*' stătu in inillibne, d'ebrace abelii esecutoru, care se incasseze loru laofaci’a Jocului intr’unu anu intregu, bra po-
j;;)
;
Europ’a, care se încarce in mesura asiâ > de mare da^i ce trecu preste potinti’a poporului de *a platf, olitianulu-rafinâtu -si afla aici campu de activitate
/f
pre cetatienii sei /cu d.ari; directe, cum se intempla nus’a nascutu inca.“ , pentru una compania intrbga compusa numai din
i!
acdst’a in tinerulu stătu ; Ungurescu. Yomu vorbf o îiiruia. iD^putâtiuniăt ălbsa de adunarea districtului
: detectivi mascaţi, cari se mi-ti provâce din strata
acum ceva*mai|pre largu.Ja acdstaj,cestiune, inse Brăsiovu, spre' a pfesentâ' guvernului si Domnitoriului in filtrata, din i'Cuibu im cuibu, scii numai la urechia,
:
câ se nu ni se faca objeptiunea, ca apretiarile ,n6stre o representâtiuue in caus'a proiectatei arrondari a intre patru; ori' siese ochi, in numele legei, pe v'aga-
f
in acestu,'respecţi ;şunt efluşsulu. ,jvointiei re.le. s$i} municipieloru ’iii' Transilvani’a, se afla dejâ in Bu- bundf, falsificatori de moneta, plastografi, bandiţii,
0
L
1
!
J
cbiaru alu dusmanjei ne proyocamu dm capulu a fâcutu'- dejâ paşii . neceisari cu asasinii, cati -si cauta pe aici, că si prin alte porturi scă­
1
f0
locului la diurnalulu unguresou -,Kelet Ndpe“:,-care pHvire'^l^^missiuiiea sa, de â informă pre parea debmaftfc dreptaţiei- resbunatbrie; Apoi t6te
:
in duoi articli s’a ocupatu , d e , acesta, cestiune, si de8preAdeverat’a stare a Iucruriloru in fundalu regiu, că tdte, dbr’ monografi’a urbei Galaţi, începută
:
(
:
e(
)0
care a .aretatu cu date ;.inatematice,,rca-de va meyge Si^'ftiâît vbFtoâil (î^ a istdfl^^lh tocffaa din tempulu' Jlui Herodotu si continuata pana
totu asiâ inca vr’o cativa ani, atunci c-a t a s t r o f ’a, naţiunii sasesci, după care juredictinuile ^as^sci in dilbtefkdstre, ar’) fi imu studiu demnu de ori-care
t u r c d a c a va fi meevitabila si; in statulu-maghiaru. formbza unu intregu, care nu se pbte descompune historib^răfui dM'f 'cei mai renumiţi. ’Gandn ar’mai
Sum’şr dariloru directe, pe s’au platitu in anulu in parii si' părticele, fora a nu‘se violă .dreptulti pot&irorîii -iiicahsi juintile pe care este asiediat»
trecutu, s’a urcatu l a j 6 8 de milljdne. Inse, pre- istoricu si chiaru si legile e’sidtenti. urbea de astadij atutfci p'ficine lacune ar’ mai re-.-
:
candu acesta specia de contributiune/se urca fora Representatiunea din cestiune a aparutu in mand,i anume in Kistori’â Moldovei. Sciu bine^ ca
nice o consideratiune la capacitatea! de dare a ce- totu cuprinsulu seu in unulu din numerii mai .re­ pe popjllatiunea moderna a Galaţileru nu o prea
tatianiloru, .pre atunci dările indirecte,, cari .^sun-fc cenţi ai foiei „Kronstădter Ztg.“ Breste totu acbsta dâre capuhr de*; asemenea studiu, ‘pentru-ca de si
celu mai siguru semnu: despre redicarea sdu scăderea repreSeutatiune este compusa cu multu studiu, cu acbsta in maioritatea sa prepondetanta este roma-
!
capacitatii de dare- a; cetatianiloru, se^afla in,.o tactil si prudintia si arbta prin fapte si resonamente nbsca, precum o arata limb’a, este/inse parte mare
1
v
trista stagnatiune. :-Dintre ţâţe; perceptiunil^f,,in­ ca nu este bine nice din punctulu de vedere alu asiedj^ta aici numai dela 1829 incdce, de candu cu
directe ale statului sunt numai competin-tiele de statului a se distruge starea actuale a Iucruriloru gonirea totale a populatiunei turcesci din Galaţi si
0
timbru, cari',aducu statului atat’.a veuitu, incatu numai din simplulu motivu, de a se face o reforma, Brail’a in. firifiarea bolţului turco-russescu portatu
p6te se* si acopere erogatiunile ce le are cu justiţi’a ce nu pbte avb nice unu resaltatu bunu si care sub comandele belliduciloru Witgenstein, Diebici,
si se-i mai remana inca o frumdsa suma si pentru tinde numai si numai la slăbirea elementeloru ne- m. duce Michailn s. a. Adaugemu la acestea, ca
acoperirea altoru eaegintie. Inse cbiaru acdstş im­ magbiare din statulii ungurescu. In acbsta repre- avuti’a in acbsta urbe este concentrata mai multu
pregiurare este, care, face , justiţiâ la noi scumpa,; şi sentatiune se dice intre altele, ca nou’a tendintia la familiile grecesci si bulgaresci, care s’au refu-
rea. Lucr.ulu. a ajunsu pana acolo, incatu sensului referitbria la impartirea territoriale si-a alesu de giatu inc6ce mai vertosu de fric’a iataganului, si
sentintieloru se da multu mai pucina insemnetate, obiectu mai cu sama acele parti ale statului, Cari care dbca aduna' si sacrifica din averile loru, o făcu
decatu timbrului, ce are de a plaţi indoitu acdsta sunt locuite âprbpe cu deseversire de poporu sasescu pentru naţiunile loru respective, in care privintia
şelubintîa'i eb ia nlai^ilseiq is eiioig no ^.trlidoji si romanescu, si de aici’se vede, ca reform’a ce mai vertosu grecii potu fi de modellu. Ve aduceţi
Cu privire la urcarea dariloru numitulu diariu este a se face pre terrenulu administratiimii publice aminte, ca mai antierti spunea si „Trompet’a Car-
scrie urmatoriele: „Dările directe se potu urcâ si nii correspunde-scopului adeveratu, ci numâi si nu­ patiloru,* cumu in besericele grecesci in domineci
;
incas8â prin totu feliulu de mediuloce nde fbrtia, se mai tendintieloru de msgbiarisare, si apoi institutiu- si serbatori ambla unu discu si „ p e n t r u n a ­
p6te st6rce de pre spatele poporului ultimulu de- nile ce au de base abemieni tendintie nu potu avb ţ i u n e , " adeca: se făcu collecte regulate pentru
nariu, ca-ci i se p6te vinde averea mobile, boulu durare. fondulu naţionale, destinatu a se spende din elu in
din jugu si bucatele de sementia din cosiu, inse o caşuri extraordinârie, candu se lucra pentru eman­
asemenea urcare a dariloru-nu este resultatulu pro- ciparea*: natiunei intregi. >Precum sciţi, grecii -si
:
sperarii, ci urdîtoriulu si prevestitoriulu ruinei to­ Galaţi, 9 Octobre. (Informatiuni private). au coloniile loru de comercianţi in tbte piatiele
tale. — Ddca pentru incassarea celoruuB8 milli6ne Străinii au observata mai de multe-ori despre dia- cele mai mari ale Europei, pana la Londra. Tdte
de dare directa s’au practicatu mesurele cele mai riale romanesci politice, ca acele au mancanmea acele colonii sacrifica pe fia-care anu cu miile de
TUO .0 .8 OIOQJOQ £1 Di .0np.ffî00HCljtIl OJiiTlUdel
5
draconice, atunci ce se pdte. asteptâ dela. bugetulu de a se certâ barbatesce cu anii întregi asupra a- napoleondori si de galbini pentru scopuri naţionali,
8Miî«J8aiiaini JeT Dtinoq °i8a &d iulie
anului venitoriu, care se urca inca cu optu millidne, celorasi cestiuni, imputandu aceleaşi reutati, errori, si acesta sacrificiu se continua in unele colonii
-jjorof ,8Yj;jSftar (nffeei: nso eB ’nîql i
f
1
asiâ incatu pre langa cele 7§ / milliâne prelimi­ qpinium divergenţi pana la grbtia,. pana ce li se tocmâ din dilele imperatesei Catbarinei, din dilele
2
nate anii trecuti, preliminariulu anului venitoriu uresce lectoriloru, in catu abia le iau amana si belliduciloru Romantioff, Suvaroff, Cutusoff, etc.,
Si i i ci wjleoa i/KiRoimiaol tifiJa ia OfiTiîiioj
1
face 87 / millibne? O asemene urcare a dariloru brasi le arunca catu colo. Se fia acbsta saracfa de adeca că de 100 de ani. Bulgarii imitbdia pe
2 -63(1, B3 Jfffî WrAuO M. 838728 0S[ ŞO ,91811050
directe nice atunci nu s’ar potd numi naţionale, spintu? Nici-decumu, ci ea este numai lenea roma- greci mai alesu d e ’ 4 5 de ani in modu fbrte lău­
8va; uasij ea u o i n , - 1oxooi* Jeiooff ui« «fia
t
candu patn a maghiara s’ar apâ la culmea înfloririi. nbsca, ce semena multu cu cea ungurbsca dela d.- dabile. Tocma inse din acbsta impregiurare -ti
rnojîinonaiH! mm «y»» no efu^rqfi
■ A urcâ necontenitu dările directe., a luâ tie- vbs'tra. Ori-candu me preamblu numai câ de re- veif^potea esplicâ, de ce in Galaţi, a cărei popula-
soiJD. ,80joq m , ţSfror oaqaST Ts fiewfsrei ni
ranului si basea esistinţiei sale, bra jndustriasiului creatiune pe stratele celoru dbue capitale roma­ tiune sta intre 75 si 80 de mii locuitori, se afla
a-i detrage si ceea ce i-a mai remasu o din capita- nesci, sbu pe stratele acestei urbi cu portu danu- institute de' cultura, relative neasemenatu mai pu-
lulu de esploatare, după aceea a face detorie preate bianu romanescu, totu-deaun’a ’mi aducu aminte de. cine, decatu in alte urbi mai mici de alu doilea
detorie, si acbst’a a o face fora sensu si calcula- acea observatiune a strainiloru: Caţa materia de rangu. Candu pronunţii numele Galaţi, -ti vene
tiune, apoi candu sarcin’a devine nesuportabile a-si publicitate, nespusu de instructiva jace in acestea se suputy ca in acea urbe mare, de ex. că Gra-
luâ refugiulu la urcarea dariloru directe cu alte locuri, necautata si nefolosita 1 Asia de ex. din ur- tiulu si câ multe alte cetati ale Germaniei, vei află
20 milidne, —• a s i â c e v a s e , m a i p 6 t e i n ­ bea Galaţi unu foiletonistu ar’ potb scrie 20—30 nu numai sc61e primărie,; unu gimnasiu modestu,
md, Asp/n Kjamon nqniii nun
t e r n p l â n u m a i i n B o s n i ’ a , si cu t6te aceste de foiletâne dm cele mai mteressante; unu econo- una scbla comerciale si mai modesta, ci celu pucinu
. , 'Oi!.'! 1 ' : . ,! ! •
se intempla si la noi in er’a constituţionalismului mistu politicu ar află materia pentru unu volumu unu liceu de rangulu antaiu, cu facultate juridica
celui mai liberalii. ... Semnele distructiunii, ale pantecosu, ca-ci nu numai cestiuni precum este a iu care se se propună si dreptulu maritimu, scbla
decadintiei si ruinei, se observa dejâ pre totindeneâ, comerciului nostru maritimu, a importului si expor­ de arte si professiuni sbu se dicemu, scbla reale cu
asiâ incatu trebue se marturisimu cu voce malta, tului, a nayigatiunei in genere sub flamur’a natio- 6 classi si scbla nautica fdrte necessaria, pre catu
ca unu blastemu alu sortii trebue se se. ,fi legatu nale, ci si de ex. falsificatorii de moneta, plasto­ tempu existe flotill’a danubiana, si se proiecta
de fia-care pasu, de fia-care: întreprindere a politi- grafii, colossalile contrabande, care se făcu pe aici, portu romanescu cu marina romandsca in Marea
ciloru noştri.,. Intre asemeni impregiurari urcai nu de sute de mii, ci de milibne, l’ar’ impingb' ndgra. Alaltaeri vorbiam cu unu professoru, carele