Page 26 - 1875-10

se plangea si densulu pentru pucinele institute de fanu-celu mare* si cea ndua „Fulgerulu*; corăbii Erâ reservatu, dice „Press’a,* ca sub Domni'a
cultura. Pare-mi-se, diseiu eu, „ca si populatiunea modeste, dâra frumosiele; .unu puiu de marina, Măriei S’ale Carolu, se se db o impulsiune si rein-
de aici astdpta mur’a in gura totu numai dela pana ce vomu ajunge că Romani’a se-si aiba si viarii acestui articulu importantu si necessariu atatu
stătu.* „Camu asia este,* fb respuusulu. Vediu portulu seu maritimu. Dn. comandante alu „Ful­ pentru usulu particulariloru, catu si alu armatei.
una beserica ndua, la care se lucră si înainte cu gerului* avii bunatatea singulara câ se me recdpa Deosebita de mesurile luate de d. ministru de res-
3—4 ani; audiu ca aceea costa si pana acuma pre­ pe bordu, de unde binevoi a me conduce si pe belu generata Florescu pentru imbunatatirea rasei
sto una suta mii de galbini.*' „Asia audiu si eu; „Stefanu-celu mare,* câ se potu dice si eu, ca am cailoru, aducundu cai de Arabi’a si inmultiendu
dbra aceea este a greciloru colonişti străini.* stata odata sub bandiera romanbsca. Inchiaiu cu caii de rasa pentru armata, s’a mai potutu orga-
„Dbra scdle au totu asiâ de minunate?* „Nici expressiunea ferbentei dorintie câ se ajungu a vedb nisâ subtu auspiciele Măriei S’ale si prin concur-
vorba; ei pentru sc61e tramitu sume mari in Gre- in Galaţi institute superiori illustre si intre acele sulu celoru mai distinşi barbati si tineri, cari com-
ci’a, bra pe pamentu straiuu pentru densii dau mai macaru unu inceputu de scdla nautica. punu J o c k e y - C l u b u din Bucuresci, unu felu do
pucinu.* , _______ emulatiune pentru înmulţirea si crescerea cailoru de
Eri unu altu patriotu -ini' presentâ. una cărti­ rasa; dra la 12 ale curentei avuramu placut’a oca-
M a g h i a r i i s i r o m a n i i . Diurnalulu, mar
cică publicata de cun’oscutulu literatu si poetu dn. stane a vedd unulu din cele mai fruntaşe specta­
ghiara din Clusiu „Kelet* in nr. seu 247 din
G. Baronzi,. carele stete multu timpu si in func­ cole, iri care anim’â' fia-carui'â a saltatu de bucu­
28 Octobre a. c. reproduce din „Journal de Bukarest*
ţiuni publice. „Vei fi auditu,* -mi dise patriotulu, ria, vediendu mai mulţi romani castigandu premiele
diuariulu gubernului romanu, unu articulutiu, pre-
„Cflmu dmenii pe la noi se vaiera asupra scaderei cele mai mari cu caii ce posedau.
mitendu ca elu e pentru maghiari (reânk magyarokra
comerciului in Galaţi. Vrei se-ti faci dresicare idea Maria s’a câ siefu alu armatei pleaca preste
nbzve) °pre interesanta, care intre altele asia
despre comerciulu nostru? Din statistic’a tierei nu’ti? Milcovu la ■ inspectiunea armatei concentrate pe di’-
vorbesce: «fiiosna nunn
vei pr eface, ca-ci aceea dela ntartea sărmanului visii, care -si face exercitiale militari cu mare pro­
. „Rep6rtele dintre maghiari si romani suntu o
Dionisie Martianu este aprdpe paragina, celu, pucinu gresau apretiatu si chiaru de catra străini.
întrebare de tarte mare insemnetate si sta in strinsa
noi nu’i vedemu urm’a; dâra si altmentrea, guber- njiifiiuatuiiiuu. roiuTTTuTiJg Unu m u s e u D a c o - r o m a n u . Unu amicu
legătură cu cestiunea orientale. — Intre aceste
nuta nostru cu tata bun’a vointia ce ar’ avd, nu- de bele arte in „Press'a“romana dice, ca gubernulu
• • ' * ddue naţiuni au dominatu pana acum simtiemente
mai cu tarte mare greutate 8junge că se cundsca se ocupa a redeşteptă prin inidiulbce de cultura si
dusmandse. Nu intr’atata la noi, cari locuimu in
adeverat’a stare a lucruriloru din Galaţi. Citesce bele arte consciinti’a naţionale si simtiementulu
Romania; mai multa numai intre romanii <din
acdsta cărticică, si-ti vei.aduce amente de cuven- demnităţii si alu gloriei stabune, pentrucâ romanulu
Ardealu si Banatu si intre maghiari a domnita
;ţ^qmele*if|J«0 iedrp s'fioigoaoin *i$j) 9iM ; se se inspire de demnitatea sa in presentu si se
ţ antipathi’a si neîncrederea; pecandu noi privimu
Amu citita carticic’a. Gâciti ce amu aflata aiba încredere in viitoriu stralucitu. Spre scopulu
luşrulu numai din punctata de vedere alu solidari­
intrens’a ? Prevaricatiilni de vama, contrabande, car acesta amiculu mai improspeta formarea unui „mu­
tăţii. Acbsta luptă intre aceste ddue naţiuni e
roru asemenea" se mai potu intemplâ in dilele nds- seu Daco-rbmanu, Romani’a in Orientu, in Bucu­
una adeverata nefericire si vatama tarte aduncu
:
tre numai pe îa porturile Russiei si ale Turciei,si resci, unde se se adune spre înlesnire reproductiuni
interessele acestoru d6ue popdra. ;
iote acele documentate.. Numai la prevacaricarea de făcute in gyps, cum fece si Germani’a, de statue,
După conversiunea, care s’a făcuta in politic’a
tutunu (tabacu) dela 1868 stătuta si respective re- busturi, basele-relievuri ce se afla in Rom’a si se
orientale a mariloru poteri, e n e a p a r a t u d e l i p s a ,
gi’a perdu pe fia-care anu cate patru milliâne si rep6rta la originea istoriei nbstre naţionale, mai
câ maghiarii, si romanii se traidsca intre sene in
ceva mai bine de franci. Enorme suntu acele can- vertosu faimos’a statua ce se afla in verfulu colbnei
cea mai buna cointielegere. „Corespondancehongroise*
titati de tutunu, care. se importa mai totu in capu traiane din Rom’a, bataliele din Daci’a ale tai
a publicata despre acestu obiectu unu articulu de
de n6pte din Turci’a in Galaţi si de acolo totu Traianu, ce se afla pe arculu tai Constantinu, prin­
mare pretiu*), pe care ta reproduceam si constatamu
nâpţea, in diverse parti ale tierei. Societatuorga- cipalele episode ale expeditiunii tai in Romani’a;
cu bucuria, ca in politic’a maghiariloru s’a intem-
hisate de contrabanda -si au intensu activitatea care se admira pe coldn’a tai Traianu, captivii daci
platu una schimbare de mare insemnatate. Nu e
loru pe uscata si pe apa. In an. 1871 s’auî de­ din museulu Vaticanu si lateranu, gladiatorulu mo-
de multu tempulu, candu maghiarii priviea de susu
mascata mai mulţi funcţionari din acesta porta si ribundu s. a., care privite voru redestdpta glori’a
asupra României si neci ca o bagă in sama câ
dela gur’â Prutului, cari eră in compania cu con- si marirea romana in strănepoţi, 6r- la elevii scd-
facţoru; Astadi inse bata clopotulu de una aliare,
sortiulu prevaricantiloru. Sarea de mare, drb’a de leloru romane de bele-arte voru servi de neaperata
confederatiune romana maghiaira si recunoscu aven-
puşca, cafea, rumu si alte mărfi pretidse, suntu folosita directiva. Capital’a statului romanu, care
tagiele, cari ar’ isvor! din aceea si pentru unii si
totu atatea obiecte de prevaricati.une, din care di­ e chiamata a jocâ una rola insemnata in orientu,
versele companii secrete castiga sute de mii pe fia- o ta eitfoa /stune no tara uiooido va fi centrulu celu măi importantu alu mişcării po­
. Dorimu forte, câ cont. Andrâsy se fia de
care anu, firesce cu defraudarea cea mai neruşinata litice si economice din acele parti, dbca va fl in- *
acordu cu părerile desvoltate .in articlulu „Cores-
a statului; Se spune, ca mai toti prevaricantii de nobilata cu gloria si prestigiulu si de bele-arte,
vanii suntu străini, suditi grecesci, turcesci, rusesci nlnaeriei erq cost 88 ;e etae atragundu isioatentiunea strainiloru la admirarea si
„Kelet* publica aceste fora alta, comentariu;
si unii austriaci. Celu care vrea se-si faca idea respandireai Joru in favorulu comerciului si indus­
Noi scimu, ca istori’a e magistr’a vieţii si lumin’a
despre poterea baniloru ce se intorcu pe aici, se triei. In fine provâca pe totu romanulu a cugetă
adeverului, cine vre lumina, in întreprinderi foliezei
nu-si pregete a intră vreodată pe la locurile un- la midiutace, prin cari necessitatile istorice si ar­
paginele. .aunnb
de-si petrecu cartoforii de professiune, la cari 100 tistice la marele, rota, ce este chiamata a jucâ stă­
napoleoni sdu 100 lire turcesc! (1000 fior, v. a.) tuta; romanu in orienta'; I se devină unu ornamentu
suntu sumele cele mai mici ce se punu pe cate in centrulu lui. E reservatu statului romanu mo­
. In R o m a n i ’ a impulsulu la progresşe si la
una carte, s’au vediutu inse — lucru apr6pe de dernul suplini tate necessiiatile reclamate de eter­
imbunatatirea ramiloru de cultura si de productiu-
-iub i..9RJ!6h noiotutm ■ eb ucu ntaviesuo naraifo nitatea • viitoriului lui mai stralucitu. —
necrediutu, si cate una miie. .de" lire puse dintr’o- nea tiern se nutresce pe di ce merge si produce
data. Voru fi si pe la d-vdstrâ cartofori mari, neQQnnon&ii ne bisojb gQr+Hoo r aB9uăcE03 etan tara eiyo eieiuaeffi wn- n*
resultate imbucuratâne. In 12 Octobre a. c. cur-
dbra pe cei de. aici nu-i intrecu neci cei dela Mo­ -a, fcinuEB me’iifli.nflfi. o» eofatadifid jihieo «. eb «IntaMlf slab. itasier. atfwi »» si innnis jiainooiÎTb
suta de cai; pentru mcuragiare la imbunatatirea SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.
naco. Pasa inse de le cere vreo subventiune pen­
raseloru de cai, cari degeneraseră incatuva, imbu
tru vreunu institutu de cultura, pentru vreunu scopu 20 r.q .oadilinu .
cura multu pUbliculu bucuresceănu. Esise ad. la D., I P r e n a i u l u d i n f o n d u l u A . F e t u s i d i n
filantropicu, ca ar’ stâ se te dea pe usia afara.
Colintin’a si Maria sa Domnitoriulu sosita in 11 ih e c o n o m i i l e S o c i e t ă ţ i i .
----
Ce se le faci;. asiâ le-a fosta crescerea: astadi mi­ ihiilliZ jilpâofi rnlOD 1 u t a o . . e l utalhBt- _ 61SJW (
Capitale, câ se asiste la cursulu equestru cu pre­ I. Unu premiu de 5000 lei pentru confectio-
lionari, mane cersitori, că si jidovii dela bursele
mia alu societ. Jockei-Clubu, care se tienh intre narea, celei mai buna charta geologica a dbue ju-
Vienei si Pestei. «:!> oaui rnoot- . o'idfib detie ale României, din care unulu de dincdce si
aplause cu celu mai imbucurâtoriu successu. „Pressa*
In diariele Vienei se citea mai deunadi despre altulu dincolo de Mita'dvuV
in relatarea s’a respectiva scrie, ca se potea dice
nu sciu ce corăbii bellice staţionate la Galaţi. Am II. Unu premiu de 3000 lei pentru studiulu
fara exagerare ca Bucurescu toti esisera pe -cam-
mersu in porta câ se me; informediu din propri’a geologicu; chimicu si economicu alu principaliloru
pulu Colintinei se ib parte la acdsta serbat6rîa; care
vedere. Nu suntu alte corăbii bellice decatu acele aft siaiinfi naubn , , nMeb-i^JoL .«osansmoi «oeia localitati, unde se afla petroliu si cărbuni fosili, in
pelunga unu spectaculu din cele mai plăcute mcura- judetiele Prahov’a si Damboviti’a.
care stau de mai mulţi ani aici, adeca cate una de gea la imbunatatirea raseloru de cai in Romania. III. Unu premiu de 2000 lei pentru studia-
ale fia-carei poteri mari cate făcu parte,; din ş oc o- Presiedente de 0n6re alu acestei societăţi e Dom- rea si analisarea apeloru din 15 fontani ale tierii,
m i s s i u n e a d u n a r e a n a ; numai Itali’a nu eră nitonulu. . Termenuîu concursului pentru fia-care din a-
representata prin vreo corabia bellica pentru asta- Erâ unu timpu candu Romani’a facea. unu ceste lucrări e defiptu la 15 Augusta 1878, pana
data, pdte inse tramite ori-candu ei va placea. mare' comerciu cu esportulu cailoru crescuţi in tidra. candu concurenţii au se-si tramita elaboratele loru
Tocma in capu, pe Dunăre in diosu, stau una langa Dela unu timpu inc6ce acesta produsu degenerase catra presiedintele Societatiei, cu aceleaşi formali­
:
alfa cele trei romaneşti, adeca .„Romani’a,* „Ste- f6rte multu. ^ jboi, ^ooekaq tăţi ce s’au prescrişu si pentru alte . obiecte puse la
concursu; manuscriptele venite mai tardiu de 15
,;j eta-n i>*.ona <?gtenib 38 «ba iiiuia89Îoiq ia ohs eb a iulniioqmi s .umifnisui n'iJeou taluieîeflioo Augusta 1878, s’au fara formalităţile cerute, nu se
t
*) Titlulu cârtii este: Contrabandiştii, s’au *) Cont. Bethlen ad. scrise, ca s6rtea natiunei voru acceptă. ' imB1
;
Ochire asupra contrabandei si frâUdelotu din Ga­ maghiare si romane are asemene pericle si positiune ' P r o g r a m e l e pentru aceste lucrări suntu:
laţi. De Georgie Baronzi. Galaţi la Nebunelly si si trebue se se ajute una pe alta. - Ilu vomu pu­ I. Pentru s t u d i u l u g e o l o g i c u alu unui
;
Fii. (Fora anu), uiaichov neufltiA .sjgbn blica si noi. Mtn ani el „Red.* judetiu concurentele e datoriu: