Page 27 - 1875-10

1. Se faca descriptiuuea orografica a judetiului. 15. remasiti’a corpuriloru fixe trebue determi­ tivi si cu caractere solide si nobile, sei tiena acf,
2. Se arete ce terenuri si ce straie se gasescu nata după metodulu lui Bunsen (Roscae). ca-ce, dieu, avemu mare trebuintia de densii. Ar’
in acelu judetiu, indicandu natur’a locuriloru flă­ 16. Receptiunea si analis’a siediementului fi bene, câ atunci, candu 8 vorb’a de scientia, ca­
cărui stătu si fosilele pre cari se basdza pentru de­ fontanei. pacitate si cultura se ne redicamu preste persona­
terminarea loru. B. Operaţiuni si procederi de esecutatu in la- lităţi si preste granitiarismulu unilaterale, se fimu
3. Se se faca o secţiune longitudinala si alfa boratoriu. numai acolo granitiari, unde trebuesce se fimu.
transversala a judetiului, precum si secţiqni de di­ 1. Determinarea pondului specificu. Vorbindu de comitetulu fondureloru lasu se ve
ferite accidenti ale crustei globului ce se potu află 2. Determinarea iodului, bromului, chiorului scrie alţii mai competenţi, atatu despre agendele
in acelu judeciu. pre cale volumetrica. acestui’a in genere, catu speciale despre administrare.
4. Se faca chart’a geologica a judetiului, 3. Determinarea gazeloru hydrocarburice, sul- Nu sciu, faceva ceneva ast’a, ca-ce dmenii din co-
5. Se aduca o colectiune de rocele caracte­ fhydrice, a azotului, hydrogenului, acidului carbo­ mitetu se ferescu de publicitate câ de unu lucru
ristice. nicu si oxygenului prin metodulu gazometricu alu reu, Ceva curiosu fireace.
II. Pentru s t u d i u l u g e o l o g i c u , c h i - lui Bunsen, Pre candu alte comitete de asta natura -si
i n i c u s i e c o n o m i c u alu principaleloru localitati, 4. Determinarea acidului sulfuricu si acidului făcu ratiociniu in publicitate, la noi nu mai scf
unde se afla petroleu si carboni fosili, din judetiele silicicu pre cale ponderabile. nemene de asiâ ceva, nece chiaru adeveratii funda­
Prahov’a si Damboviti’a, se cere dela concurenţi: tori, adeca comunele granitiaresci, apoi celi ce se
5. Determinarea combinatiuniloru de feru pre cutdza a scrie ceva in asta privintia, si-au aprinsu
1. In g e n e r e , studiulu petroleului indigenu, cale volumetrica. paie in capu, de ar’ merge, catu de reu, ori catu
pecur’a, cdr’a de pamentu, oleul teros fosile, in ceea 6. Determinarea baseloru alcaliloru de pamentu de bine. —
ce privesce constitutiunea, compositiunea, si pro­ si a causticeloru spectroscopice sdu pre cale ponde­
prietăţile lui chemico-technologice, esploratiunea si rabile, sdu câ a alcaliloru fixe prin volumetria. — La statutu se totu lucra, cene scie de-
aplicatiunea industriala impreuna cu derivatele lui. candu; inse sfirsitu nu vrd a avd; carele altcum e
7. Determinarea metaleloru după metodulu lui fundamentulu, ca-ci fiendu statutu s’ar’ observă celu
2. In s p e c i a : a) Determinarea proprietati-
loru fisice ale petroleului indigenu, comparatiune cu Bunsen, pucinu principia conducat6rie si nu s’ar’ intemplâ
petroleulu americanu si europeanu din alte state. 8. Idem acideloru organice sdu anorganice după ce se intemplâ câ astadi se ne hotardsca in o tema
Fresenius. de unu p r i n c i p i u in o forma, dr’ mane in o
b) Ce constitutiune si ce proprietăţi au pro- p r i n c i p i u , strictissime
duotele de destinatiune ale petroleului la tempera­ 9. Determinarea si calcululu cantifcatiloru in tema totu de a c e l u
tura 120 Celsius pana la 350 c.; gruparea aces- totale ale corpuriloru fixe. luatu, in altu modu. De raţiuni, de convictu s. a.
toru producte si determinarea cantitativa după vo­ 10. Calculele dateloru cantitative ale corpuri­ neci mai vorbescu..........................
lume si procente, — aplicatiunea loru. loru in parte si ale corpuriloru necombinate, in ci­ Cu economi’a merge pre la noi reu. E pucinu
fre originali. fenu. apoi la noi economi’a principale stă in vite.
c) Determinarea producteloru licide cele mai
Poporulu saracesce, dările regesci si de alta natura
volatili, adica a etereloru petroline — proprietăţile 11. Calcululu cantitativu alu dateloru obtienute -lu sdca si -lu aducu la desperare. B r u t u s .
si aplicatiunea loru. din corpurile combinate.
d) Petroleulu indigenu contiene parafina? De­ 12. Calcululu gazeloru obtienute, atata alu ce-
terminarea cantitativa. loru libere, catu si alu celoru combinate sdu semi-
e) Petroliulu indigenu contiene n a f t a l i n a ? combinate. In urm’a ordinatiunei înaltului ministeriu reg.
Determinarea cantitativa. 13. Calcululu corpuriloru fixe si alu acideloru ung. de justiţia d. d. 31 Augustu 1875. Nr.24,715
f) Petroliulu s’au sm61’a contiene producte din cum si alu gazeloru in compositiune, după cum se in privinti’a mentionateloru operate de cârti
10
grup’a alcaliloru monoatomici din seri’a a 7-a, adeca afla contienute in apa, socotitu din ÎOO sdu din funduarie se făcu cunoscute urmatoriale:
100
thenolulu, benzin’a, acidu carbonicu, ferylamin’a? 1000 parti apa sdu de o oc’a. ( U r m a r e ) .
Determinarea loru cantitativa si constitutiva. 14. Studiulu terenului sdu geologi’a fontanei. g) in comunele tribunalului reg. din M e d i -
g) Contiene smdl’a de petroliu, inainte sdu 15. Flora impregiurulu fontanei. a s i u , tienatârie de judecătoria cercuale din B o l -
după estragerea parafinei, gaze hydrocarbure ? cari 16. Istoriculu. c a c i u , luandu afara comuna B u i a n u , — adica
se potu intrebuintiâ câ luminatoriu aeriferu? In (Va urmâ E. pr. Zappa). in comunele: Capîlna, Sanmicleusiu, Santa-Maria,
casulu afirmativu se se esecute determinarea canti­
tativa si calitativa a acestoru producte gaz6se. Des­ Bolcaciu, Feisa, G-logovetie, Hossuseu, Teunu, Teleru,
Micesasa,
Bia,
Lunca,
Iclodu-micu,
Lodermanu,
crierea in modulu celu mai practicu alu aparateloru D i s t r i c t u l u N a s e u d u l u i , Fagetu, Creciunelu, Penadia, Patisdorfu, Simcelu,
de estragere a gazeloru combustibili, luminatârie,
mediuloculu lui Octobre. Valea-sasului, Siona, Spinu, Vesseusiu, Taterlavu,
pentru aplicatiunea câ gazu de luminatu aeriferu in Sidveiu;
industria (usin’a de gazu aeriferu de petroliu). D-le Redactore! De cumva o pdna mai abila
nu v’a scrisu pana acum’a despre intemplamentele h) in comuna: N a s f a 1 e u, tienutdria de sedri’a
b) Contiene petroliulu indigenu sdu sm61’a de
petroliu corpuri de natur’a desinfectante ? In stare cele din urma de pre acf, mi permitu a vi scrie judecatordsca din D e s i u , inpartita judecătoriei
nativa sdu după 6re-care preparare? pre scurtu, si a vi notifică, ca momentulu actuale cercuale din B e c l e a n u j ;
i) In ce modu si cu care mediuldce se potu pentru Naseudu este tempulu scaimbariloru. i) in comunele: S u c i u d i n s u s u s i I l i n a
stinge mai completu si mai curundu gazulu fluidu Parentiesculu nostru guvernu s'a ingrijitu, câ d i n s u s u , tienatârie de sedri’a judecatordsca de
de petroliu inflacaratu (spre exemplu incendiulu cunun’a cea frumdsa de intelligenti romani se ni-o a c o l o , impartite judecătoriei cercuale din L a p u s i u ;
produsu prin acestu corpu, anume: pbotoger’a pino- desfaca. Cu ştergerea tribunalului, Naseudulu perde k) in comunele: C r a i f a l e u s i S i o n f a l e u ,
lin’a, etc.). multu, fdrte multu. Unu numeru frumosu de in­ tinatârie de sedria judecatoresca din M u r e s i u-
telligenti si-au luatu adio, nu voru mai fi altulu
III. Pentru s t u d i u l u a p e l o r u m i n e r a l i in mediuloculu nostru. In 6 1. c. s’a arangiatu Y a s i a r h e i u , impartite judecătoriei cercuale din
d i n 1 5 f o n t a n i se ceru: S a n m a r t i n u ;
unu banchetu de despărţire. Erâ dorerosu a as-
A. Operaţiuni de procedere de esecutatu la is- cultâ cuventele seridse si pline de semtiemente fra- l) in comunele tribunalului reg. din A i u d u ,
voru (la faci’a locului): si de judecatori’a cercuale din M u r e s i u - U i â r ’ a ;
tiesci, si a privf la rmbratiosiarile fierbinţi si pline adica in comunele: Hiria, Muresiu-G-hesia, Bichi-
1. Prin derea gazeloru libere, cari se degagia de iubire cu cari se despartiâ frate de frate. Cei
siulu-ungurescu, Oopandu si Santu-Benedicu, unde
din fontana (in flacone sdu tuburi închise prin c h a - ce remanemu acf le-am disu: Mergeţi, fiţi barbati
l u m e a u x ) in numeru de 2—4. si romani, si la revedere; rdt’a sortii se invertdsce localisarea acumu s’a finitu; in fine
2. Receptiunea apei pentru determinarea aci­ mereu. Veniv’a tempulu caudu dr’ ne vomu salută m) in comun’a: R o d n a - v e c h i a tienat6ria
dului carbonicu liberu si semiliberu si ale loru com- in Naseudu . . . Semtiementele si spiritele n6stre de sedria judecatdrdsca din B i s t r i t i a , impartita
binatiuni după metodulu lui Recenius. ve voru insocf preste totu loculu, anemele nâstre judecătoriei cercuale din N a s e u d u .
3. Receptiunea apeloru minerali pentru deter­ voru fi totu-deaun’a cu voi........................... Cărţile funduari pre deplinu terminate a co-
minarea corpuriloru fixe, organice si anorganice. Intre perderile Naseudului trebuescu se vi no- muneloru menţionate, dinpreuna cu registrele parce-
larie de posesiune si desemnulu liniamenteloru de
4. Determinarea cantitativa a acidului sulfhy- tiflcu cu multa dorere si perderea ce avii tenerulu acelea tienatârie se vor transpune de la l-a Noembre
dricu, liberu si disolutu; in casulu candu s’a con- nostru institutu gimnasiale prin mutarea bravului 1875 la oficialele de cârti funduarie instituite lunga
statatu calitaţiy’a, presenti’a lui. profes. Ionu Marcianu la Botosiani in Romani’a. judecatoriele mentiunate sub II. unde i e permisu
Perderea acestui professore, carele intrunf t6te ca­
5. Determinarea sulfo metaleloru la faci’a lo­ ori si cui a le prfvfre in drele oficiâse.
cului prin gazometria. lităţile, este de una dauna fdrte mare pentru in­
stitutu, pentru invetiamentu; este multu regretata II. Afacerile oficiului de cârti fundarie le
6. Determinarea sulfideloru. atatu de collegi catu si de tenerime. Chorulu pro- provede:
7. Determinarea corpuriloru organice volatili fessorale si-a esprimatu protocolarmente dorerea si 1. tribunalulu reg. din D e v a pentru comunele
(după Frenis).
recunoscienti’a, dr’ in 8 1. c. i-au arangiatu unu enumerate sub I. a) b) si c);
8. Determinatiunea adu prinderea apei după banchetu de despărţire, cu care ocasiuue tenerimea 2. tribunalulu din A l b a - J u l i a pentru co­
Bunsen in flacdne câ amoniacu, chloru c a l c i u m i-a facutu o serenada si prin stud. de cl. a VUI-a munele enumerate sub I. d) e) si f);
s d u c h l o r u b a r i u m . G. Domide si-a manifestatu de-o parte semtiemen­ 3. tribunalulu reg. din M e d i a s i u pentru
9. Presenti’a combinatiuniloru de protoxide de tele de recunoscientia, iubire si multiumire, dr’ de
comunele enumerate sub I. g);
feru, cari trebue determinate volumetrice la faci’a alta parte dorerea ce o semtiesce dens’a la acdsta 4. tribunalulu reg. din D e s i u , pentru comu­
locului prin hypermanganatu de potase. despărţire. Marcianu a servitu la acestu institutu nele enumerate sub I. h) si i);
10. Determinarea temperaturei in d6ue diferite siepte ani cu unu devotamentu raru si cu o portare
5.
a r t i n u ,
judecatori’a cercuale din S a n m
peridde si de trei ori pre di. esemplaria atatu câ omu catu si câ professore. Ne incredentiata cu provederea afaceriloru in căuşele
11. Idem temperaturei esteriâre. va intreba cineva, pentru ce ne-a parasitu acestu cartiloru funduarie pentru comunele sub I. k);
12. Idem proprietatiloru fisice. bunu professore? Acf lasu se ne respunda comite-
13. Determinarea proprietatiloru chemice. tulu fondureloru, carele e patronatu institutului si 6. tribunalulu reg. din B i s t r i t i a , pentru
14. Analis’a calitativa a corpuriloru gazdse, a e totu făcu in asta privintia. Me marginescu nu­ comuna sub I. 1).
corpuriloru organice volatili si nevolatili si corpu­ mai a observă, ca comitetulu ar’ face tare bene, III. Cu privirea la trebile si afacerile oficiâse
riloru neorganice fixe. ddca s’ar’ nisuf, câ barbatii capaci, cu scientia, ac­ care se voru incepe cu l-a N o e m b r e 1875 la