Page 28 - 1875-10

fiaeare din judecătoriile susu însemnate se emitu tele de legi relative la afacerile interne, discursulu Nr. 9254-1875. 2—3
urmatoriele pro.vocatiuni si dispositiuni: se intinde asupr’a situatiunii generali si constata,
1. Se provoca t6te personele, cari in urma ca stagnatiunea economica, ce se manifesta pre to- Publicatiune.
vreunui dreptu de proprietate, de pemnu ori de tindeni si prin urmare si in Germani’», nu este I -«fi Dioimuwl aiBtSB obiMtbai .uijefui, oiso* n
Officiulu legalisatoriu de mesurele metrice dis-
arenda avutu inca pre tempulu autenticarei proto- nice decatu fundata pre incertitudinea situatiunii po­
coleloru cartiloru funduare sbu celu pucinu castigatu trictualu, infiintiatu pentru districtulu Brasiovului
inca inainte de l-a N o e m b r e 1875 credu ca litice, de6race acum pacea e durabila, pentru ca in liber’a r. cetate Brasiovu -si au inceputu in 19
potu se pretindă vre o îndreptare, întregire, descriere, este esecutata, precum n’a fostu nici-odata in cur- Octobre 1875 activitatea s’a.
adaugere, seu strămutare in protocolele cartiloru sulu de d6ue-dieci de ani inainte de intemeiarea ! iîllis n j 9 1 99 iDiIldoS ' gjfi iiiiRh
Ceea ce se aduce la cunoscinti’a fia-car,uia cu
funduarie, fia in privinti’a compunerei corpului fun- imperiului germanu. Delaţiunile curţii de Berlinu acelu adausu, ca acestu officiu ’si-are localulu aici
duariu sdu a relatiuniloru de posesiune intabulate: cu celelalte curţi monarchice din Europ’a, apoi ndu’a
cu aceste pretensiuni pană i n c l u s i v e l a 30 luni caletoria a imperatului germanu la Itali’a si pri­ lunga pârt’a cetatii strad’a Vămii.
1876 cu atatu mai virtosu se le insinuedie, cu B r a s i o v u , 20 Octobre 1875.
catu la din contra acele spre dauna unui alu treilea mirea lui acolo, formâza o garanţia secura pentru j - i d o , n o i g o i o e g u l j j i b u î e minei .11
care pre temeiulu inscrieriloru cuprinse in proto- unu progressu pacificu. Magistratulu cetatii si alu districtului.
c61ele funduarie, incependu dela l-a Noembre 1875 — Amu fostu amentitu in nr. precedentu, ca | aR'feJfii, ni6 iiie-d hsOch«3 k oslouoq «ite
f
va castigâ cu credintia buna alte drepturi tabularie, in Franci’a se tienu discursuri politice prin tdte , : V' ii.-!; • ~ O . I-. !■ , U .
nu se voru lua mai multu in consideratiune. ; (Cnegibiti iulneioiieg nimboli ^ e i e n e g al .1
orasiele, intre cari am atmsu specialu numai dis­
Acdsta insinuare are a se întinde pe tdte drep­
turile de posesiune inca necuprinse in protocolele cursulu lui Thiers. Soirile mai noue ne spunu „Coucursu.* 4
funduarie, fora osebire, ca ore acelea in cărţile inse, ca marele bonapartistu Rouher inca a pro- Devenindu vacantu postulu de notariu coma-
vechi eaite s6u nu esite din usu, ori ia fasiuni nunciatu unu asemene discursu in Corsic’a, unde
funduarie s6u alte cârti, foie si registre suntu este cuibulu Napoleonidiloru. Se intielege inse de nalu in comun’a C u d s i r u , impreunatu cu salariu
anualu de 300 fi. v. a. cortelu liberu ai lemne de
cuprinse ori ba, si ori a intinsu o partida in pri­ sine, ca d-lu Rouher a vorbitu cum a potutu mai ; JJvJ ouuu : ' 3. . . i U .* '*.».* i , ; > l : <
vinti’a transcrierei de posesiune a vreunui bunu cas­ bine in fav6rea causei bonapartiste, multiumindu focu, pentru ocuparea provisoria a aceluia pana la
tigatu rogare la vr’una judecătoria, si judecatori’a intre altele poporului corsicanu pentru simpathi’a organisarea viitdria municipale se escrie prin acâsta
a dâcisu asupra acestei instantie, ori ba. concurau, si concurenţii se provâca, a-si tramite su-
si fidelitatea sa catra „înalţii esilati." Primariulu
Deci indatorirea spre insinuare cade mai alesu plicele instruite cu documentele recerute in terminu
pre t6te acele persdne, ale caroru drepturi de po­ din Ajaccio si alţi corsicani s’au infacrisiatu la lo- de 4 Septesnane dela prim'a publicare a a-
sesiune la comissiunea localisarei neci prin repre- culu unde s’a pronunciatu acestu discursu in uniforma
sentanti denumiţi de comissiune s’au adusu in de reservisti, prin ce au datu ansa la diferite com- cestui concursu in faci’a oficiâsa „Budapesti K0zli)riy“
la subscrisulu magistratu.
valore; seu cari nu au fostu în stare după regulele binatiuni. —- „Monitoriulu" francesu observa la
localisarei a-si legitimă, afirmatulu dreptu mai tare cele rostite de, Rouher si dice, ca imperatricea Oresthia in 3 Septembre 1875.
de posesiune ori de composesiune in contra pose­ Eugeni’a si fiiulu ei nu sunt esilati, ci ddca ar
sorului fapticu aflatu prin comisiune si inscrisu in 1—3 Magistratulu cetatianu-scaunalu.
protocâlele funduare sbu in protocolulu generalu de respectâ legile, ar potd locui tdta vidti’a loru in 4
pertractare, ori btHaupA IE b ,b Eitifrsui ab .im Franci’a. Sub guvernulu republicei nu se intempla i ? a n i 1 ;■ ’t i< c eosflfloa uuaşibai i/IriloiiVI {»
(Y a u r m â.) ceea ce s’a intemplatu altadata in Franci’a.
\ hJnnl.oin n/sV rrlnilrnWî O
— Scirile din Madridu spunu, ca carlistii se
Pretiurile piacei
afla in desorganisatiune completa. In dilele din
Hontati diverse, urma s’au refugiatu pre pamentu francesu 5 „ge­ in 29 Octobre 1875.

ri.ua, .• er- ..tnoD ; •
— (F o c u 1 u) mistui in 19 ale 1. c. casele nerali", 78 officieri de diferite graduri din armat’a
n (>n f*L\ ‘, o* Pretiulu
cu apertinentiele loru la 35 familie in Veneţia carlista, si ca in apropiare de Geron’a s’a predatu Mesura Specia fructeloru li)v i • fl. cr.
superibra, si trei bmeni se periclitară atatu de in manile organeloru guvernului din Madridu sie- Ui ir t n i fi i •
tare prin focu, incatu nu se sperâza, ca voru remand 9E nvitfm
j fruntea .
la viatia. Focnlu esi din negrigi’a unui lemnariu, fulu carlistu Punscheta dimpreună cu 100 de fe­ I -8sH ,e Granu > midiulociu 3 3 60
34
care amblâ printre paia cu pip’a aprinsa. Cata ciori. Dbca se voru constată aceste sciri, atunci J de diosu • 3 14
CD
dauna nu casîuna nepasarea si negrigi’a de furi’a capetulu domnirii lui Don Carlos nu e departe. Pu ' Mestecatu • # 2 74
focului, care ar’ trebui se infrane pe 6meni dela O n 1 fromdsa 2 18
orce fumare pe afara, unde se afla materie lesne In R u s s i ’ a damele din noblesa formara una o aecara J de midiulocu •t) . • 2 12
2
_ , 1 frumosu
aprindibile’ Se potu face si priu sate reuniuni cu societate ramurita si latita sub numire „Crucea ro- Urdiulu j ^ id.i i , , 28
O m u ocu 2 14
scopu de a globi pe cei ce esu cu pip’a aprinsa sia,“ cu scopu, de a veni mtr ajutoriu insurgenti- cQ . 1 frumosu 1 50
din casa, ca acbsta ar’ incungiura asemeni mistuiri loru din Hertiegovin’a, atatu cu colecte de bani, QQ Uvesulu ţ do midiulocu LtiO i.;qul 1 46
• ♦
de averi si de vieţi. c« Porumbulu i; oOI,nO 2 ? 68
' ' l > "■ 3JJ Ol H1J L-joU . Li r i] 0 [> ] | catu si cu tramiterea de voluntari, cari se mdrga, f Meiu ; • 2 26
-fJ , —
— (A n u n c i u.) Societatea Transilvania n’are se ajute pe consângeni. Bulgarii inca se afla in CD Hrişcă ... ; ii . -- —
-4-3 Mazerea . 4
neci unu stipendiu vacantu pe an. c. 1875. Va- ajunulu rescularii. Una proclamatiune înfocata, sub­ CD 6
£ a Lintea . . 5 48
cantie se voru face in Sept. 1876, pe care tempu scrisa de una miia insurgenţi bulgari din Balcanu, Faseolea . . . 2 —
se va publica concursu la tempulu seu. Sementia de inu — —
provbca pe poporu la insurectiune spre a se scapă i f ^ ‘\ • fi’• >f; ,
A. Treb. Laurianu, preş. Societăţii. Cartofi . . — 60
de jugulu celu nesuportabilu alu Osmaniloru, pana
a Carne de vita . 18
— D e p u t a t i u n e a d i s t r i c t u l u i b r a s i o ­ acum inse nu suntu organisati pentru o lupta po- a „ de rimatoriu . , : 1 - ■ - -
v u l u i , care i duse petitiunea pentru lasarea ternica. — P4 „ de berbece • “i • 28
14
districtului Brasiovu cum a fostu, fara a se aronda : ■) ! , i , i. ■ II,; ‘ ' f u i ’ : Seu de vita prospeiu .. r> , c~ —
20

.3
la Triscaune, atatu la ministeriu catu si Maiestate, — O scire din Constantinopoli, cu dat’a de A OJ 03 » » p topitu . '
a b
fu iu Pest’a la ministrulu preş. sub conducerea d. 26, anuntia, ca in Bosni’a basibuzucii au jafuitu o « fjiijn iv \ /. t. fl
dr. Eugenu Trauschenfels. „Ellenbr" si bate jocu mai multe sate creştine si au macelaritu pe locui­ ifiniimotab nJneq iof|fi . reau ii (ioc-, ;1 . u
t
— — , —
intr’unu art. ironicu de resultatulu visitei cu cu­ tori. In Hertiegovin’a, mai mulţi insurgenţi, cari ~ . • '■ ............. ------------------------- - '■ -■ ■ ■ —
vintele: „Una petitiune lunga, una dicţiune lunga se aupuserg, au fostu spendiurati din ordinulu au- .loiflMefl ini nlaboîem aqob noi
si unu nasu lungu,“ cu t6te aceste sasii -si sciu
apera dreptulu si nu laşa din vedere neci o occasiune toritatiloru. .
la bursa in 29 Octobre 1875 stâ asia:
de a dovedi, ca voru se vieze. Ore naseudenii Pârt’a a telegrafatu guvernorului Bosniei ce- -’ydiluB iiiluDici: & H'îiSsiiîsi&a eeîBflfiaWeU .b
voru fi făcută ceva paşi pentru autonomi’a loru rendu-i desluşiri asupra pedepsirei culpabililoru, dbca Galbini imperatesci — — 5 fl. 50 cr. v, a.
districtuale, si cu ce resultatu? va fi adeverata. Cabuli-pasia e numitu ambasadoru
Napoleoni — — — 9 „ Ol ^ „ „
1
la Petersburg. Mahmud-pasi’a remane câ ministru
Augsburg — _ — 103 „60 „ „
la comerciu.
Din stralnetate* Londonu — — — 112 „ 35 „
In urm’a violarei din urma a frontierei Ser­ v
Din strainetate avemu pucine de notificatu, cr 1
biei, agentulu serbu la Constantinopoli a protestatu Imprumutulu nationalti — 73 40 » • 9)
inse pentru a nu perde firulu evenimenteloru ce se a
fbrte viu pe langa guyernulu Porţiei, spunendu, ca Obligaţiile metalice vaclii de 5 °/ 0 69 P 80 jt 5V
desv61ta cu incetulu, inregistramu datele precum ni l[î i
dbca Port’a nu voiesce resbelulu s’o spuia cu fran- Obligaţiunile rurale ungare 81 n 70 » ff
se offeru. In capitalea marei Germanie, indata ce ii
chetia, in locu de a intaritâ Serbi’a cu asemeni şi­
a sositu imperatorele din caletori’a sa in Itali’a, » „ temesiane ,n 81 » — t • ti
cane neincetate la frontiera.
s’a deschisu Reichstag-ulu de catra ministrulu Del- „ „ transilvane 79 n — n n
In urm’a acestui protestu nici o violare de fifi'l]
bruck in numele imperatorelui. Dlu Bismark fiindu „ „ croato-slav. 84 n p X
fruntarii n’a mai avutu locu. In momentulu de fa-
morbosu, n’a potutu suplenf cu acbsta ocasiune pre Acţiunile bancei — — 930 » --- ■
cia relatiunile din Serbi’a si Turci’a suntu bune. V X
stapanulu seu. — In discursulu de tronu, cetitu cu „ creditului — . — 202 1 GO O n p
acbsta ocasiune, se vorbesce f6rte multu de asecu-
rat’a pace a Europei. După ce enumerara proiec­ iironooiq m >1 .kf
■ ‘ . . j i
— ~.ni i.
* | .b
Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
M/ .. ,'-10 u
J A C O B O M U R B S I A N O . IOANE GOTT si fiiu HENRICU,