Page 3 - 1875-10

Er’ in cată se atinge de supraveghiarea tipa- superbi cu originea si limb’a n6stra conservata de La ce ajunge dbra ostenbl’a catorva barbati
rirei, după o corectiune inadinsu făcută de traduc- geniulu romanu in decursulu atatoru secuii. in interessulu desceptarei si prosperarei naţionali,
toru, secţiunea a fostu de părere ca, dbca traduc- Si după ce străbunii noştri cu atatea sacrifi­ dbca mulţimea e surda la versulu loru? dbca se-
torulu se va tienb strictu de traducerea germana, ciu au pastratu-o, si din generatiune in generatiune menti’a aruncata de ei cade in pamentu sterpu ? —
ne-au lasatu-o, se vedemu ce s6rte a ajunsu ea in Altmentrea trebue se ne impulpămu, dbca voimu se
lucrarea sa insasi va potb prea usioru se ajunga la
tempurile de facia, — in tempulu progressarei. fimu si se remanemu romani, ou atatu mai virtosu
perfecţiunea dorita. astadi, candu se atingu corde delicate din corpulu
Adeveratu, ca seclulu presente e seclulu progressa­
Secţiunea in urma a insarcinatu pe secretarulu rei, popbrale emulbza pe calea progressului in sci- romanescu, candu vedemu ca ni e amenintiata lim­
ei că se espuna societatei pre scurtu motivele ce entia, arti, industria si comerciu, — se formbdia b’a si cu ea naţionalitatea, pentru ca, vai! cati nu
au indemnatu unanimitatea membriloru presenti de reuniuni cu diferite scopuri filantropice, se redica suntu la numeru cei ce voiescu se ne stbrga din
a supune la atare acrupul6sa desbatere cestionea de institute de invatiamentu de diferite categorii. Nu chart’a popbraloru.
me voiu laudă suindu-me pe trbpt’a culturei, la Se voimu si vomu potb. Se parasimu inse
eaecutione a unui conclusu formalu alu societatei
care au ajunsu alte popbra favorite de provedintia indiferentismulu si dispretiulu ce ne-a coplesitu fa­
academice romane. si s6rte, voiu stă pe trdpt’a de cultura la care amu cia de limb’a nbstra naţionale. Inteligenti’a n6stra
Aceste motive se potu formulă in cele urma- ajunsu noi romanii, si pe acbsta se cautamu in de- esita din poporu se nu uite neci unu momentu, ca
tărie: Editarea opereloru lui Demetriu Cantemiru retru, catu ne-amu innaltiatu, si se privimu la ce unic’a moştenire eredita dela parenti e limb’a na­

este o dorintia constanta a societatei aoademice ro­ punctu trebue se ajungemu, că se ne apropiamu de ţionale, care trebue scutita totu-deaun’a. Preotimea
pop6rale in adeveru culte; — Yorbescu de tesau- nbstra se -si aduca aminte, ca are missiunea sacra
mane, br’ in specie istori’a crescerei si scaderei im­
rulu nostru celu scumpu, — de limba. — de a desceptâ si lumină pe poporu si alu apară
periului otomanu, apreciata in literaturele cele mai
Prin zelulu si diliginti’a neobosita a unoru in contra atacuriloru, cari directe său indirecte tien-
avute ale popăreloru celoru mai culte, ale Europei tescu in contra limbei si de aici in contra natio-
bravi barbati, — intre cari unii si-au plenitu chia-
moderne, nu se cuvine se remana mai multu necu­ marea si s’au retrasu la locuintiele ceresci, că acolo nalitatii. Toti fiii natiunei nbstre se bage de sbma
noscuta poporului romanu. se-si ib resplat’a meritata — s'a pusu fundamen- ca cu catu ne vomu iubi mai multu limb’a, cu a-
Inse fiindu ca unele fapte, narate in acbsta tulu societatei academice romane din Bucuresci, care tata si străinii ne voru respectă mai multu. Cu

istoria, au necessitate de a fi cernute de o critica intre alte scopuri principale avea si are missiunea deosebire si in fine sexulu femeiescu se pună mai
sublima de a uni pre toti romanii in respectulu multu pretiu pe limb’a materna, se nu -si uite, ca
seribsa, care cade in sfer’a stuuieioru sectiunei is­
limbei, de a le dă cu tempu o limba curatita de pe umerii loru pbrta venitoriulu românismului, că
torice a societatei academice romane, si de 6ra-ce unele ce au se fia matrone romane, nutritbrie si
neghin’a străină. Barbati devotaţi natiunei si pa­
societatea s’a obligatu formalu de a dă publicitatei triei -si sfarma capulu diu’a si năptea, că se ne crescatbrie ale generatiunei romane venitbrie. Femei
scripturile principelui Cantimiru in editiuni catu scape de insultele si calumni’a strainiloru, cari ne romane, ve dicu si eu cu invetiatula Aimb Martin:
mai corecte si dotate cu note si comentarii recu­ arunca in facia, ne disputa si ne tragu la îndoiala „June mame, june socie, vinu si ve descoperu drep­
noscute indispensabilu, apoi membrii sectiunei isto­ originea nation&litatii si a limbei nbstre, si se ve­ turile vbstre, poterile vbstre si suveranitatea vbstra.
demu ce fruptu are ostenbl’a loru, si ce fruptu p<5te .. Eu ve ceru pacea lumei, ordinea buna a fami-
rice s’au convinsu, ca traductiunea presentata de d.
se aiba in venitoriu ? Amu ajunsu acele timpuri lielorn, marirea copiiloru voştri si fericirea omenimei.“
Hodosiu, care a facutu obiectulu unei essaminari
triste, candu, dorere, inteliginti’a romana in mare P a r t e n i u M o l d o v a n u .
8crupul6se, s’a gasitu merităria pe catu este de ne- parte e de totu indiferenta de limb’a sa materna, c . o ' f i «li / -
cessaria publicarea operei illustrului autoru. ba o despretiuesce, că se nu dicu ca-i este ruşine
Presiedintele sectiunei, Gr. B a r i t i u . de ea, si prin urmare si de naţiunea, la care apar- D e i n t i e n u t u l u C i c e u l u i (lui Petru
D . G . S i o n obiectbza asupra modului adop- tiene; dorere, ca pre dî ce merge se inradacinbza Raresiu) in finea lui Septembre 1875.
la noi, in privinti’a a totu ce-i nationalu si roma-
tatu de secţiunea istorica pentru traducerea acestei Se va miră on. publicu cetitoriu, dbca insciin-
nescu unu feliu de neinteressare, mai multu! o re-
istorie prin comissiune, aretandu, ca ar’ fi mai bine tiamu, cumca caus’a cea momentubsa de restituire a
ceala si desconsiderare chiaru, care conduce la cos-
că asemenea lucrări se se faca prin concurau. mopolitismu, mbrtea ori si cărei naţiuni că atare. protopopiei Beclbnului, — despre care s’a fostu
Mai mulţi membri combătu teori’a d-lui Sion, Dbca mergemu intr’unu orasiu, unde locuescu: scrisu tocmai acuma e anulu nr. 66/1874 alu
„Gaz. Trans.* — inca nece pana acuma nu e
si in casulu de facia afla, ca traductiunea acbst’a romani, unguri, nemţi, jidani etc., de comunu audi resolvita din partea Yen. Ordinariatu Gherlanu; cu
trebue se se faca prin o persbna competinte in cu- vorbindu-se in ori care din aceste limbe din urma, tbte, ca de atunci inebee aceea causa a trecutu
numai in cea romana nu prea. Doi romani in fa-
noscintiele istosice, mesura admisa chiaru de sta­ prin mai multe fase, despre care ne permitemu a
ci’a strainiloru nu -ti vorbescu romanesce.. Ba ce
tute la art. 4. relationâ inca urmatbriele:
e mai multu, romanii chiaru intre sene au inceputu
Maioritatea admite conclusiunile reportului cu Pbte fi falosu tractulu Beclbnului, ca-ce incatu
pe multe locuri a conversă mai multu in limbi
urmatoriulu amendamentu propusu de d. Dr. Fetu: străine, delaturandu limb’a naţionala mai de totu. se scie are vreo 11 peţitori, care de care mai abili,
*Lucrarea de supraveghiare a tiparirei tradu- De eşti in o gradina publica o! cum nu te uimesci, si tare ne amu miră, dbca nu S8 ar’ dobândi vre
unulu dintre cei mai meritaţi fii ai acestui tractu
cerei istoriei imperiului otomanu se se esercite de candu afli, ca echoulu dulcei nbstre limbe nu-ti re- mirele seu dintre cari in permisesemu pre unulu
auna de neci o parte, asia incatu -ti vine se credi,
secţiunea istorica prin unulu său mai mulţi mem­ alu si recomendâ locuriloru decidietbrie in amen-
ca nece nu mai esiste petioru de romanu in acbsta
brii din secţiune, precum acbst’a va crede de cu- titulu nr. alu Gaz., pentruca, se ne ierte ori si
patria romana. In adunari si conveniri domnisibre-
viintia.* Ioru n6stre mai bene le cade a sfertic’a si rumpe cene, noi tienemu si vomu sustienb de împreuna cu
Se supune Statulu de presenti’a pentru remu­ limb’a maghiara său germana, decatu c’a vorbindu Yen., cleru tractualu si cu partea cea mai ponderanta
a poporatiunei tractuali, cumuca aci numai celu mai
nerarea membriloru ce au luatu parte la siedintiele dulce romanesce, se arete, ca suntu demne urma- betranu, mai abilu si mai meritatu si in prim’a
societatiei pana la finele lunei, coprindiendu sum’a t6rie ale Cloeliei, Yeturiei si Lucretiei. — Onbre inse linia fiu alu tractului debue se merubsca acestu
si respectu esceptiuniloru!
de lei 3387, care se votbza fara discussione. onorificu postu, si altu numai in lips’a acestuia, cea ce
Mi se va obiectionâ, ca e lucru cu cale si cu
La ordinea dilei urmandu cererea d-lui Dr. nu esiste, ca-ci avemu 3 preuti demni de protopopi
temeiu a arată strainiloru, ca si romanii sein cu­
Fetu pentru essaminarea terminologiei adoptata de tare său cutare limba, — capu plecatu, candu ar’ intre fiii tractului: Michailu Fagarasianu adm,
d-lui in operatulu seu E l e m e n t e d e B o t a n i c a , vorbi acei romani numai atunci in limbe străine, ppescu in Teure, Nicolau Popu preotu in Satulu
nou si Demetriu Popu capelanu castrense in Clusiu;
din punctulu de vedere filologicu, societatea nu- candu ar’ fi de lipsa că se arete, ca si ei sciu alte d6r ar’ potb veni in combinatiune unu netractualu,
limbe; ci ei astfeliu vorbescu de comunu; indesiertu,
mesce o comissiune compusa din d. Dr. C. Cretiu- br’ apoi se ar’ pretende se si prevaledie in calitati
ca ambiţiunea e mare! Candu esperiedi, ca atari
lescu si d. P. S. Aurelianu si secţiunea filologica. personali.
caşuri se dau nu arare ori, ce se judeci alfa, de­
D. presiedinte da relatiune detailata despre Fostau aci doue comissiuni spre visitarea sta­
catu ca unii romani că acei’a, său suntu indiferenţi
t6te comunicatiunile făcute societăţii pana a nu fi facia de limba, său ca o despretiuescu, că se nu diului causei acesteia, prim’a in a 2 diumetate alui
in pleno. Societatea iea actu si ratifica t6te dispo- dicu ca li e ruşine de ea, si prin urmare si de na­ Oct. a. tr. constatatbria din unu d. canonicu si
sitiouile luate in modu provisoriu de conferintia. ţionalitatea loru. notariulu consistoriale, care ce a lucratu nu scie
Si nece nu e mirare, ca limb’a nbstra a ajunsu inca sufletu de mirbnu, destulu ca pre toti preutii
Sedenti’a se rădică la 57 ore postmeridiane, tractului ia luatu separatu la protocolu. Despre
a
luandu-se decisionea că Luni si Marti comissionea o astfeliu de sbrte. — Literatur’a copil’a dragalasia resultatulu aceleia s’a stracuratu inse scirea, ca s’a
a natiuniloru la noi nu are mama, a devenitu or­
ie se ocupe cu lucrările loru respective. fana, ca-ci filologii si literaţii noştri, potu se -si datu relatiune nefavoritbria causei, si prin ur­
Presedente A. Treb. L a u r i a n u. sfarme capulu pentru nobilitare» si infrumsetiarea mare in detrimentulu resolvirei aceleia, va se dica
spre a mai tienb foculu sub spudia că cu atatu
.,------- j—.----- limbei, candu acea numai cam in scble se urmbdia
astfeliu. Diuaristic’a nbstra numai catu vegetbza, mai furibunda se isbucnbsca flacarele si la cea mai
JBla§Iu in Septembre 1875. si dbca redactiunile n6stre ar’ lucră pentru unu lina suflare a zefirului..
castigu materialu, noi de multu nu amu mai avă S’au facutu apoi probe nemerite si nereuşite
I n d i f e r e n t i s m u si dispretîu de limba, si de nece unu diuariu romanescu; ea de abea e proptita priu fratele unui aspirante la protopopi’a nostra cu
aici — de naţionalitatea nbstra. pe ici pe colea, suntu in multe comune barbati sucursulu de altcum alu poporaniloru mai debili din
.......... După t6te nesuintiele inimiciloru, cari desceptati, cu stare materiale imbucuratbria, si nu Beclbnu, care inse nu merita descriere speciale.
se încercară a ne rapl limb’a, acestu tesauru scumpu; cugeta nece visadia a prenumeră unu diuariu ori Yen. Ordinariatu in 19 Decembre a. tr. a
după încercările desierte ale principiloru calvini de altulu. Tinerimea nbstra pana ce petrece in sc61a adusu o decisiune, carea nu alu fostu prevediutu, ca
a o sc6te si din beserica, sciendu prea bene, ca cu escelbza in semtiemente naţionali, dbr’ apoi cei mai nu o va potb esecută, pentruca a coneesu cambiulu
limb’a perduta se perde si naţionalitatea; după tbta mulţi pasiendu pe carier’a loru pare ca -si uita cu pretopopulu Bistritiei, in contra realisarei caruiâ
maiestri’a intielenita, ce s’a tiesutu in tempurile trecutulu si visurile dulci ale junimei. a lucratu din respoteri tocmai acelă, care de multe
mai din c6ce de catra maghiari spre a ne rapf Si tbte aceste unde ne ducu? — La decadin- ori a fostu suplicatu pentru concederea acestuia.
limb’a si astfeliu de a ne desuationalisâ: astadi in tia naţionala? Si apoi inculpamu inimicii, ca ne In cateva dile după aceea bravulu cambiante Bi-
butulu tuturoru opintiriloru si machinatiuniloru, in­ amenintia cu nimicire naţionale, candu noi ne ni- stritianu a abdiau, fia-i disu spre onbrea sa, de in*
fernale, astadi, gratia provedintiei divine, suntemu micimu pre noi insine. tentionatulu cambiu.