Page 5 - 1875-10

Gazet’a ose de 2 ori: Joi’a ei Duminec’a, 8e prenmnera la poştele o. si r., si pe la
Fdi's, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Mmmlm XXiflft DD. corespondenţi. — Pentrn serie 6 or,
pe 1 arm 10 fi., pe Va 3 fi. v. a. Tieri esterae 12 8. Taca’e timbrala a 30 cr, de Uscare pu­
5
v. a, pe ana anu sda 2 /b galbini mon, saaatcria. blicare.

Ir. 68, Mm$lm 7 Octobre 25 Septembre 1875.

D - v d s t r a i n s e p o t e t i c a p e t a r e s b e l u . gramadirile de trupe turc&ţjfc rescdl’a voru a o pre­
Hrasi©vsi 5 Oct. st. n. 1875. Jokai: Noi n’avemu trebuintia de resbelu, ci de lungi prin lupte guerilice sipâffST in primavdra.
Diu’a onomastica a Maiestatii S’alo imperato- bani, si intrdba, ca de ce se concentrdza versarea In ultimele dile din Septembre inca se intem-
relui si regelui apostolicu F r a n c i s e u I o s i f u I. tunuriloru in Yien’a ? Min. de resbelu respunde, ca plara lupte sangerdse la Klepovitia si Propovitia,
se serbâ eri in besericele tuturoru confessiuniloru nimeni nu pdte luâ asuprasi garanti’a pentru sus- unde turcii mai numeroşi fortiara trecerea.
cu t6ta loialitatea, tir’ pe yerfulu castelului valfaia tienerea pacei; e impossibila versarea de tunuri in Server Pasia primi instrucţiuni dela Pdrta, câ se
flamur’a imperatdsca. altu locn decatu in arsenalulu din Yien’a; pentru asculte reporturile dela consulii poteriloru, inse se
D e l a d e l e g a t i u n i , cari lucra in commissiuni, viitoriu e de doritu si in alte locuri. In fine de- nu intre in nici unu felia de negotiatiuni cu ei.
n’avemu multe de insemnatu, decatu ca milliduele cbiara min., ca nu vrd a 3 dra a axpune penelu­ „Intr’unu consiliu de miniştri tienutu de cu­
Ce le cere ministrulu de resbelu Koller pentru pro­ lui armat’a, se fia silita a pas! pe campulu de rundu la Constantinopole sub presiedenti’a sultanului
curarea tunuriloru uchatiane, s’au votatu si de lupta fora arme egali, amanarea e impossibila. Si si in presenti’a fiiului seu, principele Iussuf Izzedin,
catra delegaţii unguri. Erâ vorb’a, ca la acestu asia se votara tdte titlele extraordinariului bugetu­ acest’a ar’ fi luatu cuventulu spre a combate cu
punctu ungurii voru face energica opositiune, inse se lui de resbelu cu puciua esceptiune. energia palitic’a urmata pana acum de Pdrta in
vede ca s’au datu după peru. Comissiunea insar- In delegatiunea Austriaca 1 Oct. in comis. fin. privinti’a insurectiunei; elu ar’ fi declaratu, ca o
cinata cu misiunea bugetului a fostu de s’a con- la întrebarea lui Damei, ddca are Austri’a inten- acţiune puru militaria nu este de ajunsu spre a in-
Vinsu insasi despre soliditatea tunuriloru din cestiune tiune a-si anexâ Bosni’a, Andrâssy ndga, dechia- nadusl o mişcare, „care nu este de catu consecinti’a
inse cu tdte aceste ea nu vrea se iâ asuprasi res­ randu, ca castigarea de tiere in direcţiunea acdst’a unei administratiuni locale conrupta si. violenta;"
ponsabilitatea, ci in reportulu seu propune a se ar’ fi pentru Austri’a o perplexitate. Lui Dr. Herbst, nu trupe se se tramita in acele provincii, a ad&u-
votâ sum’a ceruta spre acestu scopu numai pre care dise, ca acţiunea consuliloru n’a successu si gatu elu, ci drneni leali si consciintiosi, cari se
basea asecurariloru din partea ministrului Koller, stingerea insurectiunei nu se pdte aştepta curundu, faca dreptate legitimeloru reclamatiuni ale insur-
cumca aceste tunuri sunt solide, trainice si totuşi, Andrâssy nu se aflâ in stare a contradice, prin ur­ gentiloru. Naturalmente aedsta manifestatiune a
eftine si apoi ele făcu neaperata trebuintia. mare crisea in Orientu remane caracteristic’a situa- causatu o adeverata stupefactiune ministriloru, ba
Reportulu comissiunii pentru externe alu dele- tiunii. ’i-âr’ fi si consternata. Catu pentru sultanu, dupâ
gatiunii ung. recundsce motivele, de ce nu s’a pusu „ A l e g a t o r i u l u l i b e r a " diariulu din Bu­ cateva minute de tăcere, elu a respunsu, ca va
inainte cartea rosia-cu actele internaţionali si con- cureşti aparii in 22 Septembre in doliu din caus’a reflectâ asupr’a celoru ce a auditu, si câ va face
statdza cu bucuria, ca politic’a interventionale a aniversarei seculari, ce se celebra in Cernautiu pen­ cunoscutu mai tardiu hotaririle sale," dice „C. P."
monarebiei e insuflata de spiritulu păcii si conser­ tru luarea si anexarea Bucovinei la Austri’a.---------------------- Ce voru face Serbi’a si Montenegru?
varea acesteia. — In Cernăuţi dela 28 Septembre urmddia Scirile cele mai alarmatdrie se respandescu din
Subcommissiunea din comitetulu armatei in banebetu după banebetu pentru salutarea professo- Belgradulu Serbiei. După aceste ar’ fi ajunsu ir-
delegatiunea maghiara in caus’a reorganisarei pre­ riloru, câ poteri portatdrie de cultura la junime si ritatiunea populatiunei serbesci la culme. Poporulu
toriului generale recundsce lips’a reformei si votddia se afla inscrisi auditori 150. — cere resbelulu cu turtii, ministeriulu asia numitu alu
summ’a preliminată. Pretoriulu generalu ad. nu Diurnalele germane scriu, ca una deputatiune actiunei nu se cutddia a i-lu dâ. Principele Mi-
era pana acurnu o corporatiune deplinu deosebita de 5 inşi dintre tdte fracţiunile proprietariloru mari, lauu se afla astadi iu situatiunea cea mai grava ce
dela cealalta armata, ci officirii mai cualificati se ambii Yassilko, Marinu, Gorsczyczki si br. Capri p6te esiste pentru unu domnitoriu, care -si iubesce
primiea in pretoriu din armata si la tempu treeda mersera la presiedintele Alesani in 28 Septembre poporulu si tiâr’a. Poporulu abia pdte asteptâ rno-
dra in armata, Acumu inse e primita idea câ of­ si decbiarara, ca vinu acum a-si aduce assecurarea mentulu in care se vdda pe descendintele neuitatu­
ficirii din pretoriulu sdu stabulu generale se constitue de neconditionat’a loru credintia si aderintia catra lui Milosiu, pe Obrenoviciu alu IV, plecandu in
unu corpu deplinu deosebitu, câ si in alte state, imperatulu si imperiu cu ocasiunea serbării oma­ fruntea 6stei sale contra musulmaniloru, — inte-
pentrucâ in restempu de pace se se esercitedie in giale, ce se afla iu ajunu. Ddca marii proprietari ressele tierei si. ale dinastiei pretindu de alta parte
servitiurile de resbelu, regulandu-se prin esercitiulu -si aducu omagiulu seu acumu inainte in asemenea observarea unei politice mai precaute si moderate.
si impregiurarile avancementului, câ acestu corpu sensu câ si ceealalta poporatiune, inse nu la olalta Iute sosiră ddr’ pentru tenerulu Obrenovici di-
si in tempu de pace se se susutiena la inaltimea cu dens’a, se face aedsta numai din acea causa for­ lele de cercare. Satisfaceva elu vointiei poporului,
numerului starei de resbelu, pentrucâ aparatorii tieri mala, pentrucâ marele possessoratu se afla vatematu decideseva pentru resbelu ? După t6te semnele prin­
au lipsa de officiri pretoriali, cari totu din pretoriulu prin procederea comitetului festinu; marii proprie­ cipele Milanu se va ferf deocamdată a luâ o ase­
generalu se suplinescu, de acea se recunosce neces- tari au abdisu de tramiterea unei deputatiuni la menea decisiune. Pusetiunea ministeriului Ristics
Bitatea imultirei officiriloru pretoriului generalu, alu imperatulu numai, pentrucâ se-si faca omagiulu in­ devine din di in di mai periclitata. Acestu minis-
cărui stătu in 1876 e pusu de 353 officiri (1875 tru acelaşi eboru cu poporulu si n’au mai aflatu de teriu numitu alu actiunei, venitu la potere in ur-
era numai 329). In bugetulu pe 1876 starea lipsa a luâ positiune separatistica. Possessoratulu m’a pressiunei de diosu se pdte sustiend numai cu
totala a pretoriului generalu se id de 469, si asiâ rdga pe presiedintele a aduce acestu omagiu necon- unu programu, care se cuprinde in cuventulu „res­
s’a primita si cifr’a bugetului respectivu. — Iu ditionatu la cunoscionti’a regimului. Preş. Alesani belu." Pana acuma nu s’a potutu declară nici in­
privinti’a excultivarii militari prin institute respective le respuuse, ca i pare fdrte reu, ca marii po3ses- tr’unu feliu si s’a sustienutu numai prin mediuldce
se plansera maghiarii, ca in asemeni institute de sori se considera vatemati din neintielegore, pri- artificidse, prin o tactica fina observata de catra
invetiatura domnesce unu spiritu dusimanu maghia- mesce inse decbiaratiunea aedsta omagiala necondi­ presa’a guvernamentala. Diferite foi lăţiseră adeca
riloru. „ElenOr" mai dice ca numai germanii si ţionata cu plăcere in cunosciintia si va reportâ bu- parerea, ca ministeriulu Ristics e decisu a declară
boemii inaintddia mai iute la grade de officiri si curosu despre aedsta ministrului, dice „II. Ztg." Ne resbelu turciloru, ca voiesce inse se insiele pe
prov6ca pe delegatiunea maghiara se si redice vocea miramu, ca din tdta Bucovin’a nu s’au aflatu unu Pdrta cu vorbe de pace, pentrucâ acdst’a incredien-
Cu energia pentru introducerea limbei maghiare câ reportoriu la diurnalistic’a romana despre impressiu- duse in ele se incete cu mesurile preventive de
obligata si in scdlele militari, nile ce face asemene festivitate secularia in animele resbelu. Acuma inse nu mai merge nici cu asemeni
Iu commissiunea finantiaria a delegatiunei au­ poporului Bucovineanu, câ se scimu pana incatu se seiri misteridse, poporulu e fdrte neliniscitu, voiesce
striaco inse nu se primi plusulu pentru pretoriulu pfeingrigesce si de viitoriulu si binele seu nationalu. se scia odata, la ce se aştepte. Situatiunea belicdsa
generale in bugetulu militariu precumu neci alte R e s c u l a r e a in Hertiegovina, in locu se id a produsu deja mari daune comerciului, ddca au
une cifre, capetu prin intrevenirea poteriloru, se totu mai cerutu negutiatorii din Serbi’a unu muratoriu ge­
„Hon," descopere una scena, întâmplata intre latiesce, Pana acum se imultire insurgenţii com­ neralu.
min. de resbelu si Jokai, inainte de acceptarea tu- batanţi in Hertiegovina la 12-—14 mii bine armaţi Sub asemeni impregiurari va trebui negresitu

jiuriloru ndue in delegatiunea ung. jokai interpellâ ddr’ apoi in Bosnia, după cum se vede din mani- se repasidsca ministeriulu actualu serbescu, ddca nu
pe min. de resbelu, pentruce se ceru 6 mili6ne de festulu de mai diosu, despre raţiunea cu care insur­ va fi in stare a aduce in împlinire programulu,

itopluture la nduele tunuri, ca noi n’avemu acum genţii bosniati s’au resolvitu Ia lupt’a pentru liber­ pentru a cărui realisare fh cbiamatu.
neci bani, neti resbelu» Min» de resbelu ei striga; tate, se va laţi si mai tare insurectiunea si cu tdte Munteuegru astdpta pornirea Serbiei si elu e